Lavinia Braniște și Ema Stere, laureate ale Premiilor Sofia Nădejde, ediția 2020

Sonia ridică mâna de Lavinia Braniște (Polirom, 2019) și Copiii lui Marcel de Ema Stere (Polirom, 2020) sînt premiate în cadrul celei de-a treia ediții a Galei Premiilor Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, la categoriile Proză și Debut-Proză.

Juriul, format din Graţiela Benga-Ţuţuianu, Andreea Mironescu, Adriana Stan, Cosmin Ciotloș și Mihai Iovănel, a selecționat dintre cărțile publicate în perioada 1 septembrie 2019 – 1 septembrie 2020, urmînd ca volumele apărute după această dată să intre în competiție pentru ediția următoare. 

Mai multe detalii despre ediția a treia a Premiilor Sofia Nădejde și titlurile premiate la celelalte categorii, aici

Sonia ridică mâna de Lavinia Braniște

Premiul „Nepotu’ lui Thoreau” 2019

„Lavinia Braniște, nume de vîrf din noul val, revine cu un roman extraordinar. Cartea explorează trecutul comunist plecînd de la un scenariu de film despre Zoia Ceaușescu, dar investighează și labirinturile geografice ale României – acele zone obscure și ambigue care apar pe hartă doar în preajma alegerilor electorale. Sonia ridică mîna pleacă în căutarea comunismului pierdut, în căutarea provinciei pierdute, în căutarea familiei pierdute, în căutarea identității de gen, în căutarea noilor configurații sociale din lumea metropolitană de azi. Este un roman melancolic și puternic. Imersiunea lui în trecut provoacă prezentul să iasă la suprafață.” (Mihai Iovănel)

https://www.polirom.ro/web/polirom/carti/-/carte/7136

Copiii lui Marcel de Ema Stere

Cîştigătoarea Concursului de Debut al Editurii Polirom – 2020

Copiii lui Marcel e o carte grăsuţă şi în general veselă, la care am scris (de mînă), cu multe întreruperi, vreo nouă ani. Datorită sau din cauza ei am dezvoltat diverse obsesii, asupra cărora m-am documentat intens: trăitul într-o comunitate, cultivarea plantelor, teoriile conspiraţiei, oamenii care dispar… Ca Marcel însuşi, mi-am făcut în bibliotecă un raft de utopişti. Am strîns fotografii, am desenat, am făcut calcule şi tabele. M-am distrat foarte bine, ceea ce vă doresc şi dumneavoastră.” (Ema Stere)

https://www.polirom.ro/web/polirom/carti/-/carte/7368

Lansare LIVE: Veronica D. Niculescu și Dana Pîrvan despre Luchian. Ochii, sufletul, mâna

Luni, 28 septembrie, la ora 19.00, Editura Polirom lansează LIVE, pe pagina de Facebook a Librăriei Humanitas de la Cișmigiu (facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu), volumul Luchian. Ochii, sufletul, mâna, apărut de curînd în colecția „Biografii Romanțate”. Lansarea va prilejui un dialog al autoarei volumului, Veronica D. Niculescu, cu criticul literar Dana Pîrvan.

Exemplare cu autograf, disponibile în librărie, după lansare.

„Se auzea o muzică, şi lină, şi veselă, ca din altă lume venită. Pădurea de mesteceni dansa din nou, cu tot cu izvoare, cu păsări şi ierburi. Un cerb apărut dintre trunchiuri s-a apropiat cu sfială de el şi i-a atins palma cu botul cel umed. Dar cînd el a vrut să-l dezmierde, animalul a tresărit şi-a fugit, ridicînd în urma lui rotocoale de argint. Cînd muzica a tăcut, pădurea de mesteceni s-a despărţit în două, scoţînd la iveală o cărare de linişte.”

Veronica D. Niculescu (n. 1968) este scriitoare şi traducătoare. A publicat volumele de proză scurtă Adeb (2004, Premiul pentru Debut, USR Sibiu), Orchestra portocalie (2008) şi Roşu, roşu, catifea (2012, Premiul revistei Tiuk! pentru proză scurtă „ScurTiuk”; nominalizări la Premiile Radio România Cultural şi la Premiul Naţional pentru Proză al Ziarului de Iaşi); cărţile-pereche Simfonia animalieră (2014, Premiul „Cercul Literar de la Sibiu” al USR Sibiu; nominalizare la Premiul Naţional pentru Proză al Ziarului de Iaşi) şi Hibernalia (2016); romanele Spre văi de jad şi sălbăţie (2016, Premiul „Cartea anului” acordat de USR Sibiu; nominalizări la Premiul Naţional pentru Proză al Ziarului de Iaşi şi la Premiul „Cea mai îndrăgită carte a anului – alegerea liceenilor” la FILIT), O vară cu Isidor (2017), Iarna lui Isidor (2020) şi Toţi copiii librăresei (2020). A scris în colaborare cu Emil Brumaru Basmul Prinţesei Repede-Repede (2009) şi Cad castane din castani (2014, nominalizare la Premiile Observator cultural). A cîştigat Concursul de scenarii HBO, la TIFF 2010, cu scenariul de scurtmetraj Curierul, bazat pe o povestire din volumul de debut. A tradus patruzeci de volume semnate de Vladimir Nabokov, Samuel Beckett, Lewis Carroll, Don DeLillo, Siri Hustvedt, Lydia Davis şi alţii. Premiul „Antoaneta Ralian” pentru traducere la Tîrgul de carte Gaudeamus 2016. Premiul pentru traducere la Gala Premiilor Observator cultural 2017.

Romanul „Cazemata”, de Tudor Ganea, a apărut în Franța

Romanul Cazemata (Polirom, 2016, 2019), de Tudor Ganea, a apărut la editura Le Nouvel Attila din Franța, cu titlul La femme qui a mangé les lèvres de mon père, traducere de Florica Courriol.

Mohorîtă, ameninţătoare, asemenea unui monstru preistoric, vechea cazemată germană stă încă în picioare pe faleză. Un tînăr marginal ce-şi duce veacul prin tunelele despre care se spune că o leagă de mare e găsit fără viaţă pe cupola ei, cu trupul brăzdat de tăieturi. Trei muncitori de pe şantierul unui bloc ce urmează să fie înălţat peste cazemată dispar fără urmă unul după altul. Inspectorul Adamescu este infiltrat în zonă pentru a ancheta sub acoperire straniile evenimente. Sub pojghiţa realităţii mizere a unui mic cartier de la malul mării, tînărul poliţist descoperă o lume fabuloasă, populată de personaje ca Olube, Borhot, Liţoi, Baban, Turcoaica, femeia fără vîrstă, sau Coco, proxenetul fără buze. Poveştile lor fantastice conturează treptat istoria bătrînei fortificaţii, asupra căreia pare să plutească un blestem şi a cărei influenţă asupra lumii ce o înconjoară nu a slăbit cîtuşi de puţin.


Tudor Ganea (n. 1983, Bucureşti) este arhitect. A debutat în 2016 cu romanul Cazemata (Polirom), pentru care a primit premiul „Tînărul prozator al anului 2016”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, premiul pentru debut al revistei Observator cultural, premiul „Nepotu’ lui Thoreau” (debut) şi a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor (debut). Este prezent în antologia European First Novel Festival (Budapesta, 2017). În 2017 i-a apărut cel de-al doilea roman, Miere (Polirom), distins cu premiul „Tînărul prozator al anului 2017”, în 2018 a publicat cel de-al treilea roman, Porci (Polirom), nominalizat pe lista scurtă a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură 2019, iar în 2019 a publicat romanul (Polirom). Fragmente din romanele sale au fost traduse în limbile maghiară, turcă, italiană, franceză, spaniolă şi engleză.

Romanul „Spre văi de jad și sălbăție” de Veronica D. Niculescu a apărut în Serbia

Romanul Spre văi de jad și sălbăție (Polirom, 2016) de Veronica D. Niculescu a apărut zilele acestea în Serbia, la editura Partizanska Knjiga, în traducerea lui Đura Miočinović.

„Romanul Veronicăi D. Niculescu este o carte nespus de frumoasă despre bucuriile și tristețile omenești. O carte importantă pentru a înțelege care este literatura română de azi, dar înainte de toate, ce este literatura în general, adică ce ar trebui să fie.” (Srđan Srdić, coperta 4 a ediției sîrbe)

Veronica D. Niculescu a participat la Festivalul de proză scurtă Kikinda Short în 2011, aceea fiind prima ei prezență în spațiul literar sârbesc. A fost cel de-al doilea autor român invitat la festival, după Radu Pavel Gheo. Peste un an, a beneficiat și de o rezidență de creație în Serbia, în cadrul unui program susținut de Ministerul Culturii din Serbia și Biblioteca „Vuk Karadžić”, Kragujevac.

Spre văi de jad și sălbăție a primit Premiul „Cartea anului” acordat de USR Sibiu și a avut nominalizări la Premiul Național pentru Proză al Ziarului de Iași și la Premiul „Cea mai îndrăgită carte a anului – alegerea liceenilor” la FILIT.

Un roman despre plecări, pierderi şi gol, scris cu tandreţe şi presărat cu surprize. O carte cu o structură circulară, închizînd înăuntru un basm într-o mie de versuri.

Departe de oraşul natal, de familie şi de cel pe care încă îl iubeşte, Miranda Dortloft scrie un basm în rime. Proza densă care înconjoară această joacă imaginară, cocon al îndoielilor şi mărturisirilor, dezvăluie viaţa reală a Mirandei: din anii copilăriei petrecuţi în comunism, într-o familie mixtă, unde rege este contrastul, trecînd prin povestea de dragoste, pînă în prezentul pustiit şi zdruncinat de depresie.

Primul roman al Veronicăi D. Niculescu îşi poartă cititorul printr-un labirint al oglinzilor deformante în care rătăcesc mînă în mînă o realitate şi o poveste, o prinţesă şi o femeie a zilelor noastre.


VERONICA D. NICULESCU (n. 1968, România), scriitoare și traducătoare.

A publicat volumele de proză scurtă Adeb (2004, Premiul pentru Debut, USR Sibiu), Orchestra portocalie (2008) și Roşu, roşu, catifea (2012, Premiul revistei Tiuk! pentru proză scurtă „ScurTiuk“; nominalizări la Premiile Radio România Cultural și la Premiul Național pentru Proză al Ziarului de Iași); cărțile-pereche Simfonia animalieră (2014, Premiul „Cercul Literar de la Sibiu“ al USR Sibiu; nominalizare la Premiul Național pentru Proză al Ziarului de Iași) și Hibernalia (2016); romanele Spre văi de jad și sălbăție (Polirom, 2016, Premiul „Cartea anului“ acordat de USR Sibiu; nominalizări la Premiul Național pentru Proză al Ziarului de Iași și la Premiul „Cea mai îndrăgită carte a anului – alegerea liceenilor“ la FILIT), O vară cu Isidor (Polirom, 2017), Iarna lui Isidor (Polirom, 2020), Luchian. Ochii, sufletul, mâna (Polirom, 2020), Toți copiii librăresei (Polirom, 2020).

A scris în colaborare cu poetul Emil Brumaru Basmul Prințesei Repede-Repede (Polirom, 2009) și Cad castane din castani (Polirom, 2014, nominalizare la Premiile Observator cultural).

Semnal editorial 201: Vânătăi ascunse – Ce nu știi despre violența domestică te poate ucide

Editura Nemira lansează Vânătăi ascunse: Ce nu știi despre violența domestică te poate ucide, cartea jurnalistei Rachel Louise Snyder despre fenomenul „terorismului intim“ și extinderea violenței domestice în SUA, cu studii de caz, analize și portrete, istorii personale și miturile care înconjoară această temă în discursul public: transformarea victimei în vinovat, violența recurentă la agresori, ideea că violența domestică e o chestiune tabu. Printr-o cercetare aprofundată a mărturiilor adunate de la victime, de la agresori, de la oamenii legii și de la diverse ONG-uri, Snyder ajunge la rădăcina violenței domestice și la consecințele ei indiscutabile pentru întreaga societate și face cunoscuți pașii necesari pentru a o reduce cu adevărat.

Nu este disponibilă nicio descriere.

Vânătăi ascunse a fost recompensată cu Helen Bernstein Book Award, Lukas Work-in-Progress Award de la Columbia School of Journalism și Harvard’s Nieman Foundation, și a fost finalistă la unele dintre cele mai prestigioase premii pentru non-ficțiune: National Book Award Circle, Los Angeles Times Book Prize, Aba Silver Gavel Award, Kirkus Prize. 

„Un reportaj terifiant și curajos de pe frontul de război din granițele noastre.” Andrew Solomon

„Un studiu fundamental care explică de ce căminul propriu e cel mai periculos loc pentru o femeie.” Eve Ensler

Nu este disponibilă nicio descriere.

Cu ocazia publicării acestei cărți, editura Nemira derulează alături de Fundația Anais o campanie de informare și sensibilizare pe subiectul violenței domestice, în contextul în care România se situează pe locul 14 în statistica țărilor europene cu cea mai mare incidență de cazuri de violență domestică și, conform statisticilor oficiale ale Poliției Române, 1 din 4 femei a fost agresată fizic sau sexual de partenerul său cel puțin o dată în viață (Studiul FRA, 2014).

Nu este disponibilă nicio descriere.

Cărțile informează, educă empatia, stârnesc discuții. Încurajăm cititorii să fie conștienți de problemele celor vulnerabili din jur, să se implice, să ajute, să vorbească, să nu se teamă să ceară ajutor și astfel, mai puține vănătăi vor rămâne invizibile.

„Cartea jurnalistei Rachel Louise Snyder demontează multe mituri care înconjoară violenţa domestică şi ne dezvăluie un fenomen prea puţin cunoscut în toată amploarea lui, atât la noi în ţară, cât şi în toată lumea. În România violenţa domestică este ignorată de multe ori şi nu se ştie cu exactitate câte femei şi copii îi cad pradă în fiecare an. Terorismul intim, cum îl mai numeşte autoarea poate lua multe forme şi este o temă asupra căreia trebuie să ne informăm pentru a ne ajuta pe noi şi pe cei din jurul nostru.” Ana Nicolau, director general al editurii Nemira.

Nu este disponibilă nicio descriere.

Rachel Louise Snyder este o jurnalistă de renume care a călătorit în peste 50 de țări ca să strângă documente despre probleme legate de drepturile omului. A locuit șase ani la Phnom-Penh, în Cambodgia, înainte să se stabilească la Washington. În ultimii zece ani, a scris numeroase articole despre violența domestică în publicații prestigioase precum New York Times, New Yorker, Slate, Salon, Huffington Post, The Washington Post, Chicago Tribune, New Republic și altele. Acum este profesor asociat de Creative Writing la American University în Washington. Este autoarea cărților: Fugitive Denim: A Moving Story of People and Pants in the Borderless World of Global Trade, What We’ve Lost is Nothing și Vânătăi ascunse: ce nu știi despre violența domestică te poate ucide.

Fundația Anais activează pentru combaterea violenței împotriva femeilor oferind servicii pentru protecția și asistența victimelor violenței domestice, inclusiv protecția minorului și a vârstnicului în fața violenței. Serviciile sociale oferite în cadrul Centrul de consiliere pentru prevenirea și combaterea violenței domestice sunt: consiliere și îndrumare socială, consiliere juridică cu privire la drepturile acestora și în vederea obținerii unui ordin de protecție, asistare/reprezentare în fața instanței de judecată în vederea obținerii ordinului de protecție, consiliere psihologică individuală și grupuri de suport. Intră pe: http://www.asociatia-anais.ro

Semnal editorial 200: Primele șase titluri din noua colecție „Anansi. World Fiction”

Începând din luna octombrie, o nouă colecție de traduceri din literatura universală îi așteaptă pe cititori în librăriile fizice și online din întreaga țară. Este vorba despre ANANSI. World Fiction, un proiect inițiat de Editura Pandora M, parte a Grupului Editorial TREI, și coordonat de Bogdan-Alexandru Stănescu, scriitor și unul dintre cei mai apreciați editori români, cu o bogată experiență, de peste 15 ani, în sfera traducerilor din literatura universală.
Noua colecție, așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

Anansi. Contemporan

Lumea interioară a Giovannei se prăbușește când își aude tatăl spunând că fața ei își pierde drăgălășenia și începe să semene cu cea a disprețuitei mătuși Vittoria. Viața ei devine o căutare chinuitoare a oglinzii în care să se poată vedea cu adevărat. Giovanna se caută pe sine în două orașe înrudite ce se urăsc reciproc: orașul Napoli al înălțimilor și al rafinamentului și același oraș, dar al adâncurilor, un loc al excesului și al vulgarității. Fata se mișcă între cele două realități înainte și înapoi, fără a găsi răspunsuri sau o cale de a se salva, ajungând în schimb la o maturizare pe care nu a dorit-o și care nu e nici pe departe atât de frumoasă pe cât a crezut ea.

„Am crescut într-o lume în care părea normal ca bărbații (tați, frați, iubiți) să aibă dreptul să te lovească pentru a te corija, să te educe ca femeie, în fine, pentru că-ți voiau binele… Puterea masculină, fie că e exercitată în mod grosolan, fie politicos, vrea să ne subordoneze în continuare. Prea multe femei sunt umilite în fiecare zi, și nu doar în plan simbolic.” Elena Ferrante

„Fanii Tetralogiei Napolitane vor regăsi și în acest roman temele la care Ferrante se întoarce obsesiv: tensiunile dintre clasele sociale, suprapunerea frumuseții și a vulgarității, banii, prietenia dintre femei, relațiile dintre mame și fiice.” Times Literary Supplement

Încă de la apariția romanului Prietena mea genială, care deschide Tetralogia Napolitană, faima Elenei Ferrante a crescut enorm, transformându-se în așa-numita „Febră Ferrante”.
Este considerată una dintre prozatoarele contemporane cele mai puternice, o stilistă desăvârșită, cu o intuiție artistică ieșită din comun, care a câștigat admirația mai multor scriitori celebri – Jhumpa Lahiri, Elizabeth Strout, Claire Messud – și a unor critici importanți: James Wood, John Freeman, Eugenia Williamson etc.
Dar, fără îndoială, primirea cea mai călduroasă a avut-o din partea cititorilor, care au descoperit o autoare ce le vorbește într-un stil plin de frumusețe și de forță despre sentimentul de apartenență, despre relațiile umane, dragoste, familie și prietenie.
La Editura Pandora M au apărut toate volumele Tetralogiei NapolitanePrietena mea genialăPovestea noului numeCei care pleacă și cei ce rămân și Povestea fetiței pierdute, romanele Fiica ascunsă, Iubire amarăZilele abandonului și Viața mincinoasă a adulților, volumul de interviuri, eseuri și confesiuni Frantumaglia, precum și cartea pentru copii Noaptea pe plajă.
Povestea fetiței pierdute a fost nominalizată la Man Booker Prize (2016) și a primit Medalia de Aur pentru ficțiune în cadrul Independent Publisher Book Awards (2016).
Tetralogia Napolitană este ecranizată de HBO sub forma unui miniserial.

Autor: Elena Ferrante

Nr. de pagini: 304

ISBN: 978-606-978-298-9
Preț vechi: 39.00 RON

Preț nou: 33.15 RON

Titlu original: La vita bugiarda degli adulti
Limba originală: italiană
Traducere: Cerasela Barbone
Format: 130x200mm
Anul apariței: 2020

Celebra fotografă suprarealistă Dora Maar, pe numele ei real Henriette Theodora Markovitch, a murit în 1997. Printre însemnările făcute în limba franceză, în apartamentul său a fost găsit și un carnet scris în croată, limba tatălui, pe care o vorbea perfect. Viața Dorei alături de Picasso, așa cum reiese din însemnări, și consecințele traumatizante pe care le-a avut despărțirea lor asupra ei dezvăluie relația tumultuoasă a două personalități creatoare, dintre care una este zdrobitor de dominatoare.

Slavenka Drakulić este o scriitoare și o jurnalistă a cărei voce aparține lumii întregi. 
Gloria Steinem

Îmi dau seama că tot ceea ce am sunt cuvintele și că, din când în când, dacă le strâng în brațe mă simt mai puțin singură. Slavenka Drakulić

Stilul Slavenkăi Drakulić are poeticitatea austeră a scriiturii lui Marguerite Duras. The Guardian

Romanele Slavenkăi Drakulić sunt opera unei prozatoare foarte talentate care folosește toate șiretlicurile imaginabile, ba chiar și unele inimaginabile, pentru a ne transporta în trecutul nu foarte îndepărtat. Timothy Snyder

Slavenka Drakulić s-a născut în Croația (fosta Iugoslavie) în 1949. A publicat șapte romane și cinci cărți de eseuri. Este colaboratoare permanentă la The Nation, iar eseurile ei au apărut în The New RepublicThe New York Times MagazineThe New York Review of Books, Süddeutsche Zeitung, InternazionaleDagens NyheterThe GuardianEurozine ș.a. În 2004 a primit prestigiosul The Leipzig Book Award For European Understanding. În 2010, în cadrul Reuniunii Internaționale a Scriitorilor care a avut loc la Praga, a fost numită drept una dintre cele mai influente scriitoare europene a vremurilor noastre. În prezent, își împarte viața între Suedia, Austria și Croația, alături de soțul ei, scriitorul și jurnalistul Richard Swartz.

Autor: Slavenka Drakulić

Nr. de pagini: 208

ISBN: 978-606-978-321-4
Preț vechi: 35.00 RON

Preț nou: 29.75 RON

Titlu original: Dora i Minotaur: Mojživot s Picassom
Limba originală: sârbo-croată
Traducere: Octavia Nedelcu
Format: 130x200mm
Anul apariției: 2020

Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni şi oameni stând jos, text care spune „LINDA BOSTRÖM KNAUSGARD Bine ai venit în America! Premiul August 2016 oi intensă, proză disperarea rece unui film de Bergman." Kirkus Reviews PANDORA Anansi CONTEMPORAN”

Naratoarea acestui roman este o fetiță care renunță să mai vorbească. Înfășurată în întuneric, tăcere și singurătate, ea se retrage din fața vieții. Fratele ei mai mare trăiește închis în camera lui, de unde refuză să iasă. Tatăl lor a murit, însă apare de-a lungul cărții în amintiri și în viziunile fetei. Mama, o actriță frumoasă, își vede de viața ei, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Pe toți aceștia, chiar și pe tatăl reconstruit din amintiri, îi unește o dorință neexprimată de a fi împreună, într-o stranie comuniune.

„O proză intensă, obsedantă, ce evocă disperarea rece a unui film de Bergman. Kirkus Reviews

Povestea scrisă de Knausgård despre o familie aflată în plină criză este șocantă și plină de imaginație. Stilul frumos și sobru sugerează că, până la urmă, lumina se naște din întuneric. Juriul Premiului August

Bine ai venit în America! este asemenea unui studiu, în accepția muzicală a termenului: o temă de bază ce variază la infinit, dobândind, cu fiece variație, o nouă fațetă. Un triumf literar!  Le Monde

Un roman îndrăzneț și răscolitor. Nu vei uita prea curând vocea naratoarei de 11 ani, dar nici tăcerea ei. MDR Kultur

O carte, asemenea unei persoane, nu poate atinge perfecțiunea. Dar Linda Boström Knausgård reușește să ajungă foarte aproape de această stare. Își păstrează echilibrul la perfecție: nu judecă niciodată, nu justifică nimic. Ea doar povestește și o face perfect. SYDSVENSKAN

Linda Boström Knausgård (n. 1972) este o poetă și prozatoare suedeză, realizatoare de documentare pentru radioul public suedez. A debutat în 1998 cu un volum de poeme, iar recunoașterea criticii i-a venit odată cu volumul de proză scurtă Grand Mal. În 2013 a început să publice romane, începând cu Helioskatastrofen, continuând cu romanul de față (2016) și cu Octoberbarn (2019). A fost căsătorită până în 2016 cu scriitorul Karl Ove Knausgård, împreună cu care are patru copii.

Autor: Linda Boström Knausgård

Nr. de pagini: 112

ISBN: 978-606-978-326-9
Preț vechi: 33.00 RON

Preț nou: 28.05 RON

Titlu original: Välkommen till Amerika
Limba originală: suedeză
Traducere: Roxana Dreve
Format: 130x200mm
Anul apariției: 2020

Autobiografia împletește realitatea cu ficțiunea într-un joc al oglinzilor ce pune față-n față doi mari scriitori: José Saramago și José Luís Peixoto

În Lisabona anilor ’90, drumul unui tânăr scriitor aflat în plină criză existențială – similară celei pe care a trăit-o Peixoto însuși – se intersectează cu cel al unui mare scriitor mai vârstnic: José Saramago. Din relația celor doi se naște această poveste, în care granițele dintre ficțiune și autobiografie se diluează până la dispariție. José Luís Peixoto explorează în acest joc de oglinzi absolut unic creația literară și frontiera translucidă dintre viață și literatură. În același timp, își sondează propriile obsesii într-o proză plină de detalii și de lirism ce a marcat literatura contemporană portugheză.

José Luís Peixoto este una dintre revelațiile cele mai surprinzătoare ale literaturii portugheze. 
José Saramago

Viața mea s-a schimbat radical după ce l-am cunoscut pe José Saramago. E foarte greu să-mi imaginez povestea vieții mele în afara prezenței lui. Romanul aceasta este dovada recunoștinței pe care i-o port. În același timp, este o reflecție asupra influenței literare, asupra paternității, o temă foarte prezentă în cărțile mele. Și, bineînțeles, asupra scrisului. Scrisul este viața. José Luís Peixoto

Peixoto are o percepție extraordinară asupra realității, pe care o fructifică prin folosirea absolut originală a limbajului și a imaginilor. Times Literary Supplement

Patosul evocărilor lui Peixoto este temperat doar de simțul lui ascuțit pentru detectarea absurdului. Financial Times

José Luís Peixoto s-a născut în 1974, într-un sat din sudul Portugaliei, în regiunea numită Alentejo. Este licențiat în limbi și literaturi germanice al Universidade Nova de Lisboa. Înainte de a se dedica scrisului, a predat timp de un an. A scris poezie, proză, teatru și critică literară. A primit premiul Jovens Criadores (Tineri creatori) în 1997, 1998 și 2000. În 2001, primul său roman, Nici o privire, a primit Premiul José Saramago. Au urmat alte două romane, Uma Casa na Escuridão (2002) și Cimitirul pianelor (2006). În 2003, într-un proiect fără precedent, Peixoto și-a unit forțele cu membrii formației Moonspell, lansând, în același timp, un album și un mic roman fantastic. A mai publicat romanele Livro (2010) și Galveias (2014). Autobiografia este cel mai recent roman al său.

Autor: José Luís Peixoto

Nr. de pagini: 256

ISBN: 978-606-978-325-2
Preț vechi: 35.00 RON

Preț nou: 29.75 RON

Titlu original: Autobiografia
Limba originală: portugheză
Traducere: Simina Popa
Format: 130x200mm
Anul apariției: 2020

Anansi. Ego

Textele acestea sunt scrise în tenebrele închisorii. Conștient că, atâta vreme cât regimul Erdogan se va afla la putere, el nu va mai vedea lumea cu ochii unui om liber, Ahmet Altan, unul dintre cei mai cunoscuți romancieri din Turcia, își află libertatea în scris, în citit și în adâncurile memoriei. Această bijuterie scoasă din genunile tiraniei este un adevărat credo ce demonstrează că în carceră se află trupul, dar că adevărata libertate nu­i poate fi confiscată niciodată unui scriitor: imaginația și cuvintele au puterea de a dărâma zidurile cele mai groase.

Sper că oricine știe să citească, indiferent de orientarea sa politică, va pune mâna pe această carte în care Ahmet Altan își înfruntă încarcerarea. Regimurile totalitare speră că, dacă întemnițează scriitorii, îi și amuțesc. Vor da întotdeauna greș.Neil Gaiman

Rețineți numele lui Ahmet Altan! Adăugați­l galeriei marețe a celor care au scris din închisoare de­a lungul veacurilor – Boethius, Cervantes, Gramsci, Soyinka, Soljenițîn –, lăsați­vă cuprinși de emoție și de indignare în fața poveștii lui. Ariel Dorfman

Cartea lui Ahmet Altan este mesajul din sticlă, perla dintr­o sticlă trimisă pe neștiute din mările întunecate ale lui Erdogan. Un testament uluitor, emoționant, cartea lui stă alături de acelea foarte rare – scrise de Frankl, Niemöller, Grossman, Levi, Soljenițîn – care scot adevăruri din cuptoarele unde ard vieți omenești. Citiți­-o – veți înțelege de ce oamenii mai scriu și mai citesc. A. L. Kennedy

O carte de memorii emoționantă, ce­și află contrapartea în plăcerea pură a scrisului. Îi datorăm lui Ahmet Altan enorm pentru forța pe care a găsit­o de a scrie și a­și împărtăși povestea cu noi. Jon Mc Gregor

Ahmet Altan (1950) este unul dintre cei mai citiți prozatori turci, dar și un jurnalist redutabil. A fost adus în fața instanței de cel puțin 100 de ori din cauza opiniilor sale politice incomode și a stilului său direct. Este unul dintre primii intelectuali turci care au recunoscut că ceea ce Imperiul Otoman a făcut populației armene se califică drept genocid. În 2016, în urma puciului eșuat din Turcia, Altan a fost judecat și condamnat pentru că ar fi transmis „mesaje subliminale” puciștilor în timpul unei emisiuni televizate. A fost condamnat la închisoare pe viață și de atunci se află în temnița Silivri, din afara Istanbulului. Întreaga corespondență îi este monitorizată și cenzurată.
De la debutul din 1982, Altan a publicat zece romane și șapte volume de eseuri. Nu voi mai vedea lumea niciodată este a opta lui carte de eseuri și reprezintă o premieră în cariera sa de scriitor, dat fiind că apare în toată lumea în traducere, fără ca în Turcia să existe vreo șansă de publicare.
De același autor, la Editura Pandora M se află în curs de apariție romanele care compun Cvartetul Otoman.

Autor: Ahmet Altan

Nr. de pagini: 216

ISBN: 978-606-978-319-1
Preț vechi: 35.00 RON

Preț nou: 29.75 RON

Cuvânt-înainte de Philippe Sands
Titlu original: Dünyayi bir daha görmeyecegim
Limba originală: engleză
Traducere: Andrei Covaciu
Format: 130x200mm
Anul apariției: 2020

„Jurnalul unui tip care a împușcat un Kindle și l-a bătut în cuie pe un perete al librăriei.”

Când Bythell, orgoliosul patron al celui mai mare magazin de cărți vechi din Scoția și­a înființat, în 2010, pagina de Facebook, a hotărât, în mod premeditat, să se concentreze asupra comportamentului clienților.
Acest jurnal, ținut timp de un an, nu face altceva, ba chiar mai aduce și alte personaje pitorești în colimatorul autorului. Deși este cutremurător de amuzantă, cartea aceasta conține și un miez mai mult decât serios: este o scrisoare furibundă din linia întâi a luptei dintre proprietarii micilor afaceri cu cărți și giganți precum Amazon.

Meseria de librar cere o răbdare de fier. Bythell face și el ce poate, dar nu-i iese întotdeauna. The Independent

Jurnalul unui librar este o carte amuzantă și plină de căldură (spre deosebire de magazinul autorului) și merită să devină unul dintre acele bestselleruri care­l irită pe Bythell atât de mult. Mail on Sunday

Trebuie neapărat să cumpărați cartea asta și, cu riscul de a fi bruscați sau insultați, luați­o de la un librar adevărat! 
Sunday Express

Shaun Bythell este din 2001 proprietarul magazinului de cărți vechi The Bookshop, din Wigtown, cel mai mare magazin de acest fel din Scoția.
În 2010 a înființat pagina de Facebook a magazinului, unde postează observații acide legate de întrebările stupide, trăsnite sau comentariile răuvoitoare ale clienților săi. Jurnalul unui librar (2018) este prima lui carte, unde relatează evenimentele cotidiene din viața unui librar, care arată total diferit de versiunea idilică pe care o avem cu toții în minte. În 2019 a publicat o a doua parte a memoriilor sale, The Confessions of a Bookseller.

Autor: Shaun Bythell

Nr. de pagini: 352

ISBN: 978-606-978-315-3
Preț vechi: 39.00 RON

Preț nou: 33.15 RON

Titlu original: The Diary of a Bookseller
Limba originală: engleză
Traducere: Mihaela Buruiană
Format: 130x200mm
Anul apariției: 2020

ANANSI. World Fiction, noua colecție de literatură universală de la Editura Pandora M

Nu este disponibilă nicio descriere.

Începând din luna octombrie, o nouă colecție de traduceri din literatura universală îi așteaptă pe cititori în librăriile fizice și online din întreaga țară. Este vorba despre ANANSI. World Fiction, un proiect inițiat de Editura Pandora M, parte a Grupului Editorial TREI, și coordonat de Bogdan-Alexandru Stănescu, scriitor și unul dintre cei mai apreciați editori români, cu o bogată experiență, de peste 15 ani, în sfera traducerilor din literatura universală. 

Noua colecție, așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, include cinci serii: Anansi. Contemporan –dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

„De ce o nouă colecție de literatură universală? E o întrebare adecvată în legătură cu o piață de carte în care traducerile predomină, iar cele de beletristică fac legea. S-ar putea spune că orice nouă inițiativă în acest domeniu este osândită la eșec, însă o analiză atentă a profilului acestor traduceri arată că ele acoperă – ca să nu zic că abia zgârie – doar suprafața literaturilor care exportă. Sunt traduse premiile și mai puțin cărțile nominalizate, sunt traduse cărțile care se mențin onorabil într-un top al vânzărilor, nu și cele care devin încet-încet de referință, sunt traduse, în proporție covârșitoare, produsele culturii anglo-saxone, ignorând faptul că și în țările învecinate nouă se scrie literatură de foarte bună calitate. O astfel de analiză ne-a condus la schițarea unei noi colecții, care-și propune să fie un spațiu în care să se regăsească toate acele cărți pe care le căutăm pe piața noastră de carte, dar nu le găsim.

Mai rămâne întrebarea «De ce Anansi?»… Pentru că facem parte din Grupul Editorial Trei, o să vă dau răspunsul cel mai adecvat profilului nostru: pentru că așa ni s-a arătat într-un vis, pentru că am vrut să rămânem în zona mitologiei și, în fine, pentru că Anansi e un zeu jucăuș și înțelept, așa cum ne propunem să fie această colecție”, a mărturisit Bogdan-Alexandru Stănescu.  

Colecția debutează cu șase titluri, semnate de nume de primă mărime ale scenei literare internaționale. Copertele colecției și layoutul sunt realizate de artistul vizual Andrei Gamarț.

# Prima carte scrisă de Elena Ferrante după Tetralogia Napolitană

Elena Ferrante este una dintre prozatoarele contemporane cele mai puternice, o stilistă desăvârșită, cu o intuiție artistică ieșită din comun, o autoare extrem de iubită și de cititorii din România. Viața mincinoasă a adulților, prima sa carte scrisă după Tetralogia Napolitană, este cu siguranță una dintre cele mai așteptate apariții editoriale ale acestei toamne de către cititorii din întreaga lume. Romanul spune povestea Giovannei, a cărei lume se prăbușește când își aude tatăl spunând că fața ei își pierde drăgălășenia și începe să semene cu cea a disprețuitei mătuși Vittoria. Viața ei devine o căutare chinuitoare a oglinzii în care să se poată vedea cu adevărat. Giovanna se caută pe sine în două orașe înrudite ce se urăsc reciproc: un Napoli al înălțimilor și al rafinamentului și același oraș, dar al adâncurilor, un loc al excesului și al vulgarității. Fata se mișcă între cele două realități înainte și înapoi, fără a găsi răspunsuri sau o cale de a se salva, ajungând, în schimb, la o maturizare pe care nu a dorit-o și care nu e nici pe departe atât de frumoasă pe cât crezuse. Ediția în limba română a cărții apare în traducerea Ceraselei Barbone. 

# Memoriile scrise în închisoare de Ahmet Altan, unul dintre cei mai citiți prozatori turci și un jurnalist redutabil

Nu voi mai vedea lumea niciodată, volumul de memorii scrise în tenebrele închisorii de Ahmet Altan, unul dintre cei mai citiți prozatori turci și un jurnalist redutabil, apare de asemenea în traducere în colecția ANANSI. World Fiction. Conștient că atâta vreme cât regimul Erdoğan se va afla la putere el nu va mai vedea lumea cu ochii unui om liber, Ahmet Altan își află libertatea în scris, în citit și în adâncurile memoriei. Această bijuterie scoasă din genunile tiraniei este un adevărat credo ce demonstrează că în carceră se află trupul, dar că adevărata libertate nu-i poate fi confiscată niciodată unui scriitor: imaginația și cuvintele au puterea de a dărâma zidurile cele mai groase. Ediția în limba română poartă semnătura lui Andrei Covaciu.

Sper că oricine știe să citească, indiferent de orientarea sa politică, va pune mâna pe această carte în care Ahmet Altan își înfruntă încarcerarea. Regimurile totalitare speră că, dacă întemnițează scriitorii, îi și amuțesc. Vor da întotdeauna greș. – Neil Gaiman

# Linda Boström Knausgård, scriitoare suedeză tradusă în premieră în limba română

Una dintre surprizele de debut ale colecției ANANSI. World Fiction o reprezintă scriitoarea suedeză Linda Boström Knausgård, un nume aflat în plină ascensiune. Cartea cu care apare în traducere în premieră în limba română este Bine ai venit în America!, descrisă de critici drept „o proză intensă, obsedantă, ce evocă disperarea rece a unui film de Bergman” (Kirkus Reviews). Romanul, apărut în traducerea Roxanei Dreve, a fost recompensat în 2016 cu prestigiosul Premiu August. Naratoarea este o fetiță care refuză să mai vorbească. Înfășurată în întuneric, tăcere și singurătate, ea se retrage din fața vieții. Fratele ei mai mare trăiește închis în camera lui, de unde refuză să iasă. Tatăl lor a murit, însă apare de-a lungul cărții în amintiri și în viziunile fetei. Mama, o actriță frumoasă, își vede de viața ei, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Pe toți aceștia, chiar și pe tatăl reconstruit din amintiri, îi unește o dorință neexprimată de a fi împreună, într-o stranie comuniune. 

# Îndrăgitul scriitor portughez José Luís Peixoto, cu un roman inspirat din relația sa cu laureatul Nobelului pentru literatură, José Saramago

Din opera lui José Luís Peixoto, pe care José Saramago îl numea „una dintre revelațiile cele mai surprinzătoare ale literaturii portugheze”, în colecția ANANSI. World Fiction apare, în traducerea Siminei Popa, romanul Autobiografia

În Lisabona anilor ’90, drumul unui tânăr scriitor aflat în plină criză existențială – similară celei pe care a trăit-o Peixoto însuși – se intersectează cu cel al unui mare scriitor mai vârstnic: José Saramago. Din relația celor doi se naște această poveste, în care granițele dintre ficțiune și autobiografie se diluează până la dispariție. José Luís Peixoto explorează în acest joc de oglinzi absolut unic creația literară și frontiera translucidă dintre viață și literatură. În același timp, își sondează propriile obsesii într-o proză plină de detalii și de lirism, care a marcat literatura contemporană portugheză.

# Slavenka Drakulić, una dintre cele mai puternice voci din spaţiul ex-iugoslav, și romanul său care pornește de la relația fotografei Dora Maar cu Pablo Picasso

Scriitoarea croată Slavenka Drakulić, supranumită „Simone de Beauvoir a Europei de Est”, una dintre cele mai puternice voci din spațiul ex-iugoslav, apare și ea în colecția ANANSI. World Fiction, cu un roman tradus în premieră în limba română: Dora și Minotaurul

Celebra fotografă suprarealistă Dora Maar, pe numele ei real Henriette Theodora Markovitch, a murit în 1997. Printre însemnările făcute în limba franceză, în apartamentul său a fost găsit și un carnet scris în croată, limba tatălui, pe care o vorbea perfect. Viața Dorei alături de Picasso, așa cum reiese din însemnări, și consecințele traumatizante pe care le-a avut despărțirea lor asupra ei dezvăluie relația tumultuoasă a două personalități creatoare, dintre care una este zdrobitor de dominatoare. Cartea apare în traducerea Octaviei Nedelcu.

# Jurnalul celui mai cunoscut librar independent din Scoția, o perspectivă asupra relației dintre micii proprietari de afaceri din lumea cărții și giganți precum Amazon

Cu siguranță, una dintre cele mai simpatice apariții din lista cărților cu care debutează colecția ANANSI. World Fiction este volumul de memorii al lui Shaun Bythell, cel mai cunoscut librar independent din Scoția: Jurnalul unui librar (traducere de Mihaela Buruiană).

Când Bythell, orgoliosul patron al celui mai mare magazin de cărți vechi din Scoția și-a înființat, în 2010, pagina de Facebook, a hotărât, în mod premeditat, să se concentreze asupra comportamentului clienților. Acest jurnal, ținut timp de un an, nu face altceva, ba chiar mai aduce și alte personaje pitorești în colimatorul autorului. Deși este foarte amuzantă, cartea conține și un miez mai mult decât serios: este o scrisoare furibundă din linia întâi a luptei dintre proprietarii micilor afaceri cu cărți și giganți precum Amazon. 

Pe lista autorilor care urmează să apară în următoarele luni în cadrul colecției ANANSI. World Fiction se află nume precum Paul Auster, Martin Amis, Manuel Vilas, William S. Burroughs sau Robert Graves. De asemenea, două romane recompensate recent cu premii importante – Hamnet de Maggie O’Farrell (Women’s Prize for Fiction) și The Discomfort of Evening de Marieke Lucas Rijneveld (Man Booker International) – se află  deja în pregătire în colecția ANANSI. World Fiction

Nu este disponibilă nicio descriere.

Bogdan-Alexandru Stănescu (n. 1979) este scriitor și editor, cu o bogată experiență în sfera traducerilor din literatura universală. Timp de 15 ani, din 2005 pînă în 2019, a fost director editorial Polirom, coordonatorul colecției „Biblioteca Polirom”.  De-a lungul anilor, a participat la cele mai importante stagii de pregătire din lumea publishing-ului din cadrul târgurilor de carte la Frankfurt, Londra, Ierusalim, Istanbul, Guadalajara, Buenos Aires sau Amsterdam. În 2006, a câștigat premiul de la secțiunea de retorică a „Young Publisher of the Year”, o competiție internațională desfășurată la Londra și organizată de British Council. În 2018, a fost invitat să susțină o conferință în cadrul celui mai important târg de carte din lume, Frankfurter Buchmesse. Bogdan-Alexandru Stănescu s-a alăturat echipei Grupului Editorial TREI la începutul acestui an. În prezent, este director editorial Pandora M, coordonatorul colecției ANANSI. World Fiction.

Nu este disponibilă nicio descriere.

Lansare LIVE: Eugen Cadaru în dialog cu Doina Ruști și Paul Cernat despre Cișmigienii

Vineri, 25 septembrie, la ora 19.00, Editura Polirom lansează LIVE, pe pagina de Facebook a Librăriei Humanitas de la Cișmigiu (facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu), romanul Cișmigienii de Eugen Cadaru, recent apărut în colecția Ego. Proză. 

Invitați, alături de autor: scriitoarea Doina Ruști și criticul literar Paul Cernat

Exemplare cu autograf, disponibile în librărie, după lansare.

Cum ar fi fost România dacă la sfîrșitul celui de-al Doilea Război Mondial nu ar fi fost ocupată de Uniunea Sovietică? Ce ar fi discutat Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Petre Țuțea și Mircea Vulcănescu într-o frumoasă dimineață a anului 1971, la o cafea și o bere rece în Grădina Cișmigiului? Există oare vreun motiv pentru care România ar putea fi numită Grădina Maicii Domnului?

„Eliadesc, scris cu pasiune, romanul lui Eugen Cadaru pare o continuare firească a prozei interbelice, în care se întîlnesc personaje reale și ficționale și marile teme legate de timp, trecere, ritualuri. Atmosfera interbelică, reconstituită riguros în anii ’70 ai unui trecut alternativ, face ca personajele să fie foarte veridice. Eliade, Cioran, Ionescu, Țuțea și Vulcănescu prind viață în discuții care evocă operele lor sau în plimbări tihnite printr-un București idealizat. Scris cu implicare și cu talent, Cișmigienii lui Cadaru este un roman cu temă nostalgică și aspirații înnoitoare, construit atent și fermecător, cu eleganță estetică.” (Doina Ruști)

„Eugen Cadaru face o figură singulară între scriitorii de fantastică ai celei mai recente generații prin felul în care introduce ruptura de sorginte fantastică în realitatea ficțională, abstractul «marii taine» fiind înlocuit de concretul exemplelor de interferență a neobișnuitului magic cu realitatea cotidiană. O sursă pentru efectul estetic cu semnătura «Eugen Cadaru» este aceea că salvarea raționalității nu se poate face fără acceptarea datului irațional, «magic», realitatea completă neputînd fi redată decît prin realism magic. Dacă îmi permiteți jocul de cuvinte, cel puțin în cadrul generației sale, Eugen Cadaru este singurul cu acces magic la realitate.” (Cătălin Badea-Gheracostea, Observator cultural)

Eugen Cadaru (n. 1973, București) a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității din București. În 2009 a obținut doctoratul în Cinematografie și Media la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, cu o teză intitulată „Realismul magic în arta cinematografică”. Este prezent cu povestiri în antologiile: Ferestrele timpului (2013), Lumi stranii (2014), Argos Trei (2017), Ficțiuni centenare (2018), Antologia prozei românești science-fiction (2018). A mai publicat A opta zi e-n fiecare noapte (2014) și Misterioasa scrisoare a domnului Tesla (2017). Povestirile sale au fost recompensate cu numeroase premii naționale (Premiul Convenției Naționale RomCon 2015; Premiul Convenției Naționale RomCon 2017; Premiul „Ion Hobana” 2018), precum și cu Premiul de încurajare al Societății Europene de Science-Fiction, acordat în cadrul Convenției Eurocon 2014 Dublin.

Semnal editorial 199 + Fragment în avanpremieră: Jean-Christophe Rufin – Regele Zibeline în jurul lumii

Editura Polirom vă oferă un fragment din romanul Regele Zibeline în jurul lumii de Jean-Christophe Rufin, apărut de curînd în colecția „Biblioteca Polirom”, și în ediție digitală, traducere din limba franceză de Cristian Fulaș.

Un tînăr nobil european, contemporan cu Voltaire şi Casanova, ajunge în Siberia  şi apoi în China, Franţa şi SUA, dar şi în alte locuri din jurul lumii, devenind în cele din urmă regale Madagascarului. Sub pana lui Jean-Christophe Rufin, această istorie reală capătă amploarea  şi şarmul unei poveşti orientale, dintre acelea atît de faimoase  şi citite în secolul al XVIII-lea.  Iar la toate acestea se adaugă o foarte frumoasă poveste de dragoste ce la fiecare pas pare  sortită eşecului şi un periplu prin societatea şi moravurile epocii.

„M-a pasionat imediat destinul acestui aventurier, explorator exilat în inima Siberiei înainte să colinde toate oceanele lumii şi să devină regele Madagascarului. De douăzeci de ani vreau să-i spun povestea într-o carte. Benjowski însuşi şi-a scris Memoriile în 1791. Prin urmare, am fost nevoit să găsesc un artificiu romanesc pentru a evita să vin cu altă naraţiune istorică. Şi cel care mi l-a oferit a fost Benjamin Franklin.” (Jean-Christophe Rufin, L’Express)

„Un roman istoric cinematografic, deopotrivă o relatare a unei călătorii uluitoare şi o poveste de dragoste palpitantă.” (RTL)

„Un roman magnific! Jean-Christophe Rufin ne poartă în alte lumi, în alte timpuri, explorînd cu măiestrie tărîmurile umanului.” (Madame Figaro)

„O aventură incitantă, care duce cu gîndul la Barry Lyndon şi Paul şi Virginia.” (Lire)

Jean-Christophe RUFIN (n. 1952) este medic, diplomat, istoric şi romancier. A fost preşedintele asociaţiei Action Contre La Faim, unul dintre primii medici care s-au alăturat organizaţiei umanitare Médecins Sans Frontières şi unul dintre cei mai tineri membri ai Academiei Franceze. Dintre romanele sale, amintim: L’Abyssin (1997), laureat cu Prix Goncourt du premier roman şi Prix Méditerranée, Les Causes perdues (1999), distins cu Prix Interallié, Rouge Brésil (2001), laureat cu Prix Goncourt, Le Parfum d’Adam (2007), Le Collier rouge (2014).

FRAGMENT

         „Cu fața schimonosită de durere, Benjamin Franklin stătea în picioare în spatele fotoliului, cu mâinile încleștate pe spătarul din lemn, și privea ușa încruntat.

Reumatismul nu-i dădea pace de când se întorsese în Philadelphia. Mergea din rău în mai rău. Doi condamnați eliberați din închisoarea din vecinătate îl transportau cu tot cu fotoliu. Acești hoți simpatici îl adorau, dar duhneau prea tare a alcool pentru gustul lui.

Benjamin Franklin privea ușa pentru că, era sigur, aceasta n-avea să întârzie să se deschidă. În fiecare dimineață avea parte de aceeași așteptare și-aceeași dezamăgire. Alaiul de petenți, procesiunea de admiratori care veneau pentru a-i săruta mâinile și a-i cere ajutorul. Aceleași povești cu procese injuste, vecini în război, văduve nevoiașe. Abia-i asculta, înclina capul, visa, bătrân cum era, la destinul care-i fusese hărăzit și pe care nu mai avea să-l întâlnească vreodată. Nerecunoștința popoarelor! Cine negociase cu englezii în numele coloniștilor americani? Cine redactase Declarația Americană de Independență? Cine crease primul serviciu poștal, corpul pompierilor, marile ziare de opinie? Și cine reprezentase pe lângă francezi Statele Unite, abia născute, timp de unsprezece ani? Și totuși, la întoarcerea lui, intriganții își împărțiseră puterea și-i refuzaseră posturile înalte la care avea dreptul cu asupra de măsură, precum și toate onorurile. Ar fi meritat și el să fie ascultat și să i se îndeplinească dorințele, dar cine s-o facă?

Ușa se întredeschise și secretarul strecură capul.

— Sunteți pregătit, domnule?

Benjamin Franklin mormăi un „nu“, apoi ocoli fotoliul cu mișcări caraghioase și se prăbuși în el cu un geamăt de durere.

— Cine sunt cei din dimineața asta, Richard?

Bătrânul servitor, obișnuit de atâția ani să liniștească umorile rele ale stăpânului, consultă liniștit lista pe care o ținea în mână.

— S-au înscris doisprezece. Dar mai sunt treizeci în stradă, dacă doriți.

— La dracu’! Dă-mi hârtia aia.

Bătrânul își aranjă ochelarii cu lentile suprapuse. Era una dintre invențiile sale, singura care-i era încă utilă, căci încă se mai râdea de paratrăsnet… Parcurse mormăind lista cu nume. Toți acești Lewis, acești Davis, acești Kennedy nu-i erau decât prea bine cunoscuți, chiar dacă nu-i întâlnise niciodată.

— Ia te uită! remarcă el, arătând cu degetul osos spre mijlocul listei. Contele Auguste și contesa A. Cine sunt ăștia doi? O cheamă chiar A. pe contesa asta?

Richard coborî capul. Era micuț și rotofei și această postură îi dădea aerul unui câine supus.

— Știți că mă descurc greu cu numele străine, domnule. Aceste două persoane vin din Europa și nu le-am înțeles bine numele. La final e ceva de genul „ski“.

— Atunci, ai pus măcar prenumele?

— Pe cel al domnului. În cazul doamnei, chiar și numele mic e dificil.

Cuvântul „Europa“ îl trezise pe Franklin. Era copleșit de o asemenea nostalgie pentru acel continent, încă de la întoarcerea în țară, încât îl atrăgea orice avea legătură cu el.

— Vin din Europa, spui… De unde exact?

— De la Paris.

Bătrânului savant îi sclipiră ochii. În realitate, din toată Europa, Parisul contase cel mai mult pentru el, acolo cunoscuse triumful, fericirea, trebuia oare să spună că și iubirea?

— De la Paris! I-am cunoscut deja acolo?

— Ei asta insinuează. În fine, spun că i-ați întâlnit, dar poate că nu vă mai amintiți. Mai ales doamna spune că…

Franklin fu cuprins de neliniște. Nu știa ce să creadă. Ideea de-a revedea personaje care soseau de la Paris era cea mai mare bucurie imaginabilă. Și dacă o cunoscuse pe doamna aceasta era și mai bine. Totuşi, ce căuta acolo cu soțul ei?

— Ce vor? Ți-au spus? Îi simți… rău intenționați?

Richard strânse din buze.

— Deloc! Ba chiar sunt foarte nerăbdători să vă vadă și se bucură de asta.

Misterul se adâncea, lucru care nu-i displăcea defel lui Franklin. La vârsta lui, ce-și putea dori, dacă nu surprize și povești bine spuse?…

— Concediază-i pe toți ceilalți! Să revină mâine sau să se ducă la dracu’. Și lasă-i să intre pe acest conte Auguste și pe această doamnă pe care, se pare, am cunoscut-o.

— Prea bine, domnule.”

Semnal editorial 197: Cel mai nou roman al lui Julian Barnes – Bărbatul cu haină roșie

Editura Nemira lansează, în colecția Babel, cel mai nou roman al lui Julian Barnes (câștigător al Man Booker Prize pentru Sentimentul unui sfârșit), Bărbatul cu haină roșie, în traducerea lui Radu Paraschivescu. 

În cea mai recentă carte a sa, Julian Barnes pictează o frescă a Belle Époque cu eroii și antieroii ei, cu scriitorii, artiștii și gânditorii care au marcat-o – ne întâlnim, printre alții, cu Henry James, Sarah Bernhardt, Oscar Wilde, Marcel Proust, în schimburi de idei memorabile.

Vara lui 1885. Trei francezi ajung la Londra pentru cumpărături. Unul dintre ei e prinț, altul e conte, iar al treilea nu are rang nobiliar. E un italian care, cu patru ani în urmă, a fost subiectul celui mai cunoscut portret al lui John Singer Sargent. Se numește Samuel Pozzi, pionier în ginecologie și liber-cugetător, un om de societate cu o viață amoroasă faimoasă pentru complicațiile ei.

Viața lui Pozzi se desfășoară pe fundalul Parisului de la sfârșitul secolului al XIX-lea, minunata epocă a extravaganțelor și a plăcerilor, marcată, totodată, de narcisism, decadență și violență.

„Povestea lui Pozzi îi vine mănușă lui Barnes, de aceea a rezultat una dintre cele mai bune cărți ale sale. Bifează toate căsuțele: imersiunea în viața culturală a Franței din secolul al XIX-lea, în contrast cu insularitatea manifestată de Marea Britanie, atunci și acum; puzzle-ul de fapte reale și ficțiune; dilemele legate de viața sexuală.“ Evening Standard

Julian Barnes s-a născut în Leicester, Anglia, în 1946. A studiat la City of London School între 1957 și 1964, apoi la Magdalen College, Oxford, absolvind (cu onoruri) în 1968 secția de limbi moderne. După încheierea studiilor, a lucrat ca lexicograf pentru Oxford English Dictionary timp de trei ani. Din 1977, a devenit redactor literar și a semnat recenzii in New Statesmen și New Review. Între 1979 și 1986 a realizat cronici de televiziune, mai intai pentru New Statesmen si apoi pentru Observer. Opera lui Julian Barnes numără peste cincisprezece volume de proză și eseuri, cariera sa literară fiind încunu­nată de numeroase premii și distincții: Somerset Maugham Award pentru Metroland (1981), Geoffrey Faber Memorial Prize (1985), Prix Médicis pentru Papagalul lui Flaubert (1986), E.M. Forster Award (decernat de American Academy and Institute of Arts and Letters, 1986), Gutenberg Prize (1987), Grinzane Cavour Prize (1988), Prix Femina pentru Trois (1992). A fost de trei ori finalist la Booker Prize: în 1984 pentru Papagalul lui Flaubert, în 1998 pentru Anglia, Anglia și în 2005 pentru Arthur & George. Statul francez i-a acordat în 1988 titlul de Chevalier des Arts et des Lettres, în 1995 a fost numit Officier de l’Ordre des Arts et des Lettres, iar în 2004 a primit titlul de Commandeur de l’Ordre des Arts et des Lettres. De asemenea, în 1993 Fundația FVS i‑a acordat Shakespeare Prize, iar în 2004 a fost recompensat cu Premiul Statului Austriac pentru Literatura Europeană.

Data apariției23 sept. 2020
Titlu originalThe Man in the Red Coat
ColecțiaBabel
ISBN978-606-43-0689-0
Cod bară9786064306890
AutorJulian Barnes
TraducătorRadu Paraschivescu
FormatPaperback
Dimensiuni120 x 220 mm
Nr. pagini304
Număr volume1
EdituraNemira