În colecția n autor de proză românească contemporană, coordonată de Eli Bădică, apar volumele: Vene rare, de Flavius Ardelean, și Copiii ecosistemului, de Ilinca Mănescu.
„Un roman-metaforă, pe mai multe planuri, Vene Rare este cea mai autobiografică dintre cărțile lui Flavius Ardelean (deși nu chiar în sensul în care suntem obișnuiți), unde căutare și acasă sunt doi dintre pilonii esențiali. Acestora li se alătură câteva cuvinte-cheie: literatură (și sensul ei), spiritualitate, tenebră, ermetism, ochi magic, (auto)ironie, demență colectivă, viață și moarte – și viceversa.”
FRAGMENT „VENE RARE”
La început, a fost mirosul.
Eram prins la mijloc între blocuri de rudenie, pe care nu le gestionam prea bine. Mai bine spus, eram captiv în dorințele și ideile altora despre buna scurgere și, eventual, disoluție a vieții mele. Eram acasă la ai mei de o lună, mă întorsesem destul de flămând și fără un ban în buzunar din altă țară, în care ajunsesem după ce petrecusem un timp în altă țară, în care – bineînțeles – ajunsesem după ce trăisem o vreme în altă țară. În cele din urmă, învins și fără opțiuni, mă întorsesem acasă. Spun „acasă“ din aceleași temeri de a fi urmărit, ascultat și, în final, judecat de rudele mele, „acasă“ este, însă, un cuvânt gol, răsunător în ecoul goliciunii sale, un ceva care desemnează un loc pe care am reușit doar târziu și pentru puțină vreme să-l izolez în timp și spațiu.
Descrierea editurii:„<<Se caută învățător la capătul lumii…>> Una e conștientă că-i e greu să treacă peste sinuciderea tatălui ei, venită din senin. Își petrece nopțile bând singură în Reykjavík, năpădită de gânduri cum că într-o bună zi o să i-o ia pe urme. Când află că în micul sat Skálar de pe coasta nordică, bătută de furtuni, a Islandei, unde locuiesc zece oameni, se caută învățător pentru două fete, Una o vede ca pe o ocazie de a evada. Însă odată ce ajunge acolo își dă seama că nimic din viața de la oraș n-a pregătit-o pentru ce găsește în sat. Localnicii nu sunt deloc prietenoși, vremea e mohorâtă. Iar din podul casei vechi unde locuiește e convinsă că aude un cântec fantomatic. Una își face griji că-și pierde mințile. Și chiar înainte de Crăciun cineva moare pe neașteptate, iar viața Unei capătă o turnură extrem de rea…”
Erupția sălbatică a lui Mount Rainer a fost doar începutul dezastrului. Povestea masacrului din orășelul Greenloop ar fi trecut aproape neobservată, dacă nu ar fi fost recuperate jurnalele lui Kate Holland, care conțin aventura ei aproape imposibil de crezut.
Alături de pasionantele cercetări și de interviurile despre creatura legendară care a provocat baia de sânge din acea comunitate, mărturia lui Kate redă, într-un mod cutremurător, lupta pentru supraviețuire a unor oameni care înfruntă un prădător teribil, confruntarea dintre sălbăticie și civilizație.
Și dacă tot ce a văzut Kate în acele zile e adevărat, trebuie să acceptăm imposibilul: că Bigfoot trăiește și că e o bestie puternică și feroce.
„Personajele sunt atât de credibile, încât ai senzația că le-ai întâlnit în viața reală și-ți vine să le strigi s-o ia la fugă. Involuție e o carte fenomenală!“ JOSH MALERMAN, autorul romanului Bird Box
Involuție este „thrillerul despre Bigfoot de care nu știai că ai nevoie și unul dintre cele mai bune romane horror pe care le-am citit vreodată.“ BLAKE CROUCH, autorul seriei WAYWARD PINES
„Apoi a spus un cuvânt pe care nu-l mai auzisem. Numele entității care mă aștepta.
Oma.
Păzitorul sălbăticiei.
Yvette a explicat că Oma era un spirit al Primilor Oameni, un uriaș blând căruia aroganții albi eurocentriști i-au pervertit numele în «Bigfoot».
Evident, mai auzisem cuvântul acela până atunci, alături de «OZN» și de «Monstrul din Loch Ness». Nu știam însă prea multe despre el, doar ce văzusem în reclamele alea stupide despre pastrama de vită. «Te pui cu Sasquatch?» Asta era replica? Sasquatch e același lucru cu Bigfoot? Creatura din reclame era o brută proastă. Un vecin morocănos care practic cerșea să i se facă farse. Am încercat să depășesc imaginile acelea ridicole. Acele «mutilări ale adevărului», cum le-a descris Yvette, «ca tot ce a făcut societatea noastră cu ceea ce a existat înainte de ea».
Oma nu era așa ceva. Era duioasă. Era puternică.“
MAX BROOKS s-a născut în 1972, la New York. Este fiul regizorului Mel Brooks și al actriței Anne Bancroft. A urmat cursurile Crossroads School din Santa Monica și a studiat istoria la Pitzer College din Claremont, California. Între 2001 și 2003, a fost membru al echipei de scenariști a celebrei emisiuni de comedie difuzate de NBC, Saturday Night Live (SNL). În 2003, a publicat prima carte, The Zombie Survival Guide, urmată, în 2006, de World War Z (Războiul Z, 2012), roman ecranizat în 2013, cu Brad Pitt în rolul principal. Devolution (2020; Involuție, Armada, 2021) s-a bucurat de un imens succes, iar drepturile de ecranizare au fost deja achiziționate de Legendary Entertainment. Brooks este și actor, apărând în seriale de televiziune și împrumutându-și vocea unor personaje din filme de animație. Locuiește în California, împreună cu soția sa, Michelle, și cu fiul lor.
Șase volume semnate de autori români apar la editura Nemira toamna asta!
Cele două volume de poezie care au consacrat-o pe poeta Svetlana Cârstean, Floarea de menghină și Gravitație, apar la Nemira într-o nouă prezentare grafică. Volumul de debut individual, Floarea de menghină, a apărut în 2008 și a primit Premiul pentru Debut în Poezie al Uniunii Scriitorilor, Premiul pentru Debut al revistei România literară, Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu“ și Premiul Radio România Cultural pentru Poezie. Cartea a fost publicată în Suedia în 2013, în traducerea poetei Athena Farrokhzad. A doua carte, Gravitație, s-a lansat în 2016, iar în 2017 a fost tradusă în Norvegia.
Supraviețuire se așază alături de Efectele secundare ale vieții și de Șapte Octombrie în ceea ce poate fi privit ca o trilogie. O desfășurare romanescă originală, într-o stilistică proaspătă, cu un joc îndrăzneț al vocilor narative. O provocare înaltă, poate că nu întotdeauna ușor de asumat de autor și de cititor deopotrivă. Dar, pentru Vlad Zografi, și a scrie, și a citi literatură ține de supraviețuire.
„Sunt aproape 30 de ani de când, cu un proaspăt tiltu de doctor în fizică obținut la Paris, Vlad Zografi mă uluia solicitând un post de corector la Humanitas, decis fiind să facă virajul înspre viața literară. Debutează prodigios, în anii ’93-’94, ca prozator (povestiri, roman), iar în ’96 e premiat ca dramaturg. După câțiva ani, în 2012, scrie unul dintre cele mai importante eseuri filozofice postbelice, Infinitul dinlăuntru, iar din 2016 pare că se mută definitiv în spațiul prozei. Trei romane au curs de atunci unul după altul, aducând un aer nou în proza românească. Sunt scrise, toate, cu nebunie, cu o tehnică a dialogului îndelung exersată în perioada dramaturgică și cu un rafinament al limbii care-l așază în fruntea literaturii de azi.
Pentru mine, prin cultura lui și prin felul unic de a trăi angoasele contemporane, Vlad Zografi e o mare bucurie în zbuciumata noastră lume.“ — GABRIEL LIICEANU
VLAD ZOGRAFI s‑a născut la Bucureşti în 1960. A studiat fizica la Universitatea din Bucureşti, iar în 1994 a obținut un doctorat în fizică atomică la Universitatea Paris XI, Orsay. A debutat în februarie 1990 în România literară, cu o povestire. A publicat proză (Genunchiul stâng sau genunchiul drept, 1993 şi Omul nou, 1994), apoi teatru: Isabela, dragostea mea (1996, Premiul Uniunii Scriitorilor), Oedip la Delphi (1997), Regele şi cadavrul (1998), Viitorul e maculatură (1999, Premiul Uniunii Scriitorilor), America şi acustica ( 2007, Premiul Uniunii Scriitorilor), Petru (2007, conținând variante revăzute ale unor piese publicate anterior), Toate minţile tale (2011). Petru a fost prima piesă de teatru românească pusă în scenă după 1989 la Teatrul Bulandra, iar spectacolul (regizat de Cătălina Buzoianu) a fost invitat la Bienala de la Bonn în 1998. În 2012 a publicat eseul Infinitul dinăuntru. Șase povestiri despre om, societate și istorie. În 2016 a publicat romanul Efectele secundare ale vieții (Premiul Observator Lyceum, 2017), apărut în limba cehă (traducere de Jiři Našinec, Editura Havran, Praga, 2019) și în limba sârbă (traducere de Ðura Miočinović, Editura Knjževna radionica Rašić, Belgrad, 2020). În 2018 a publicat romanul Șapte Octombrie.
„Un roman magistral despre degradarea raporturilor dintre femei şi bărbaţi şi despre caracterul imprevizibil al sexualităţii. Un tablou impecabil al violenţei sociale contemporane.” (L’Obs)
Romanul Lucrurile omenești/ Les choses humaines de Karine Tuil a fost adaptat cinematografic, în regia lui Yvan Attal, avându-i în distribuție pe Charlotte Gainsbourg, Mathieu Kassovitz și Pierre Arditi.
Filmul a fost proiectat în cadrul Festivalul de Film de la Veneția, ediția 2021, și va intra în cinematografele din Franța începând cu data de 1 decembrie a.c.
Laureat al Prix Interallié 2019 și al Prix Goncourt des Lycéens 2019, Lucrurile omenești a apărut în colecția „Biblioteca Polirom” – traducere din limba franceză şi note de Daniel Nicolescu.
Un preview din film, aici. Click aici pentru a urmări o discuție despre roman cu criticul literar Dana Pîrvan și scriitoarea Mihaela Pascu-Oglindă.
Ultimul concurs (pe săptămâna asta – săptămâna viitoare se mai anunță cel puțin unul). Editura Tritonic pune la bătaie trei pachete de cărți (pentru blog, Facebook și Instagram) care constau în cele mai recente apariții editoriale: „Instinct criminal” de Thomas Enger, „Himere” de Teodora Matei și „Cartea nimicurilor” de Dănuț. Primele două au apărut în colecția Mystery & Thriller, iar cea de-a treia a apărut în seria de autor Dănuț Ungureanu.
Ce să faceți pentru a vă înscrie la concurs? Ca de obicei, trebuie doar să apreciați paginile Biblioteca lui Liviu (https://www.facebook.com/LiviuSzoke) și Editura Tritonic (https://www.facebook.com/tritonic.editura) și să răspundeți la întrebarea: Ce alt titlu ați mai dori să citiți dintre cele apărute la această editură (și normal că nu se supără nimeni dacă distribuiți această postare, ba din contră)?
Concursul va dura o săptămână, iar câștigătorul va fi ales prin Random.org. Mult succes!
Despre premii:
Titlul este disponibil cu precomanda. Livrarea se va face incepand cu data de 26 noiembrie 2021.
Ce poate transforma un baiat intr-un criminal? Thomas Enger este unul dintre cei mai buni scriitori ai genului Nordic Noir, iar Instinct criminal, cea mai buna carte a sa de pana acum. Exceptionala! – Ragnar Jonasson Pentru cititorii carora le plac aceste traduceri scandinave, Instinct criminal reprezinta un deliciu… dialogul este inteligent si captivant, iar personajele par sa prinda viata in aceasta poveste complexa si plina de suspans. – Jessica Mann, Literary Review
Iar câștigătoarea este: poziția cu numărul 11, Mari. Am să te rog să trimiți un e-mail cu datele tale, adresa și numărul de telefon la: bibliotecaluiliviu@gmail.com, pentru ca editura să îți expedieze premiul. Mulțumesc!
Puteți urmări înregistrarea extragerii câștigătorilor pe pagina de Facebook a blogului, Biblioteca lui Liviu, sau pe pagina mea personală.
Mulțumesc tuturor pentru participare și vă mai aștept și la alte concursuri! Și vă invit să urmăriți postările viitoare, bineînțeles, atât pe blog, cât și pe pagina de Facebook a blogului.
(Aproape) Ziua și concursul: Astăzi, o premieră: un concurs organizat împreună cu prietenii de la Editura Crux Publishing, care pun la bătaie trei exemplare (cu autograf, atenție!) din cel mai recent volum al lui George Cornilă, „Miezul nopții în cartierul felinarelor stinse”, pentru, așa cum v-am obișnuit, cele trei platforme, Facebook (Biblioteca lui Liviu), blog (Biblioteca lui Liviu, fostul FanSF) și Instagram.
Pentru a vă înscrie la concurs pe blog nu trebuie decât să apreciați paginile Biblioteca lui Liviu (https://www.facebook.com/LiviuSzoke) și Editura Crux Publishing (https://www.facebook.com/Crux-Publishing-909931322372700), să etichetați doi prieteni și să răspundeți la întrebarea: Ce alt titlu ați mai dori să citiți dintre cele apărute la această editură (și normal că nu se supără nimeni dacă distribuiți această postare, ba din contră)?
FanSF 