Atenţie, se deschid cărţile! Ambasada Spaniei lansează a doua campanie de promovare a literaturii la metrou

Ar putea fi o imagine cu text

Ambasada Spaniei la Bucureşti, cu sprijinul companiei Metrorex şi al Editurii Polirom, lansează cea de-a doua campanie de promovare a literaturii în reţeaua de metrou a capitalei.

Începând de astăzi, pe Magistralele 1 şi 3, va intra în circulaţie metroul  literaturii spaniole, în interiorul căruia vor fi expuse afişe cu texte literare ilustrate. Fragmentele selectate sunt extrase din operele unor cunoscuţi scriitori spanioli contemporani şi interpretate de trei ilustratori din Spania şi România. 

Prin intermediul campaniei „Atenţie, se deschid cărţile!”, implementată pentru al doilea an consecutiv în România, se dezvoltă iniţiativa de promovare a literaturii spaniole în rândul publicului larg. Proiectul oferă călătorilor ocazia de a experimenta scurte momente de lectură, trezindu-le curiozitatea pentru operele selectate şi creându-le iluzia de „călătorie în călătorie”. 

Continuă lectura

Semnal editorial 383 + Fragment în avanpremieră: Mila – Sunt prețul libertății voastre

Editura Polirom vă invită să citiți un fragment din volumul Sunt prețul libertății voastre, semnat de Mila, o adolescentă de 16 ani, care a readus în discuţie problema blasfemiei în Franţa. Traducere de Nicolae Constantinescu.

La 16 ani, hărţuită pe reţelele de socializare pentru libertatea de gândire, de a alege, precum şi, în general, pentru felul ei de a fi, o liceană ripostează criticând islamul şi ridiculizându-l pe Profet. Din acea zi din ianuarie 2020, viaţa Milei devine un coşmar: în câteva ore, primeşte mii de ameninţări cu moartea, tortura şi violul din lumea întreagă, dar şi din propria şcoală. Şi astfel, este silită să trăiască ascunsă, sub protecţia poliţiei, prizonieră în propria ţară – un stat care este totuşi secular. Pentru ea, s-a terminat cu şcoala, cu prietenii, cu râsetele şi lipsa de griji. Astăzi, Mila povesteşte prin ce a trecut. Descrie violenţa acestor vremuri intoxicate de reţelele de socializare, îşi denunţă călăii protejaţi de anonimatul oferit de internet şi îşi îndeamnă ţara să aibă tăria şi curajul de a lupta pentru principiile pe care s-a clădit.

Mila s-a născut în departamentul francez Isère. În momentul când a izbucnit „scandalul Mila” (18 ianuarie 2020), avea 16 ani şi era elevă la liceul Léonard de Vinci din Villefontaine. În prezent, trăieşte împreună cu părinţii ei sub protecţia poliţiei. 

FRAGMENT

A, tu eşti tipa aia care i-a insultat pe musulmani? Hai că nu mă prinsesem, marş de-aici, curvă împuţită islamofobă!

Viaţa mea socială este strict limitată. Fiindcă aşa mi se impune şi fiindcă îi pun pe oameni pe fugă din cauza reputaţiei şi a complexităţii vieţii mele de zi cu zi.

Continuă lectura

Andrei Crăciun în dialog cu Lia Bugnar despre romanul „Prietenul visătorilor și al învinșilor”

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană, carte şi text care spune „Andrei CRĂCIUN în dialog cu Lia BUGNAR despre romanul Prietenul visătorilor și al învinÈilor Marți, 5 octombrie, ora 18.30, Librăria Cărturești Modul (Str. Academiei, 18-20, la parterul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu") Andrei Crăciun Prietenul și nv visătorilor proza POLIROM www.polirom.ro cărturești தாம்”

Marți, 5 octombrie, la ora 18.30, Andrei Crăciun va intra în dialog cu Lia Bugnar, eveniment prilejuit de lansarea romanului Prietenul visătorilor și al învinșilor, recent apărut în colecția Ego. Proză a editurii Polirom. 

Lansarea va fi urmată de o ședință de autografe. 

* Evenimentul va avea loc în librărie, fiind permis accesul persoanelor:

Continuă lectura

Atelier de lectură & dezbatere Polirom Junior: Anisia și uneltele fermecate de Cosmin Perța

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană, carte şi text

Joi, 30 septembrie, ora 18.30, LIVE pe  paginile de Facebook Polirom și Cărturești

facebook.com/polirom.editura

facebook.com/Carturesti

Atelier de lectură & dezbatere Polirom Junior: Anisia și uneltele fermecate de Cosmin Perța. Cu ilustrații de Andrei Gamarț, Editura Polirom, 2021, colecția „Junior” • Vîrsta recomandată 8+

Invitați, alături de autor: elevii Școlii Gimnaziale „Sfântul Andrei”, București

• clasa a II-a B, prof. învățământ primar Daniela Angheluță

• clasa a III-a A, & prof. învățământ primar Alina Dobre

Moderează: Nona Rapotan

Într-o lume în care nimeni nu mai crede în nimic, Anisia, o fetiţă orfană de treisprezece ani, hotărăște să pornească într-o misiune neobișnuită. Avînd puterea de a înţelege animalele, ea fură din acvariul căminului pentru copii în care este crescută și educată o scoică quahog și evadează în încercarea de a-și găsi fratele mai mic, răpit din același loc cu cîţiva ani în urmă. Ce nu știe ea este că misiunea ei e mult mai importantă decît își imagina. Pe drum descoperă că puterile ei nu se limitează la înţelegerea animalelor și, alături de scoica quahog filosoafă și de prietenul cu sindrom Down pe care și-l va face, începe o saga nu doar de regăsire a familiei, ci și de salvare a planetei luptînd împotriva toxicilor Lorzi ai Ceţii.

Cosmin Perţa (n. 1982, Maramureș) este poet, prozator și eseist. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Și-a continuat studiile în literatură la Universitatea din București, cu un master în literatura contemporană, obţinînd titlul de doctor cu o lucrare despre literatura fantastică europeană. A publicat volume de eseuri, romane, povestiri și poezie. În 2012 a obţinut premiul Tînărul prozator al anului. Fragmente din opera sa poetică au fost traduse în 16 limbi, iar cel mai recent roman al său este în curs de traducere integrală în mai multe ţări. În prezent este lector de literatură la Universitatea Hyperion din București.

Mihai Zamfir despre „Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române” la Modul Cărturești

Ar putea fi o imagine cu carte şi text care spune „Mihai Zamfir despre Scurtă istorie Panorama alternativă a literaturii române alături de: Ioan Stanomir, Cosmin Ciotlos Miercuri, 29 septembrie, ora 18.30, Grădina Librăriei Modul CărtureÈti (Strada Academiei 18-20, București) Moderează: Mirela Nagâț MIHAI ZAMFIR SCURTĂ ISTORIE PANORAMA ALTERNATIVĂ LITERATURII ROM ÂNE cărturești POLIROM www.polirom.ro POLIROM”

Un manual de bază care să formuleze perspective contemporane asupra întregii noastre literaturi, așa cum se schițează ea la începutul secolului XXI. Și, poate, mult după aceea.

Mihai Zamfir despre Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, Editura Polirom, 2021  

Alături de: Ioan Stanomir, Cosmin Ciotloș

Moderează: Mirela Nagâț

Miercuri, 29 septembrie, ora 18.30, Grădina Librăriei Modul Cărturești
(Strada Academiei 18-20, București)

Ședință de autografe

Ediţia a II-a revăzută şi adăugită

Scurtă istorie este o istorie sintetică și mai degrabă nonconformistă a literaturii române. Scrisă de un stilistician care s-a ocupat multă vreme de istoria literară înainte de a deveni el însuși romancier, cartea de față reunește cele trei calificări ale autorului ei. La capătul unui lung șir de istorii ale literaturii române (unele excepționale, altele oneste, cele mai multe anoste, adică didactic-istorizante), un stilistician se încumetă să recitească venerabilele texte, preocupat fiind exclusiv de performanța lor literară, care – în ochii lui – rămîne primordial una stilistică. Iar descoperirile se vor dovedi a fi de multe ori surprinzătoare. Mihai Zamfir realizează o panoramă a literaturii române redusă la esențial, înfățișată sub forma unui text accesibil și lizibil el însuși în regim de proză literară. Un compendiu universal fixînd literatura noastră în ansamblul literaturii europene, punînd la dispoziția celor interesați specificul principalilor scriitori români și apreciind valoarea lor la o scară ideală. Prin urmare, un manual de bază care să formuleze perspective contemporane asupra întregii noastre literaturi, așa cum se schițează ea la începutul secolului XXI. Și, poate, mult după aceea.

„Chiar de la primele pagini, cititorul capătă încredințarea că de aici va învăța literatură. Nu doar literatură română… Literatură pur și simplu.” (Cosmin Ciotloș)

Mihai ZAMFIR (n. 1940), profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, specialist în stilistică, istorie literară şi literatură comparată, profesor la Universitatea din Lisabona (1972-1975), fondatorul secţiei de limba şi literatura portugheză de la Universitatea din Bucureşti (1975), ambasadorul României în Portugalia (noiembrie 1997 – mai 2001) şi ambasadorul României în Brazilia (2007-2012). A publicat numeroase sinteze de specialitate: Proza poetică românească în secolul XIX (1971), Introducere în opera lui Al. Macedonski (1972), Imaginea ascunsă. Structura narativă a romanului proustian (1976), Poemul românesc în proză (1981), Formele liricii portugheze (1985), Cealaltă faţă a prozei (1988), Din secolul romantic (1989), Discursul anilor ’90 (1997), Jurnal indirect I (2002), Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române (vol. I, 2011, 2012; vol. II, 2017). A mai publicat romanele Poveste de iarnă (1987), Acasă (1992), Educaţie tîrzie (2 vol., 1998-1999), Fetiţa (2003), Se înnoptează. Se lasă ceaţă (2006), În aşteptare (2020) şi o selecţie a articolelor sale apărute după 1990, Jurnal indirect (1990-2015) (2015).

Câștigătoarea concursului de pe blog organizat de Editura Polirom în parteneriat cu Biblioteca lui Liviu

Am primit pe blog 13 de răspunsuri de la 13 de participanți, iar filmarea cu extragerea câștigătorului prin Random.org o puteți urmări atât pe pagina Biblioteca lui Liviu (https://www.facebook.com/LiviuSzoke), cât și pe pagina mea personală de Facebook, aici: https://www.facebook.com/profile.php?id=100007516980374.

Iar câștigătoarea este: poziția cu numărul 8, Georgiana Talpalaru. Am să te rog să trimiți un e-mail cu datele tale, adresa și numărul de telefon la: bibliotecaluiliviu@gmail.com, pentru ca editura să îți expedieze premiul. Mulțumesc!

Puteți urmări înregistrarea extragerii câștigătorilor pe pagina de Facebook a blogului, Biblioteca lui Liviu, sau pe pagina mea personală.

Mulțumesc tuturor pentru participare și vă mai aștept și la alte concursuri! Și vă invit să urmăriți postările viitoare, bineînțeles, atât pe blog, cât și pe pagina de Facebook a blogului.

Clip video cu extragerea câștigătorului.

1)Mihai Talpalaru

2) laviniabra

3) Rosca Rodica

4) athousandsummers

5) Mari

6) Zsolt

7) Alexandru Ionuț

8)Georgiana Talpalaru

9) Adina

10) Seba

11) Panait Nicoleta

12) Leila Laleli

13) horade

Cristian Teodorescu despre romanul Tatăl meu la izolare la Modul Cărturești

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană şi text care spune „Cristian TEODORESCU despre romanul Tatăl meu la izolare Marți, 28 septembrie, ora 18.30, Cristian TEODORESCU Grădina Libräriei Modul CärtureÈti (Strada Academiei 20, București) Tatăl meu laizolare Participă, alături de autor: Aurora Liiceanu, Carmen MuÈat Moderează: Nona Rapotan POLIROM cărturești POLIROM www”

Marți, 28 septembrie, ora 18.30, Grădina Librăriei Modul Cărturești
(Strada Academiei 18-20, București)

Aurora Liiceanu, Carmen Mușat & Cristian Teodorescu despre romanul Tatăl meu la izolare, Editura Polirom, 2021

Moderează: Nona Rapotan

Ședință de autografe

Un roman cu o imensă încărcătură emotională, Tatăl meu la izolare spune o poveste de dragoste improbabilă, cu un destin inevitabil, marcată atît de sprijinul celor care au reușit să își depășească frica și să își păstreze bunătatea, cît și de trădări dureroase. O poveste desprinsă din cartea-fenomen Medgidia, orașul de apoi, Tatăl meu la izolare de Cristian Teodorescu a apărut în colecția „Fiction Ltd.” a editurii Polirom și este disponibil pe www.polirom.ro și în librării.

Un orășel din Dobrogea, un inginer chimist, fost țărănist, care încearcă să se pună la adăpost de epurările comuniste, o fată frumoasă, casieră la Alimentara locală, fiica unui fost cîrciumar, un stigmat de neșters în toiul obsedantului deceniu. Noul roman semnat de Cristian Teodorescu este o poveste desprinsă din cartea-fenomen Medgidia, orașul de apoi, care pune sub lupă viața unei mici comunități din cea mai neagră perioadă a comunismului românesc, cînd scara valorilor se inversase și oamenii își pierdeau munca de o viață, cînd închisorile terorii erau o amenințare constantă pentru cei care nu aveau originea și orientarea politică acceptate de regim. Și, în mijlocul haosului și nedreptății, o poveste de dragoste improbabilă, cu un destin inevitabil, marcată atît de sprijinul celor care au reușit să își depășească frica și să își păstreze bunătatea, cît și de trădări dureroase. 

Cristian TEODORESCU s-a născut la Medgidia, în 1954. A absolvit Facultatea de Filologie, secția română-engleză, a Universității din București. A început să scrie proză de la 14 ani, pentru revista Vînătorul și pescarul sportiv. A debutat editorial în antologia Desant ’83 (Cartea Românească, 1983). În 1985 îi apare volumul de povestiri Maestrul de lumini, la Editura Cartea Românească (reeditat în 2005), urmat în 1988 de romanul Tainele inimei, la aceeași editură. În 1991 publică la Editura Alex Faust repovestit băieților mei, Petre și Matei, apoi Povestiri din lumea nouă (RAO, 1996), Îngerul de la benzinărie (povestiri, Paralela 45, 2002), Maestrul de lumini și alte povestiri (Curtea Veche, 2005) și romanele Medgidia, orașul de apoi (Cartea Românească, 2009; Polirom, 2012), Șoseaua Virtuții • Cartea Cîinelui (Cartea Românească, 2015; Polirom, 2019), Cartea pisicii (în colaborare cu Mardale, roman, Polirom, 2017) și București, marea speranță (Polirom, 2019). A primit Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor (1986), Premiul Academiei Române (1990), Premiul pentru proză scurtă (1997) și Premiul pentru roman ale Uniunii Scriitorilor (2010), precum și alte premii ale unor ziare și reviste. Povestirile sale au fost traduse în Olanda, Franța, Statele Unite, Muntenegru, Polonia și Ungaria.

Întâlnire cu Sorin Alexandrescu la Iași: Lumea incertă a cotidianului

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană, carte şi text care spune „Sorin Alexandrescu Lumea incertă a cotidianului Sorin Alexandrescu despre Lumea incertă a cotidianului alături de Matei Bejenaru și Bogdan Crețu Moderează: Călin Ciobotari Vineri 24 septembrie, ora 17.00 Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu" laÈi, Sala B.P. Hasdeu (Păcurari 4) POLIROM www.polirom.ro”

Vineri, 24 septembrie, începând cu ora 17.00, în Sala B.P. Hasdeu a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iași (Păcurari 4), va avea loc o dezbatere pe marginea volumului Lumea incertă a cotidianului de Sorin Alexandrescu, recent apărut în colecția „Plural M” a Editurii Polirom.

Invitați, alături de autor: 

Matei Bejenaru

Bogdan Crețu

Călin Ciobotari (moderator)

Despre carte

Texte şi imagini româneşti

„Sorin Alexandrescu face parte din categoria acelor intelectuali pentru care nu există granițe între domeniile spiritului. Pasionat de idei și de modul în care acestea ne modelează existența, e egal interesat de textul literar și de cel vizual, descifrându-le, pe ambele, drept documente semnificative ale condiției umane.” (Carmen Mușat)

„Ne întrebăm adesea dacă lumea în care trăim de decenii bune este ininteligibilă sau este, mai curând, atât de divers inteligibilă încât rămâne obscură. Este discursul public din vremea noastră, când fragmentat, gâfâit, dar sugerând mari revelații, când amânându-le parcă fără motiv, un discurs despre o lume în sine incognoscibilă, apare acest discurs din interese politice ale unora dintre actorii publici, derivă el dintr-o boală mai generală a limbajului sau dintr-o complexificare a realului însuși, căruia acesta nu-i mai asigură transparența necesară? Așa să fi simțit unii scriitori și artiști totdeauna raportul dintre limbaj și lume, de unde și teama lor de-a descoperi în rănile cuvintelor moartea referentului și acreala sensului? Să fie distanța de un anume trecut personal ceea ce ne face să-l considerăm retrospectiv armonios, în timp ce, invadați de prezent, îl simțim pe acesta fie grosolan și tâmp, fie incert, fie indeterminabil? Câțiva scriitori și artiști sunt lăsați aici să răspundă acestor întrebări dificile.” (Sorin Alexandrescu)

Din cuprins:

Mircea Eliade: Noaptea de Sânziene, mai de aproape • Lecția de teatru a Anei Blandiana • Dumitru Țepeneag sau Despre textul bine temperat • Mircea Nedelciu: ecou sau răsunet? • Dincoace și dincolo de real sau De la Ion Grigorescu și Marcel Iancu la Victor Brauner și Ștefan Câlția • Brâncuși sau Despre sublim • Memoria ca scenă (pornind de la un spectacol de Gavriil Pinte) • Touch me not: sens și prezență în filmul Adinei Pintilie

Sorin Alexandrescu a absolvit în 1959 Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, devenind apoi asistent (1963) şi lector (1966) la Catedra de literatură comparată. Şi-a luat doctoratul în 1971, cu o teză despre Faulkner. Pleacă în 1969 la Universitatea din Amsterdam, unde devine conferenţiar (1976) şi profesor (1980) de literatură română şi de semiotică. Este fondator al revistei International Journal of Romanian Studies şi al Asociaţiei Internaţionale de Studii Române, iar în domeniul semioticii, al Asociaţiei Olandeze de Semiotică şi al Institutului de Cercetări al Universităţii din Amsterdam pentru semiotică, teoria literaturii, filosofie şi teoria artei (ISELK), membru permanent al Grupului de cercetări semiotice al lui A.J. Greimas la Paris, ca şi al comitetului consultativ al Asociaţiei Internaţionale de Semiotică. A fost coorganizator a două mari expoziţii de artă românească: Cer şi pământ. Lumi imaginare (Maastricht, 1991) şi Artă figurativă. Începutul şi sfârşitul secolului XX în România (Amstelveen, 1998). 

S-a implicat în acţiuni publice împotriva dictaturii comuniste, înfiinţând în 1988, la Amsterdam, alături de oameni politici şi de ziarişti de prestigiu, Comitetul pentru apărarea drepturilor omului din România (Roemenië Comité) şi publicaţia Roemenië Bulletin, făcând frecvent analize ale situaţiei din România în NRC Handelsblad şi Oost Europa Verkenningen (Amsterdam), ca şi la radioul şi televiziunea olandeze şi organizând, prin Roemenië Comité, numeroase demonstraţii publice de protest la Amsterdam şi la Haga. A venit la Bucureşti cu o echipă de ziarişti olandezi a treia zi după Revoluţie, pentru reportaje „pe viu”, ca şi pentru refacerea Bibliotecii Centrale Universitare. A susţinut ulterior cursuri universitare la Bucureşti, Constanţa şi Iaşi. Între 1998 şi 2000 a fost consilier pentru cultură şi învăţământ al preşedintelui Emil Constantinescu. 

În 2002, acum profesor emerit la Universitatea din Amsterdam, a revenit ca profesor asociat la Universitatea din Bucureşti şi a fondat, împreună cu Laura Mesina şi cu alţi colegi, Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI), cu programe de masterat, doctorat şi postdoctorat, unde lucrează şi în prezent.

A publicat numeroase cărţi, printre care William Faulkner (Editura pentru literatură universală, 1969), Poetică şi stilistică (Univers, 1972), Logique du personnage (Mame, 1974), Richard Rorty (Kok Agora, 1995), Roemenië. Verhalen van deze tijd România. Povestiri contemporane (editor, Meulenhoff, 1988), Figurative Art: Beginning and End of the 20th Century in Romania (Amstelveen, muzeul Cobra, 1998), Paradoxul român (Univers, 1998), La modernité à l’Est. 13 aperçus sur la littérature roumaine (Paralela 45, 1999), Privind înapoi, modernitatea (Univers, 1999), Identitate în ruptură (Univers, 2000), Mircea Eliade, dinspre Portugalia (Humanitas, 2006), ca şi sute de articole şi studii, precum cele din volume editate de A.J. Greimas (Larousse, 1973, şi Hachette, 1979) şi de H. Parret (de Gruyter, 1983).

A primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică şi istorie literară în 1969 (pentru William Faulkner) şi 1998 (pentru Paradoxul român), Premiul Grupului pentru Dialog Social pentru promovarea unei imagini corecte a României în străinătate şi pentru sprijinul adus societăţii civile din România (1998), Ordinul de Oranje-Nassau în grad de ofiţer, acordat de regina Olandei (2002), şi Ordinul „Coroana României” în grad de cavaler, acordat de Casa Regală a României (2017).

Cezar Amariei în dialog cu Florin Iaru despre volumul Exerciții de liniște

Ar putea fi o imagine cu text

Miercuri, 22 septembrie, la ora 18.30, Cezar Amariei va intra în dialog cu Florin Iaru, eveniment prilejuit de lansarea volumul de povestiri Exerciții de liniște, recent apărut în colecția Ego. Proză. 

Lansarea va fi urmată de o ședință de autografe. 

Accesul se face doar cu mască, iar evenimentul are loc în aer liber, cu respectarea tuturor măsurilor de prevenție și distanțare socială.

„L-am cunoscut întîmplător (o întîmplare fericită) pe Cezar Amariei. Habar n-aveam că am în față un scriitor matur, cu o experiență solidă de scris – publicase deja un roman, dar, așa cum se întîmplă, din păcate, cu scriitorii din provincie, debutul lui a trecut aproape neobservat. Cezar venise să învețe ceva nou despre «scris». În scurt timp mi-am dat seama că nu prea am ce să îl învăț. Poate lucruri simple și observații minore. Avea o precizie în compoziție, idei interesante, spirit de observație ascuțit, puncte de vedere originale – toate astea sînt însă doar premisele – și avea, esențial, un stil al lui, o frază bine articulată. Acolo am devenit atent. Pentru Cezar, a spune o poveste e o încîntare, o provocare și o aventură a gîndirii. Iar această încîntare se transmite rapid și temeinic cititorului.

Cum face asta? Simplu, aș fi tentat să spun, dacă nu aș ști cît efort implică simplitatea. Cezar Amariei își construiește orice poveste privind-o din toate părțile, cunoscîndu-i toate cotloanele, cîntărește pînă și laptele supt de la mamă de fiecare personaj, fotografiază cu precizie fiecare colț de stradă, asamblează din piese de lego decorul acțiunii. Știe perfect ce urmează să spună. De aceea, ca un profesionist, apasă pe cuvintele care sună adecvat, firesc, natural – dar care au o forță miraculoasă de impact. Fiecare povestire din volum are un punct din care încetează să fie o simplă relatare. În capul cititorului se face lumină brusc cînd înțelegerea și sensul evenimentelor se coagulează la un colț de frază. Brusc, textul devine și al cititorului, personajele i se așază în brațe, iar autorul, ascuns între rînduri, își freacă mîinile, mulțumit.” (Florin Iaru)

Cezar Amariei (n. 1973, Ștefănești, Botoșani) a absolvit Facultatea de Litere a Universității „Dunărea de Jos” din Galați și este jurnalist. A publicat în Adevărul, Gîndul, Puterea, a colaborat cu agenția de presă Mediafax și PRO TV. A debutat la 16 ani cu două schițe satirice în Moftul gălățean și cu o povestire umoristică în revista Papagalul

A revenit la ficțiune abia în 2018, an cînd a început să urmeze cursuri de scriere creativă cu Marin Mălaicu-Hondrari (organizate de Revista de Povestiri), apoi cu Florin Iaru.
A debutat în 2018 cu romanul Zilele noastre mărunte (Polirom), finalist la Festival du premier roman de Chambéry. Este membru al cenaclului gălățean „Noduri și semne”. 

Concurs Biblioteca lui Liviu & Editura Polirom: Liviu Surugiu – Fata de pe Drumul Mătăsii

Au trecut deja câteva săptămâni de la ultimul concurs, așa că hai să mai facem unul! De data asta, parteneră ne este Editura Polirom, care pune la bătaie trei exemplare din cel mai recent volum de povestiri al lui Liviu Surugiu, „Fata de pe Drumul Mătăsii”, proaspăt apărut în colecția Ego. Proză.

După cum v-am obișnuit deja, un concurs va avea loc aici, pe blog, unul pe Facebook, pe pagina Biblioteca lui Liviu, iar celălalt pe Instagram (instagram.com/liviuszoke).

Pentru a vă putea înscrie la concursul de pe blog, tot ce trebuie să faceți este să dați like paginilor Biblioteca lui Liviu (https://www.facebook.com/LiviuSzoke) și Editura Polirom (https://www.facebook.com/polirom.editura) și să răspundeți la această postare la întrebarea: Care este volumul preferat din colecția Ego. Proză a editurii Polirom (vă puteți inspira de aici: https://www.polirom.ro/carti…)?

Deloc complicat, nu?

Concursul va ține până luni 27 septembrie. Mult succes!

Despre carte:

Pentru Liviu Surugiu, realismul magic și fantasticul sînt doar două dintre multele încăperi ale inimii sale. Ajuns la vîrsta de cincizeci de ani, autorul simte că are ce să ne spună. Încă ancorat în ficțiunea speculativă care l-a urmărit de-a lungul primelor șapte volume, în Fata de pe Drumul Mătăsii Surugiu strecoară elemente autobiografice, începînd din primul text, povestea fantastică, dar adevărată a dramei părinților săi. Poveste după poveste, scriitorul ne duce ușor spre alte zone, tot mai depărtate de granițele pămîntescului, pe care visele nu ne lasă să le părăsim, pînă la ultima pagină, unde se întoarce la eterna problemă a existenței.

„«Întîlnirea» lui Liviu Surugiu este o dramă psihologică intensă, al cărei ritm duce spre un final cu adevărat surprinzător. Motivul pentru care personajele nu se pot întîlni niciodată este dezvăluit treptat, pe măsură ce se dezvoltă o relație de dragoste condamnată. Nu vă așteptați la un final fericit – sfîrșitul poveștii e la fel de întunecat ca o iarnă rusească.” (Geoff Houghton, Tangent Online, SUA)

„Felul în care scrie Liviu Surugiu îmi ține viu interesul pînă la final, lăsîndu-mă totdeauna, dincolo de ultimul cuvînt, cu o întrebare filosofică profundă.” (Rich Horton, Locus, SUA)