În 1950, tânărul medic Norton Perina pornește într-o expediție pe o insulă microneziană izolată în căutarea unui trib pierdut. În scurt timp dă peste un grup straniu de locuitori ai pădurii care par să fi atins o formă de imortalitate; dacă trupurile acestora nu sunt afectate de înaintarea în vârstă, mințile li se deteriorează inexorabil. Perina le descoperă secretul și își publică cercetările în Statele Unite, unde va deveni celebru. Descoperirea sa are însă un preț cumplit, nu doar pentru locuitorii insulei, ci și pentru Perina însuși.
Autoarea bestsellerului O viață măruntă, nominalizat la Man Booker Prize și National Book Award, le dăruiește cititorilor o aventură antropologică fascinantă, cu o viziune profundă și tragică asupra ciocnirii culturilor.
„Un roman de o inventivitate epuizantă, aproape sfidător în refuzul lui de a oferi izbăvire sau alinare… Cât despre Yanagihara, este o scriitoare în fața căreia nu poți decât să te minunezi.“The New York Times Book Review
„O poveste plină de enigme, o parabolă ecologică, o confesiune monstruoasă și o analiză pătrunzătoare a relativismului moral… Un triumf al imaginației.“ Anthony Doerr, autorul romanului Toată lumina pe care nu o putem vedea
„Cuceritor, cu o narațiune multistratificată… Yanagihara este o povestitoare desăvârșită… O carte extrem de ambițioasă și antrenantă.“ The Boston Globe
La treizeci de ani după ce a pășit prima oară pe pământ românesc, Alteța Sa Regală Principesa Sofia imortalizează în albumul de față, prin imagini de o deosebită emoție artistică și tehnică fotografică, părți de istorie românească, așa cum le-a redescoperit ochiul însetat de a cunoaște atât cele patru lăcașuri – mănăstirile Horezu, Sâmbăta de Sus, Văratec și Sucevița –, cât mai ales pe cei care prin viața lor de zi cu zi, ordonată de chemarea religioasă, dau sens istoriei acestor locuri.
Alteța Sa Regală Principesa Sofia este recunoscută drept călătoarea familiei regale române. Devotamentul său pentru arta fotografică nu este egalat, poate, decât de marea sa capacitate de a empatiza cu viața celor care adesea nu stârnesc interesul camerelor foto. Așa cum, pe bună dreptate, spune Adrian Cioroianu în prefața albumului, „lumea surprinsă în aceste minunate fotografii este una pe care majoritatea românilor, de fapt, nu o cunosc decât la suprafață – deși, se știe, Biserica este una dintre instituțiile cele mai populare și mai respectate în țară. Mulți români merg cu regularitate la biserică, mulți vizitează numeroasele mănăstiri cu valoare istorică ale țării, dar puțini sunt cei care ajung să cunoască viața din interiorul acestora”.
Buncărul nuclear secret Kelvedon Hatch, ce se află în districtul Brentwood din comitatul englez Essex, este un mare adăpost subteran din timpul Războiului Rece. A funcționat ca potențial sediu al guvernului regional. De când a fost dezafectat în 1992, buncărul a fost deschis publicului ca atracție turistică, având un muzeu focusat pe istoria Războiului Rece. Numeroase filme și emisiuni de televiziune au fost realizate în acest loc.
Credit foto: Peter Ritson and Kelvedon Hatch Nuclear Bunker
Este cunoscut faptul că documentarea la fața locului reprezintă unul dintre secretele succesului lui Ken Follett. Autorul nu ezită să meargă în cele mai îndepărtate regiuni, să viziteze muzee tematice sau să pătrundă în zone ascunse pentru a prelua informații corecte pe care le introduce în cărțile sale. Noul volum Niciodată, o istorie care nu ar trebui să se întâmple, dar care riscă să apară în orice moment, tratează despre un iminent atac nuclear. Un al Treilea Război Mondial. Un scenariu apocaliptic în care buncărele pot juca din nou un rol important.
Credit foto: Peter Ritson and Kelvedon Hatch Nuclear Bunker
Ne face plăcere să vă prezentăm un videoclip în care se explică limbajul folosit în cazul amenințării cu un atac nuclear. Sunt cuvintele pe care le folosește și Ken Follett în romanul Niciodată: https://www.youtube.com/watch?v=WbaYVSljX3A
Pe 29 octombrie dezbatem cartea „Germenul Andromeda” de Michael Crichton (traducere din limba engleză de Adina Barvinschi), apărută la Editura Paladin în 2020. Pe 29 octombrie Liviu Szoke, moderatorul clubului nostru de lectură, vă întâmpină pe Messenger Rooms. Pentru a participa: – trimiteți un mesaj privat pe pagina de facebook Editura Paladin. Vom stabili acolo pașii următori. – data limită pentru înscriere este 28 octombrie (inclusiv). – locuri disponibile: 15
Sinopsis „Germenul Andromeda”: Lumea se poate sfârși în orice clipă. Poate fi un cataclism natural. Sau un fenomen cosmic. Dar cel mai probabil va fi o eroare umană. Numărătoarea inversă a omenirii este declanșată atunci când un germene de natură extraterestră extrem de versatil ajunge pe Pământ și provoacă instantaneu moartea tuturor locuitorilor unui orășel. Singurii supraviețuitori, un nou-născut și un bătrân, reprezintă răspunsul căutat de oamenii de știință. Tot ce au de făcut este să înșele timpul.
Christine Angot este laureata Premiului Médicis, ediția 2021, pentru romanul Le Voyage dans l’Est/ Călătorie în est, publicat de editura Flammarion și aflat în pregătire la Polirom. Ediția în limba română, Călătorie în est, va apărea în anul 2022, în traducerea Sînzianei Cotoară, în prestigioasa colecție „Biblioteca Polirom”. Le Voyage dans l’Est/ Călătorie în est este una dintre cele mai marcante apariții ale anului editorial 2021 și se află pe lista volumelor finaliste la Premiul Goncourt.
De aceeași autoare, la editura Polirom a mai apărut romanul O iubire imposibilă, în traducerea lui Mădălin Roșioru, volum cîştigător al Prix Décembre 2015 şi nominalizat la Prix Goncourt.
Romancieră, autoare de proză scurtă şi de teatru, Christine Angot (n. 1959) a debutat în 1990 şi este recunoscută pentru scriitura ei lipsită de preţiozitate, pentru tenacitatea stilului simplu, aparent fără ascunzişuri, dar care adeseori reuşeşte să surprindă traume personale. Autoare a mai multor romane, dintre care amintim Sujet Angot (1998), L’Inceste (1999), Rendez-vous (2006, cîştigător al Premiului Flore în acelaşi an), ea se numără printre cei mai proeminenţi scriitori francezi contemporani.
„Pentru a înţelege pe cineva, fie el chiar şi un personaj, nu este obligatorie empatia, antipatia e suficientă; perspicacitatea se dezvoltă şi atunci cînd ura te înnebuneşte. Mama din roman simte o rămăşiţă de iubire pentru tatăl copilului ei, dar e o rămăşiţă, poate o relicvă. Ruşinea care o covîrşeşte vine din faptul că n-a ştiut să-şi apere fiica. Societatea nu iartă femeilor aşa ceva. Slăbiciunea unui bărbat emoţionează. Lipsurile unei femei aduc ruşine. Intervine clişeul mamei complice. Vă spun, există un singur lucru, şi-acela e literatura. Nu există adevăr în afara literaturii. În poliţie, în educaţie există frînturi de adevăr. Aşa cum se exprimă Lacan: «Spun întotdeauna adevărul, nu tot…». Ei bine, noi, scriitorii, îl spunem, îl spunem tot.” (Christine Angot)
Miercuri, 27 octombrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Marele vestiar de Romain Gary, recent apărut în traducerea Adinei Dinițoiu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu, roman de mare actualitate prin modul în care sondează natura umană și prin privirea lucidă asupra ambivalenței bine–rău a acesteia.
Marele vestiarfolosește perspectiva inocentă, idealistă uneori, a unui adolescent, unul dintre numeroșii orfani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Povestea lui Lucky și a prietenilor săi, Léonce și Josette, pune în lumină, în mod tulburător, cinismul și lipsa de compasiune a oamenilor, a societății postbelice, necruțătoare nu numai cu acești tineri fără familie și fără viitor, ci și cu foștii eroi de război, care, după restabilirea păcii, nu mai valorează nimic.
Participă: Adina Dinițoiu, critic literar, traducătoarea romanului, Cătălina Dumitrescu, psiholog, Adrian Lesenciuc, critic literar și Cristian Preda, scriitor și politolog. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.Luc Martin este un adolescent orfan al cărui tată, membru al Rezistenței, e ucis chiar înainte de terminarea războiului. În confuzia generală a anilor postbelici, ajunge să fie crescut de un bătrân șarlatan, Vanderputte, alături de alți doi orfani, Léonce și sora lui, Josette. Luc (zis Lucky) se îndrăgostește de Josette și împreună cu Léonce – sub îndrumarea lui Vanderputte – se lansează în afaceri ilegale pe piața neagră din Paris. Adolescenții visează să ajungă în America și duc o viață extravagantă, exact ca în filmele cu gangsteri americani, pe care le văd cu fervoare la cinema. Însă realitatea se dovedește mai dură decât poveștile noir de la Hollywood, iar Lucky are de luat o decizie grea când află trecutul surprinzător al bătrânului Vanderputte.
„Portretul unei generații pierdute în Parisul postbelic. […] O dramă amară și plină de tensiune despre repercusiunile războiului.“ – Kirkus Reviews
Editura Polirom anunţă apariţia în librării al celui de-al 20-lea volum din seria de autor N. Steinhardt: Corespondență. Volumul I.
Corespondență. Volumul I a apărut în Seria de autor N. Steinhardt, ediţie îngrijită, studiu introductiv, note, referințe critice și indici de George Ardeleanu, repere biobibliografice de Virgil Bulat.
Opera integrală N. Steinhardt apare din iniţiativa Preasfinţitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, în coeditare cu Mănăstirea „Sfânta Ana”, Rohia.
Romanul postmodern Miezul nopții în cartierul felinarelor stinse de George Cornilă este disponibil pentru precomenzi cu autograful autorului până pe data de 7 noiembrie. Livrările vor începe de pe 8 noiembrie!
Trecând printr-o serie de experințe care îi schimbă radical cursul existenței, într-un șir de nopți în Cartierul Felinarelor Roșii din Amsterdam, protagonistul își rememorează anii copilăriei și ai adolescenței, precum și viața sa matură, meditând asupra sensurilor și motivelor care l-au purtat pe acele drumuri și asupra relațiilor cu cei care și-au împletit viața cu a sa, într-o imensă pânză de păianjen. Nebănuitor, intră într-un vârtej psihedelic, în care inocența, iubirea, violența, misterul și sexualitatea se amestecă, iar întâmplările se cer așezate, asemenea unor piese de puzzle, pentru a-l purta, în final, spre un nou început. Făcând uz de tehnica fluxului conștiinței, Miezul nopții în Cartierul Felinarelor Stinse merge în spatele fațadelor turistice, chiar dincolo de spațiile liminale, pătrunzând în dedesubturile sordide, spre a înfățișa în detaliu o lume abia bănuită. Mai mult decât orice însă, este o vastă frescă a societății occidentale din ultimele trei decenii.
***
Am început să scriu această carte într-o mansardă din Woerden, în 2011. Doar ce îmi dădusem demisia din corporația pentru care lucram, îmi luasem rucsacul în spate și plecasem în Olanda. Am călătorit îndelung prin Țările de Jos, cu precădere prin Amsterdam, Rotterdam și Utrecht, am întâlnit oameni, am ascultat povești, m-am băgat în bucluc, am trăit. Am terminat-o, întors în București, doi ani mai târziu. Miezul nopții în Cartierul Felinarelor Stinse este declarația mea de iubire pentru Olanda, o țară de care am fost și voi fi mereu legat. Nu este o idilă naivă, ci o poveste despre frumos și urât, căci atunci când iubești accepți să primești atât binele, cât și răul.
George Cornilă
***
Chiar şi cu aceste stigmate doveditoare, uneori am impresia că nu eu sunt cel care a trăit acele momente, precum şi multe altele din viaţa mea. Timpul a trecut, rănile mi s-au vindecat, însă, pe lângă o cicatrice şi dureri de oase, multe mi-au rămas în suflet şi, din când în când, un vânt nostalgic adie, luând cu el praful şi pânzele de păianjen de pe acele amintiri şi de pe violenţele acelei veri lungi şi toride, în care apele portului păreau stătute, acea vară în care mi-am pierdut inocenţa, acea vară în care am devenit bărbat.
GEORGE CORNILĂ (n. 1986) este prozator, publicist, traducător și cititor avid. Absolvent de Șiințe Politice și de Publicitate, a ocupat poziții de copywriter, jurnalist, secretar general de redacție și redactor-șef. Este autorul romanelor Cu dinții strânși (2007), Miezul nopții în Cartierul Felinarelor Stinse (2013; 2014), Regele lupilor (trilogie, 2014-2016), Expurgo (2018; 2019) și Diluvium (2019), al colecției de proză scurtă Arlequine (2018) și al volumului de povești pentru copii Toxi Foxy (2018). Este prezent cu texte în antologiile Ficțiuni centenare(2018), Cele mai frumoase povestiri SF & fantasy ale anului 2017 (2018), Antologia prozei române polițiste și de mistere (2018) și Antologia scriitorilor vrânceni (2018). A tradus nuvelele scriitorului american Robert E. Howard cuprinse în volumele Conan Barbarul: Phoenix pe o sabie. Turnul elefantului (2018) și Sonya cea Roșie: În umbra vulturului (2020).
Pasionat de biologie, istorie, mitologie și cinematografie, a abordat o multitudine de teme, experimentând cu un spectru larg de curente, specii și stiluri, de la realism istoric, la SF&F și la flash fiction și nuvele manieriste, la realism magic și roman postmodernist. A colaborat cu publicații culturale precum Luceafărul de dimineață, Convorbiri Literare, Viața Românească, Plumb, Observator Cultural, Salonul Literar, Pro Saeculum, Spații Culturale, Contact Internațional, Revista de Suspans, Fantastica, Vulturul, Gazeta SF, EgoPHobia, ZIN, Galaxia 42 și Doc.Eu.
A primit Premiul Miorița (2008), Premiul Vrancea Literară (2013; 2016) și Marele Premiu „Ion Hobana” (2019), fiind de asemenea nominalizat la Premiul COLIN (2017), Premiul AntareSFest (2018; 2019), Premiul RomCon (2019) și Eurocon – Belfast (2019).
***
Cosmopolit, cult, pasionat de arta cinematografică și bun cunoscător al subtilităților tehnicilor literare, George Cornilă se folosește de toate abilitățile și pasiunile lui pentru a ne oferi o scriitură complexă, superb stilizat, în care fiecare detaliu spune o poveste și în care fiecare personaj ne cheamă să-i fim martori la existență.
Andreea Sterea, Editor Crux Publishing
DETALII
ISBN: 978-606-9027-13-4 Editor: Editura Crux Dată publicare: 2021 Număr de pagini: 450
FRAGMENT ÎN AVANPREMIERĂ
Dorind să scurtez drumul, am cotit pe o străduţă îngustă pe care o ştiam şi am trecut, despicând negura care mă urma ca o mantie, pe sub un felinar ce pâlpâia şi în jurul căruia zburătăceau molii, învârtindu-se haotic şi stupid, precum oamenii pe care îi vedeam adeseori la metrou şi prin centrul marilor oraşe. M-am uitat la ceasul de la mână şi am surprins mişcarea făcută de limba orarului. Mi-am amintit, amuzat, de avertismentul regretatului meneer Van de Tijd. Cu o infatuare care mă făcea să mă simt puternic, mi-am spus, provocator, că ghinionul nu s-ar fi lipit de mine, cel puțin nu în acea noapte. Era o noapte prea frumoasă pentru așa ceva.
În această nouă carte „un fel de Arcă a lui Noe“, după cum o numește Guzel Iahina, povestea trenului care duce copii din Povolgia flămândă și sărăcită spre Samarkand dobândește de-a lungul călătoriei proporții mitice. Nu numai despre salvarea copiilor e vorba, ci și despre salvarea sufletelor. Și despre omenie. Romanul atinge dimensiuni de epos: asemenea lui Odiseu, Hercule sau Iason, Deev, personajul cel mai pregnant conturat, poate ucigașul unora dintre părinții orfanilor pe care-i are în grijă, trebuie să lupte, pentru a-i salva pe copii, cu răul absolut, care se înfățișează sub diferite chipuri: foamete, molimă, trădare, crimă. Sentimentul de pericol permanent e însoțit de momente neașteptate de tandrețe și iubire, de uluitoare gesturi de solidaritate, de emoționante dovezi de sacrificiu personal.
Pentru a participa:
Sinopsis „Germenul Andromeda”:
FanSF 