Lecturi 299: John Marrs – Pasagerii

John Marrs – Pasagerii (The Passengers, 2019) 472p., TPB, 13×20, Trei, 2022, Colecția Fiction Connection, Trad. Mihaela Apetrei, Red. Ioana Andreea Tudose, 31,85 (49) lei, ISBN 978-606-40-1248-7

Nota Goodreads: 4,09 (21 531 note)

Descrierea editurii: „Cine trăiește? Cine moare? Tu decizi. Te afli în mașina ta fără șofer când brusc ușile se blochează, ruta se schimbă și nu mai ai niciun control asupra vehiculului. După care o voce misterioasă îți spune: „O să mori”. Pe măsură ce mașinile autonome devin varianta mai sigură și mai de încredere, opt oameni se trezesc în această situație înfiorătoare. Printre ei, se numără o vedetă de televiziune a cărei glorie a apus, o tânără însărcinată, o femeie abuzată care fuge de soțul ei, un emigrant fără acte, un cuplu căsătorit și un bărbat care vrea să se sinucidă. Camerele de filmat ascunse în mașinile lor transmit către milioane de oameni din întreaga lume panica teribilă care-i cuprinde. Dar publicul își va arăta adevărata față când va fi întrebat: <<Pe care dintre acești oameni ar trebui să-l salvăm? Și pe care să-l ucidem primul>>”

Continuă lectura

Semnal editorial 471 + Fragment în avanpremieră: C.J. Tudor – Fetele care ard

De la autoarea bestsellerului Omul de cretă 

Un orășel cu un trecut întunecat… Și un prezent primejdios.

Cu cinci sute de ani în urmă, opt martiri au fost arși pe rug.

Cu treizeci de ani în urmă, două adolescente au dispărut.

Cu două luni în urmă, un vicar a murit în mod misterios.

Bine ați venit în Chapel Croft! Reverendul Jack Brooks și fiica lui adolescentă, Flo, ajung aici sperând într-un nou început. Numai că membrii micuței comunități sunt superstițioși, nu au deloc încredere în străini și ascund cu încăpățânare secrete vechi.

Încă din prima zi, pastorul își dă seama că trebuie să afle răspunsuri la niște întrebări de-a dreptul înfricoșătoare: de ce nu i-a spus nimeni că fostul prelat s-a sinucis? De ce are fiica sa viziuni cu fete care ard? Cine îi trimite mesaje de amenințare?

Fantomele trecutului au de rezolvat răfuieli vechi și nu-și pot găsi odihna. Iar Jack le stă în cale…

„Fanii lui Gillian Flynn, Tana French și Jess Lourey vor sări în sus de bucurie fiindcă au ocazia de a citi noul thriller psihologic al lui C.J. Tudor… Înfricoșător și imposibil de uitat…“
BOOKLIST

„C.J. Tudor operează mereu la granița dintre credulitate și neîncredere, creând o atmosferă amenințătoare.“
SUNDAY TIMES

Data apariției19 apr. 2022
Titlu originalThe burning girls
ISBN978-606-43-1314-0
Cod bară9786064313140
AutorC.J. Tudor
TraducătorAlexandru Macovescu
EdituraNemira
ImprintArmada
ColecțiaArmada
FormatPaperback
Dimensiuni130 x 200 mm
Nr. pagini384
Număr volume1
Greutate (kg)0.3300

FRAGMENT ÎN AVANPREMIERĂ

Mă trântesc pe canapeaua uzată, care încape doar în sufrageria înghesuită. Tot ce se află în casă e de mici dimensiuni, scund și șubred. Niciuna dintre ferestre nu se deschide cum trebuie, așa că devine insuportabil de cald. Trebuie să-mi amintesc să mă aplec un pic când trec pragul dintre bucătărie și sufragerie (nu sunt chiar o amazoană).

Baia e de un verde-măsliniu, cu pete de mucegai. Nu există duș. Sursa de căldură e asigurată de un boiler pe bază de ulei și de un șemineu antic la care trebuie să se uite un specialist, altfel o să murim gazate când o să vină iarna.

Flo stă în genunchi pe podea, în sufragerie, și scoate obiecte din cutii. Din fericire, nu sunt prea multe. Când a ajuns, într-un târziu, camionul companiei de mutări, celor doi tineri tatuați le-a luat douăzeci de minute să descarce bunurile noastre lumești. Nu sunt prea multe cu care să te mândrești după o viață de muncă.

Ca să mă concentrez pe lucrurile bune, nu plătim chirie. Putem să o transformăm într-un cămin primitor. Dar nu chiar acum. Acum vreau să mănânc, să mă uit la televizor și să dorm.

Flo ridică privirea spre mine.

— Sper că tot ce s-a întâmplat azi nu te-a făcut să uiți ce magherniță sinistră e casa asta!

— Nu, dar sunt prea obosită și lihnită acum ca să mă apuce depresia. Bănuiesc că n-o fi vreun restaurant cu livrare prin apropiere?

— Cred că în următorul sat e o pizzerie Domino. Am căutat pe Google pe drum.

— Aleluia! Civilizație. Căutăm să vedem ce e pe Netflix?

— Parcă ăia de la firma de telecomunicații n-au instalat fibra optică?

La naiba!

— Atunci ne uităm la posturile publice.

— N-ai tu norocul ăsta!

— Ce? De ce?

Se ridică și se așază pe canapea lângă mine, luându-mă cu brațul pe după umeri.

— „Ce-i în neregulă aici, Michael?“

Zâmbesc când aud trimiterea la filmul de groază The Lost Boys (Frați de sânge). Măcar s-au lipit de ea câteva dintre referințele mele culturale.

— Nu există antenă prin satelit. Știi ce înseamnă când nu există antenă prin satelit?

— O, Doamne! Îmi las capul pe spate. Pe bune?

— Mda…

— În ce ne-am băgat?

— Să sperăm că nu e capitala mondială a crimei.

— Cu vampirii mă descurc. Cruci am multe.

— Și o cutie misterioasă.

Cutia. Mă înfuriasem așa de tare pe Durkin că nu mi-a menționat împrejurările morții reverendului Fletcher, că aproape uitasem de la ce pornise totul din prima. Mă uit în jur.

— Nu mai știu unde am lăsat-o.

— În bucătărie.

Flo sare de pe canapea și se întoarce cu cutia pe care o așază lângă mine. Mă uit la ea cu suspiciune.

„Reverendului Jack Brooks.“

— Așa? Flo agită o foarfecă.

O iau și tai banda adezivă care o ține închisă. Înăuntru e ceva învelit în hârtie de ambalat. E un bilet deasupra. Îl scot.

Nimic nu este acoperit care să nu se descopere și nimic ascuns care să nu se cunoască. De aceea, câte ați spus la întuneric se vor auzi la lumină; și ceea ce ați vorbit la ureche, în odăi, se va vesti de pe acoperișuri.

Luca 12:2-3

Mă uit la Flo, care ridică din sprâncene.

— Cam melodramatic!

Pun biletul jos și desfac hârtia de ambalat. E o valiză maro, uzată, de piele.

Mă uit lung la ea. Simt furnicături în brațe.

— O deschizi? mă întreabă Flo.

Din păcate, nu am vreo scuză rezonabilă să nu o fac. Ridic capul și o pun pe canapea. Înăuntru zăngăne ceva. Desfac clemele.

„Nimic nu este acoperit care să nu se descopere.“

Interiorul e tapisat cu mătase roșie, iar conținutul e strâns cu curele: o Biblie legată în piele, o cruce grea cu Iisus răstignit, agheasmă, cârpe din muselină, un bisturiu și un cuțit cu zimți.

— Ce e? mă întreabă Flo.

Înghit în sec și simt puțină greață.

— E un set de exorcism.

— Uau! Apoi se încruntă: Nu știam că pentru exorcism se folosesc cuțite.

— De obicei, nu.

Mă întind și apuc cuțitul de plăselele uzate de os. E rece și neted în mână. E greu, marginile zimțate sunt ascuțite și acoperite de pete maronii ruginite.

Flo se întinde.

— Mamă, e cumva…

— Da.

Devine tema zilei.

Sânge.

Lecturi 297: Ann Cleeves – Negru de corb

Ann Cleeves – Negru de corb (Shetland I: Raven Black, 2006) 336p., TPB, 13×20, Crime Scene Press, 2017, Trad. Raluca Ștefan, Red. Alexandru Arion, 27,2 (34) lei, ISBN 978-606-94295-4-9

Premii: CWA Gold Dagger 2006

Nota Goodreads: 3,94 (40 067 note)

Descrierea editurii: „E o noapte de An Nou ca oricare alta în Shetland. E frig, zăpada s-a așternut în straturi groase, dar oamenii ies împreună pe străzi, cântă, se distrează. Chiar și singuraticul și ciudatul Magnus Tait se pregătește de petrecere și își așteaptă, ca în fiecare an, oaspeții care nu i-au călcat vreodată pragul. Unica ființă care-i ține de urât e un corb la care ține ca la ochii din cap. Totul se schimbă când două fete îi intră în casă și îi amintesc de un episod groaznic din trecut… Câteva zile mai târziu, Fran Hunter descoperă pe câmpul înghețat cadavrul uneia dintre fete. Întreaga comunitate e cutremurată. Inspectorul Jimmy Perez e pus în fața unui caz dificil, în care trebuie să discearnă între ura și prejudecățile localnicilor față de străini și frânturile de adevăr pe jumătate rostite. Deasupra tuturor, corbii se rotesc într-un dans macabru.”

Continuă lectura

Lecturi 296: David Gilman – Englezul

David Gilman – Englezul (Englishman I: The Englishman, 2020) 440p., TPB, 12,5×19, Lebăda Neagră, 2022, Colecția Black Spot, Trad. Ingrid Beatrice Coman-Prodan, Red. Alina Piftor, 49 lei, ISBN 978-606-9682-89-0

Nota Goodreads: 4,21 (2 411 note)

Descrierea editurii: „Un război clandestin la granița deșertică dintre Mali și Algeria. Crimă și răpire pe străzile suburbane din vestul Londrei. Un inspector de poliție CID din Moscova care investighează asasinarea a patru dintre colegii săi ofițeri de către Mafia rusă. Un tânăr ofițer MI6 care se confruntă cu posibilitatea ca o operațiune de lungă durată să fi fost compromisă fatal. Legătura dintre toate acestea este Englezul: Dan Raglan, un outsider, un exilat, fost membru al Legiunii Străine Franceze, ucigaș pe deplin instruit. Acel război s-a încheiat, dar Raglan nu poate evita amintirea urmărilor șocante și căutarea lui de răspunsuri se va transforma într-o căutare a răzbunării. Aceasta îl va duce în pustietatea devastată de iarnă a regiunii Sverdlovsk din Rusia, la Colonia Penală numărul 74 unde sunt închiși cei mai brutali criminali ai țării. Dar cum va putea pătrunde el într-un loc de maximă securitate? Mult mai important, cum va ieși? Englezul: Un thriller internațional zguduitor, cu ritm necruțător de alert, cu scene de acțiune și de luptă superb coregrafiate, în care sunt îmbinate scene de răpire, crimă, mutilare, tortură, sexualitate, care începe în munții Africii, continuă pe străzile Londrei și se termină în Rusia.”

Continuă lectura

Semnal editorial 469 + Fragment în avanpremieră: Jo Nesbø – Leopardul

  1. Înecul

Ea se trezi. Clipi în întunericul ca de smoală. Căscă, apoi trase aer pe nas. Clipi din nou. Simți cum o lacrimă îi alunecă pe față, apoi cum aceasta dizolvă sarea celorlalte lacrimi. Dar saliva nu‑i mai ajungea în gât; gura îi era uscată și aspră. Obrajii îi erau împinși în afară de presiunea din interior. Corpul străin din gura ei îi dădea impresia că o să‑i explodeze capul. Însă ce era? Ce era? Primul lucru la care se gândi când se trezi fu că vrea să se întoarcă. Înapoi în adâncimile întunecoase și calde care o învăluiseră până atunci. Efectele injecției pe care i‑o administrase el încă nu trecuseră, însă ea știa foarte bine că avea să urmeze și durerea, căci o simțea crescând în pulsul ei încet și amorțit, în zvâcnirea spasmodică a sângelui în propriul creier. El unde era? Stătea cumva chiar în spatele ei? Își ținu răsuflarea, ascultând. Nu auzi nimic, dar simți totuși o prezență. Ca și cum acolo ar fi fost un leopard. Cineva îi spusese că leoparzii făceau atât de puțin zgomot încât se puteau furișa neauziți până lângă prăzile lor, în întuneric. Că își puteau potrivi răsuflarea ca să capete același ritm cu a ta. Că își puteau ține răsuflarea când ți‑o țineai tu. Dar ea era sigură că îi poate simți căldura corpului. Ce mai aștepta? Expiră din nou. Iar în clipa aceea fu sigură că simțise o răsuflare în ceafă. Se răsuci brusc, lovi cu mâna, dar nu întâlni decât aer. Se ghemui, încercând să se facă mică, să se ascundă. În zadar.

Cât timp rămăsese inconștientă?

Medicamentul își pierdea efectul. Senzația dură doar o fracțiune de secundă. Suficient cât să‑i ofere senzația de anticipare, promisiunea. Promisiunea a ceea ce urma să vină.

Continuă lectura

Fragment în avanpremieră: Sally Hepworth – Soacra

În familia aceasta, fiecare ascunde un secret.


„O descriere perfectă a importanței lucrurilor despre care nimeni nu vorbește…“
Booklist

Una dintre cele mai bune cărți ale anului pentru PeoplePopSugarEntertainment WeeklyBustle & Cosmopolitan

Din clipa în care a făcut cunoștință cu soacra ei, Lucy a știut că nu era deloc nevasta perfectă pe care Diana și-o dorise pentru fiul ei. Relația lor a fost mereu politicoasă, lipsită de căldură. Și tânăra nu s-a putut plânge niciodată, pentru că Diana era o femeie despre care nimeni nu avea nimic rău de spus, un adevărat stâlp al societății, o luptătoare pentru drepturile femeilor refugiate.

Până când Diana se sinucide, lăsând în urmă un bilet în care mărturisește că nu a mai suportat să trăiască luptând cu cancerul. Numai că autopsia nu dă la iveală nicio urmă a bolii nemiloase, ci doar semne de otrăvire și urme de sufocare. Așa că toți cei din preajma sa devin suspecți de crimă.

Cine i-ar fi putut dori moartea Dianei? De ce și-a schimbat aceasta testamentul, dezmoștenindu-și copiii? Și, mai presus de orice, de ce Lucy nu pare deloc tristă fiindcă i-a murit soacra?

Continuă lectura

Lecturi 295: Camilla Läckberg & Henrik Fexeus – Cutia

Camilla Läckberg & Henrik Fexeus – Cutia (Mina Dabiri og Vincent Walder I: Box, 2021) 752p., TPB, 13×20, Trei, 2022, Colecția Fiction Connection/Crime, Trad. Carmen Vioreanu, Red. Irina Tudor Dumitrescu, 55,25 (65) lei, ISBN 978-606-40-1323-1

Nota Goodreads: 3,86 (1 547) note

Descrierea editurii: „Un thriller plin de suspans scris de un nou duo nordic — începutul unei serii captivante. Când o femeie ucisă este găsită într-o cutie străpunsă cu săbii, poliţia este descumpănită: a fost un număr de magie care n-a mers cum trebuie sau o crimă extrem de brutală? Mina Dabiri lucrează la poliţia din Stockholm și primește ajutorul lui Vincent Walder, un mentalist și expert în limbaj corporal și magie. Mina și Vincent fac legături cu cazuri mai vechi și își dau seama că sunt pe urmele unui criminal în serie nemilos, care trebuie oprit înainte să mai facă și alte victime. Însă personalităţile dificile ale celor doi complică situaţia; amândoi poartă secrete întunecate, iar trecutul lor pare legat de ceea ce se petrece acum. Iar ei trebuie să fie cu un pas înaintea ucigașului. Trebuie să se familiarizeze cu nebunia ca să-i poată pune capăt.”

Continuă lectura

Lecturi 294: Fred Vargas – Omul cu cercurile albastre

Fred Vargas – Omul cu cercurile albastre (Commissaire Adamsberg I: L’Homme aux cercles bleus, 1991) 232p., TPB, 13×20, Trei, 2011, Colecția Fiction Connection, Trad. Ileana Cantuniari, Red. Domnica Drumea

Premii: CWA International Dagger 2009

Nota Goodreads: 3,67 (9 860 note)

Descrierea editurii: „UN POLIŢIST EXCENTRIC ŞI INTROVERTIT: Adamsberg se bazează mai mult pe intuiţie şi instinct, mai puţin pe logică. Şi întotdeauna găseşte vinovatul. Parisul se confruntă cu un aparent maniac inofensiv. Toată lumea se amuză de acest lucru, dar faptul în sine este totuşi ciudat. De mai bine de patru luni, cineva, se presupune că un bărbat, desenează în timpul nopţii un cerc mare cu cretă albastră, cu diametrul de aproape doi metri, în jurul câte unui obiect găsit pe trotuar. (…) Fiecare încearcă să descopere care ar putea fi impulsul ce îl animă pe omul cu cercurile albastre. Căci ceea ce intrigă cel mai mult este faptul că, în jurul fiecărui cerc, mâna trasează cu un scris frumos, aplecat, sugerând o persoană cultivată, fraza asta care îi aruncă pe psihologi într-un abis de întrebări: «Victor, piază-rea, ce faci pe şosea?»Jurnaliştii scriu cu pasiune despre aceste întâmplări bizare, psihiatrii elaborează teorii care mai de care mai sofisticate, toată lumea e captivată. Singurul care nu se amuză de acest joc aparent caraghios este comisarul Adamsberg. Pentru că el ghiceşte cruzimea din spatele lui. Simte că ceva absolut îngrozitor o să se întâmple…”

Continuă lectura

Semnal editorial 467: Sally Hepworth – Soacra (Armada, 2022, trad. Ruxandra Toma)

În familia aceasta, fiecare ascunde un secret.


„O descriere perfectă a importanței lucrurilor despre care nimeni nu vorbește…“
Booklist

Una dintre cele mai bune cărți ale anului pentru PeoplePopSugarEntertainment WeeklyBustle & Cosmopolitan

Din clipa în care a făcut cunoștință cu soacra ei, Lucy a știut că nu era deloc nevasta perfectă pe care Diana și-o dorise pentru fiul ei. Relația lor a fost mereu politicoasă, lipsită de căldură. Și tânăra nu s-a putut plânge niciodată, pentru că Diana era o femeie despre care nimeni nu avea nimic rău de spus, un adevărat stâlp al societății, o luptătoare pentru drepturile femeilor refugiate.

Continuă lectura

Lecturi 293: Fred Vargas – Vârcolacul

Fred Vargas – Vârcolacul (Commissaire Adamsberg II: L’Homme à l’envers, 1999) 304p., TPB, 13×20, Crime Scene Press, 2022, Trad. Simona Brânzaru, Red. Alexandru Arion, 32,4 (36) lei, ISBN 978-606-8959-83-2

Nominalizări: Crime Writers’ Association Gold Dagger

Nota Goodreads: 3,77 (4 915) note

Descrierea editurii: „Lupii din Parcul Național Mercantour au fost lăsați liberi. O idee minunată, în ton cu vremurile, ar zice unii. Însă nu și păstorii. Mica lor comunitate e zguduită atunci când o oaie de la stână e ucisă.Dar când o femeie strigă „lupul” și e descoperită cu gâtul tăiat, superstițiile ies din nou la suprafață. În regiune se răspândește un zvon teribil: poate că nu e vorba despre un animal, ci despre un vârcolac… Și cum suspectul principal, bărbatul singuratic de la marginea satului, dispare în cel mai (ne)convenabil moment cu putință, comisarul Adamsberg și echipa lui pornesc pe urmele Fiarei din Mercantour, care pândește în noapte cu ochii ca niște tăciuni aprinși.”

Continuă lectura