A apărut REVISTA ONLINE GALAXIA 42 #29 – Iulie-August 2022

EDITORIAL

TRADUCERI

POVESTIRI

FRAGMENTE

PRIVIND SPRE VIITOR

INTERVIURI

RECENZIE DE CARTE

ATELIER CRITIC

CRONICI DE FILM

BENZI DESENATE

NOUTĂȚI EDITORIALE

Club de carte Paladin #36: Arthur C. Clarke – Fântânile Paradisului

Pe 26 august dezbatem cartea „Fântânile paradisului” de Arthur C. Clarke (Traducere din limba engleză de Daniel Pătraşcu), apărută la Editura Paladin în 2022.
Vineri, 26 august, Liviu Szoke, moderatorul clubului nostru de lectură, vă întâmpină pe Messenger Rooms.
💻 📱 Pentru a participa:
– trimiteți un mesaj privat pe pagina de facebook Editura Paladin. Vom stabili acolo pașii următori.
– data limită pentru înscriere este 25 august (inclusiv).
– locuri disponibile: 15
📚 Sinopsis „Fântânile paradisului”:
O stație orbitală legată de Pământ printr-o rețea de cabluri, de-a lungul căreia un ascensor de proporții nemaiîntâlnite va transporta în spațiu oameni și materiale la un cost mult inferior celui practicat de operatorii rachetelor convenționale – iată invenția care inaugurează o nouă eră spațială în secolul XXII. Există însă o problemă delicată: unicul amplasament potrivit aparține unui străvechi ordin religios. Cine va ieși învingător din înfruntarea între știința atotcuceritoare și credința de nestrămutat?

📚 Cartea este disponibilă pe site-ul Paladin în oferta 3+1: https://www.editura-paladin.ro/…/fantanile-paradisului21e

Semnal editorial 489 + Fragment în avanpremieră: Teodora Matei & Lucian Dragoș Bogdan – Omul-Fluture

PRECOMANDĂ. Volumele comandate se vor livra începând cu data de 24 august. 2022

Omul fluture

Primul volum din trilogia Omul fluture

Teodora Matei & Lucian Dragoș Bogdan

Colectia: SFFH

Format: 13 x 20 cm.

ISBN: 978-606-749-609-3

360 pagini

August 2022

Preț: 45 lei

Prezentare:

Ciberspaţiul s-a contopit cu realitatea. Cine nu e conectat la el nu există. Hackeri de identități, cypoli, creatori de blogveluri – romanul prezintă o radiografie a unui viitor posibil.

Acest proiect ne-a adus satisfacții pe care nu le anticipam atunci când l-am conceput. A fost apreciat de mulți dintre colegii noștri autori și ne-a adus aproape o serie de cititori. Mai mult, trilogia a avut parte chiar și de lucrări de fan fiction, o adevărată onoare pentru viziunea artistică a unui autor (Autorii).

„Un roman bun, scris cu multă pricepere şi înţelegere a celor două genuri abordate: cyberpunk şi poliţist.”

Daniel Timariu, Helion Online

„Jocul este unul veridic, plauzibil, personajele sunt profunde, conflictul are miză, iar toate acestea conduc spre impresia de carte foarte densă.” 

Alexandru Lamba, Gazeta SF

„Până acum n-am mai avut niciodată sentimentul de alienare pe care mi l-a dat acest roman.” 

Jurnalul unei cititoare

Introducere

OMUL-FLUTURE
de Teodora Matei şi Lucian-Dragoş Bogdan

Câteva cuvinte din partea autorilor

Omul-fluture a reprezentat a doua colaborare dintre noi, după nuvela Lună albă, lună stacojie (pe care o puteți citi în volumul 3.6, apărut la editura Tritonic). Inițial, ne gândeam să ne încercăm puterile cu o nouă nuvelă, dar discuțiile purtate au adus la lumină atâtea idei, încât ne-am dat seama că putem scrie un roman. Am ezitat. Una era să colaborăm la un text cu o dimensiune mai mică și o acțiune preponderent liniară, alta să îmbinăm multe fire narative într-o întreprindere de mare întindere. Mai ales că, la data aceea, unul dintre noi încă nu avusese experiența scrierii unui roman.
Dar am fost suficient de inconștienți încât să riscăm. Și să concluzionăm, pe când ajunsesem cu scrisul pe la jumătatea volumului, că firele narative meritau dezvoltate mai departe și puteam lua în calcul o trilogie.
A meritat. În primul rând, pentru experiența dobândită de amândoi în ale scrisului. Apoi, pentru că am învățat extrem de multe despre cum să ne ținem în frâu orgoliile, să colaborăm astfel încât să profităm de punctele forte ale fiecăruia. În paralel cu asta, între noi a ajuns să crească o relație de prietenie prețuită de amândoi, precum și o încredere aproape orbească în ce face celălalt.
Nu în ultimul rând, acest proiect ne-a adus satisfacții pe care nu le anticipam atunci când l-am conceput. A fost apreciat de mulți dintre colegii noștri autori și ne-a adus aproape o serie de cititori.
Mai mult, trilogia a avut parte chiar și de lucrări de fan fiction, o adevărată onoare pentru viziunea artistică a unui autor.
A venit, iată, momentul să reedităm primul volum. Nu este o simplă reeditare, căci am revizuit textul, căutând să-l facem mai unitar din punct de vedere… hai să-i spunem „tehnic” cu celelalte cărți ale seriei, Maya și Sindromul Charlotte. Mai mult, prezenta carte include și un text inedit: o povestire a cărei acțiune precede evenimentele trilogiei. O trilogie în care pasionații SF vor găsi destule easter eggs menite să omagieze diferite opere cyberpunk autohtone, o mișcare ce a cunoscut o perioadă efervescentă în anii ’90.
Și, evident, le mulțumim lui Cătălin Badea-Gheracostea și editurii Tracus Arte pentru că au deschis calea primei ediții a romanului, respectiv lui Bogdan Hrib pentru că a publicat restul trilogiei și, iată, o reîntregește acum sub umbrela editurii Tritonic.

Teo
LDB

FRAGMENT

Vânătoarea:

Un preludiu la OMUL-FLUTURE

În sala de ședințe se crease o ușoară rumoare datorată parțial întârzierii căpitanului, parțial nou-venitei. Intrase sigură pe ea, salutase scurt, apoi se așezase pe un scaun din spate. Scosese padul, pe care derula cu arătătorul mâinii drepte texte ce-i captau întreaga atenție. Părea să nu sesizeze șușotelile agenților, nici privirile insistente spre fusta de uniformă, ridicată câțiva centimetri deasupra genunchilor când pusese un picior peste celălalt.
Lungimea acesteia nu era decât unul dintre motivele pentru care, la intervale scurte de timp, capetele bărbaților se întorceau aparent spre panoul cu instrucțiuni pentru situații de urgență de pe peretele opus ușii. Unii uitau să coboare privirea de la părul arămiu revărsat în bucle peste umeri; alții întârziau, sperând să surprindă o sclipire a ochilor albaștri. Astfel, doar jumătate din cei prezenți se ridicară concomitent cu intrarea în sală a căpitanului Novak.
– Bună dimineața! rosti acesta grăbit, inspectându-i pe deasupra ochelarilor în timp ce arunca pe masă un teanc de dosare.
Le făcu semn din cap să se așeze, părând să caute pe cineva. Când o zări pe roșcată, zâmbi în colțul gurii.
– Dați-mi voie să vă prezint noua colegă: agent Dana, proaspăt absolventă a Academiei.
Câțiva bărbați începură să schimbe replici scurte, într-un cod secret al Secției. De când erau bobocii prezentați în cadru festiv? A cui fiică, iubită sau amantă era roșcata? Iar dacă nu era fiica nimănui, celelalte două posibilități o transformau într-un obiect tabu. Novak prinse câteva silabe, așa că ridică palma, cerând liniște.
– Domnișoară, vă rog să veniți alături de mine. Dumneavoastră, domnilor și… doamnă, accesați aplicația pentru situații de grad patru!
Helga pufni, sesizând greutatea cu care căpitanul o numise „doamnă”. În definitiv, nu era vina ei că rămăsese cu douăzeci de kilograme în plus după nașterea fiicei. Ori că, peste ele, din pricina stresului, mai adăugase cinci. Atâta timp cât Poliția Metropolitană avea uniformă pe măsura ei, nu se considera decât puțin supraponderală. Și, uneori, fericită că nu era trimisă în acțiuni directe. Atât de fericită încât se apucase să memoreze dosare întregi, devenind o bază de date mult mai accesibilă decât rețeaua suprasolicitată.
Femeia răspunse invitației mergând hotărâtă printre rândurile de mese, fără să arunce vreo privire în stânga sau în dreapta. Se așeză alături de căpitan și abia atunci toți cei din încăpere primiră cel mai atrăgător zâmbet, garnisit cu sclipirea ochilor de peruzea. Chiar și Helga, căreia tânăra îi amintea de ea, în tinerețe. Nu din punct de vedere fizic, ci datorită aerului de șoricel dresat dus printre oamenii mari ca să-și arate talentele. Novak începu prezentarea:
– Doamnelor, domnilor… agent Dana este, începând de astăzi, în subordinea mea. Am convocat această ședință deoarece domnișoara are o teorie privind morțile misterioase cu care ne-am confruntat în ultimele luni. În perioada de practică la Medicina Legală a studiat cazurile din mai multe secții, având astfel o privire de ansamblu.
Helga sări din scaun. Șoricelul nu părea așa inofensiv cum lăsase să se creadă.
– Domnule căpitan, dar și noi am făcut asta! În baza noastră de date avem cinci cazuri, plus alte douăzeci din restul Metropolei. Am întocmit analize comparative, studii…
Novak o întrerupse.
– Știu, știu! Analizele noastre conțin date despre tumori?
Helga înghiți în sec. Un pârâiaș de sudoare i se scurgea pe spate, pe sub cămașă. Căuta febril, în minte, dosarele celor cinci. Fără niciun dubiu, morțile fuseseră violente. Traumele fizice cauzaseră decese.
Recunoscu, dând din cap:
– Nu, domnule căpitan!
– Atunci luați loc!
Se supuse anevoie, mai mult din cauza durerii de picioare decât din respect pentru superior. Ar fi vrut să rămână în poziție de drepți, așteptând descoperirile tinerei savante.
– O să vă rog pe dumneavoastră să prezentați pe scurt studiul, în timp ce restul agenților îl vor descărca de pe linkul primit chiar acum pe e-comunicator.
– Bună dimineața! Sunt Dana, absolventă a Academiei, noua dumneavoastră colegă.
Se opri la auzul unui murmur în dreapta încăperii. Agentul Sonne tocmai împărtășise colegului din față ce reacție îi declanșase vocea tinerei. Neputându-se abține, Flavius confirmase, adăugând câteva detalii picante despre împrejurările în care i-ar fi plăcut s-audă glasul. Primi o uitătură de gheață și un rictus de la vorbitoarea grăbită să continue, pe un ton mai înalt:
– Am petrecut ultimul stagiu de practică la Medicina Legală. Un accident nefericit a făcut ca profesorul meu îndrumător pentru lucrarea de licență să fie indisponibil, astfel încât mi s-a dat o temă la alegere. M-am aplecat asupra…
Flavius nu se putu abține și adăugă în barbă, gemând sugestiv: „asupra mea, păpușă!”. Dana înăbuși hohotele din jur spunându-i răspicat:
– Niciodată, stimate domn! Nu sunteți genul meu.
Apoi continuă, ignorând chicotelile celorlalți și aplauzele mimate ale Helgăi. Sesiză, cu coada ochiului, zâmbetul de pe chipul căpitanului. Îl luă ca pe o încurajare.
– M-am aplecat asupra celor cinci cazuri de decese prin violență, cu autor necunoscut. Aș putea spune că am fost norocoasă, pentru că am avut la dispoziție toate cadavrele. În urma studiului amănunțit al acestora am observat că toate prezentau câte o pată neregulată la încheietura mâinii drepte. Puteau fi semne din naștere sau urmări ale unor accidente casnice ușoare. Am fost încurajată să merg mai departe când am scris colegilor din alte Secții cu rugămintea de a studia acest aspect. Am restrâns aria cercetărilor la cazurile care semănau cu ale noastre.
Sonne întrebă cu o ușoară nuanță de naivitate, ori prost mascată, ori voit tendențioasă:
– Din ce punct de vedere semănau? Erau toți morți?
Deși se așteptase să fie susținut de colegi, se văzu nevoit să asculte, în cea mai deplină liniște, răspunsul agentei:
– Erau victimele unui atac violent cu arme… să spunem neobișnuite, oarecum demodate.
Căpitanul Novak se străduise să țină acest amănunt în interiorul Secției. Niciun comunicat către presă nu specificase caracteristicile armelor. Fuseseră speculațiile câtorva agenți, confirmate de legistul-șef.
Celui din urmă i se ceruse confidențialitate. Totuși, cum aflase agenta al doilea criteriu, care-i îndreptățise să ceară familiilor să nu ridice trupurile până la expirarea termenului limită? Cu brațele încrucișate peste piept, Novak asista satisfăcut la ședința unde, pentru prima oară de la învestirea în funcție, nu mai era nevoit să prezinte de unul singur documentarea cazurilor.
– Am studiat, în ultimul an la Academie, tipuri de arme din istorie. Astfel, mi-a fost foarte ușor să identific, la una dintre victime, tăietura unei lame verticale perfect ascuțite, căzută de la înălțime, cu viteză mare. Ghilotina!
Câteva perechi de ochi o fixară speriate. Ce istorie… aia era deja preistorie! Cum se dusese cu gândul la așa ceva? Dana continuă să-i uimească:
– O altă victimă a murit otrăvită. Am identificat locul unde pieptul i-a fost străpuns de un obiect ascuțit. Cercetarea țesutului adiacent mi-a sugerat că a fost poarta de intrare a otrăvii, că de acolo s-a răspândit în corp. Și nu mi-a fost deloc greu să mă gândesc la o săgeată. Poate de lemn, datorită adâncimii reduse la care a pătruns. Una de metal probabil i-ar fi ieșit prin spate.
Se opri la vederea unei mâini ridicate pe la mijlocul sălii. Marco primi permisiunea de a pune o întrebare.
– Agent Dana, care este legătura dintre semnele de pe mâinile lor, tumorile menționate de căpitanul Novak și teoria armelor? Cea din urmă v-ar fi putut parveni de la cineva din interior.
– Cercetarea trupurilor a fost individuală, fiecare agent a făcut-o pe cont propriu. Raportul meu a fost unicul care a conținut acest amănunt. La fel, semnele fără aparentă legătură cu decesul. Un ultim amănunt specificat de mine mi-a oferit motivul de a studia celelalte cadavre din morgă și a-mi completa raportul.
Agentul plusă:
– Care e amănuntul?
– Din treizeci de cadavre studiate, doar cele cinci prezentau o tumoare la nivelul hipotalamusului.
Se auziră primele fluierături mascate, scoase de guri uimite. Novak jubila. Simțea că aspectul tinerei nu mai prezenta nicio importanță. Le captase atenția.
– Vreți să spuneți că au fost, într-un fel, eutanasiați? nu se lăsă Marco, prins de povestire.
– N-aș merge atât de departe. Mi s-a părut că deschide o altă perspectivă. Că nu e doar o coincidență faptul că victimele unor arme demult dispărute aveau câte un semn din naștere, sau dobândit, și o tumoare în stadiu incipient la nivelul creierului mic.
Majoritatea celor prezenți se întrebau de ce nu făcuse nimeni legătura, până atunci, între cele trei indicii. Parțial invidioși, parțial încântați, începură să-și împărtășească părerile. Neluându-i în seamă, Dana continuă:
– Am făcut un raport către Comandament și am primit permisiunea de a cere certificate amănunțite de la restul morgilor din oraș. Rezultatele sunt similare.
Se lăsă pe spătarul scaunului, mulțumită, sub privirile încurajatoare ale căpitanului Novak. Acesta împinse ochelarii spre rădăcina nasului, făcându-se a citi ceva pe propriul pad.
– A descărcat toată lumea raportul? Ok… Eu cred că e cazul să abordăm aceste crime din altă perspectivă. Propun să reluăm ancheta studiind cu atenție dosarele medicale ale victimelor. În cazul în care acestea nu ne oferă informații, să lărgim cercul cunoscuților, rudelor, axându-ne pe amănunte.
Sesiză foiala agenților și nemulțumirea vădită a Helgăi, exprimată printr-un oftat adânc. Continuă pe un ton neutru, dar hotărât:
– Veți acționa în echipele deja formate. Voi face doar două modificări: Helga merge cu Dana, iar Sonne cu Leandro. Spor la treabă! Aștept, ca de obicei, rapoarte pe canalul de urgențe de grad patru. Nu e nevoie să precizez că datele sunt confidențiale, chiar față de colegii dumneavoastră din alte departamente.
Părăsi sala de ședințe, nu înainte de a dezactiva dispozitivul de bruiere din telecomanda ascunsă în pixul din buzunarul de la piept.
*
Atâta timp cât căpitanul Novak nu distribuise cazurile, sarcina reveni agentului Marco, cel mai vechi în secție. Fără a dispune de aceeași autoritate, dar posesorul unui calm imperturbabil, ignoră lamentările lui Sonne și scaunul trântit de Helga, precum și glumele cu tentă sexuală ale lui Flavius.
Prin urmare, repartiză echipei de femei dosarul Lisei, mama singură ce fusese găsită decapitată în parcul central și pe cel al hair-stylistului homosexual, Carmen. Cadavrul acestuia stătuse o săptămână în garsoniera de la periferie. Moarte prin otrăvire.

Semnal editorial 488: Mary Robinette Kowal – Calea spre Marte

Al doilea volum din seria DOAMNA ASTRONAUT.

Cea mai bună carte SF a anului pentru The VergeKirkus OnlineUnbound Worlds & Nerdmuch

Aventura cuceririi spațiului începută în Calea spre stele continuă. Acum există o bază pe Lună și se pregătește un voiaj spre Marte.

Elma, Doamna Astronaut, ar dori să participe la această misiune periculoasă. Dar va putea ea, oare, să-și părăsească soțul și să petreacă ani buni călătorind spre o planetă atât de îndepărtată? În plus, pe Pământ situația este critică, deoarece fanaticii care se opun programului spațial sunt gata să recurgă la acte de terorism pentru a-l distruge. Voiajul spre Marte se va dovedi mai periculos decât se estimase.

O poveste captivantă despre conflictele din spatele cursei spațiale, care ne face să privim dintr-o nouă perspectivă lumea contemporană și problemele ei.

„Tulburătoare de-a dreptul!“
Locus

„O lume care te cucerește și te obsedează multă vreme după ce ai terminat de citit ultima pagină.“
Publishers Weekly

„O istorie alternativă despre cursa cuceririi spațiului de la jumătatea secolului trecut cu o eroină inteligentă, bine intenționată, dar nicidecum perfectă.“
Booklist

„De multe ori, romanele SF pornesc de la o întrebare simplă: ce ar fi dacă…?

Felul în care continuă această întrebare și modul în care sună răspunsul sunt elemente-cheie pentru o poveste de neuitat.

Ce ar fi dacă, în anii ’60, o catastrofă terifiantă ar fi obligat omenirea să cerceteze, să inoveze și să construiască mijloacele de a părăsi Pământul și de a ridica o casă în altă parte?

Ce ar fi dacă, siliți de împrejurări, în 1961, oamenii ar fi amenajat deja o bază pe Lună și ar plănui o călătorie spre Marte?

Mary Robinette Kowal rescrie istoria secolului XX, dar folosește cu abilitate acest prilej pentru a explora teme politice și sociale care frământă lumea de azi.“

Marian Coman, redactor-șef Armada

Data apariției1 aug. 2022
Titlu originalThe Fated Sky
ISBN978-606-43-1360-7
Cod bară9786064313607
AutorMary Robinette Kowal
TraducătorIulia Dromereschi
EdituraNemira
ImprintArmada
ColecțiaArmada
FormatPaperback
Dimensiuni130 x 200 mm
Nr. pagini376
Greutate (kg)0.4150

Club de carte Paladin #34

Pe 24 iunie dezbatem cartea „Sfârșitul eternității” de Isaac Asimov (Traducere din limba engleză de Iulia Anania), apărută la Editura Paladin în 2021.
Pe 24 iunie, Liviu Szoke, moderatorul clubului nostru de lectură, vă întâmpină pe Messenger Rooms.
💻📱 Pentru a participa:
– trimiteți un mesaj privat pe pagina de facebook Editura Paladin. Vom stabili acolo pașii următori.
– data limită pentru înscriere este 23 iunie (inclusiv).
– locuri disponibile: 15
📚 Sinopsis „Sfârșitul eternității”:
În afara spațiului și timpului există Eternitatea, al cărei scop este să vegheze la bunăstarea umanității. Sarcina lui Andrew Harlan este de a călători în timp și de a introduce în locul și la momentul potrivit câte o schimbare de realitate pentru binele comun al omenirii. Totuși, sfârșitul Eternității pare să fie aproape, deoarece Harlan nu mai este convins că rolul Eternilor este spre binele general al oamenilor. Iar din clipa în care întâlnește și se îndrăgostește de o femeie ce nu se numără printre Eterni, el va căuta să manipuleze timpul pentru propriile interese, astfel încât iubirea să supraviețuiască.
📚 Cartea este disponibilă pe site-ul Paladin, în oferta 2+1: https://www.editura-paladin.ro/…/sfarsitul-eternitatii

Semnal editorial 483: „Ultimul Împărax” și „Xenocid”, în curs de apariție în Armada

Ultima parte a trilogiei INTERDEPENDENȚA.

Câștigător al Dragon Award for Best Science Fiction Novel (2020)

Finalist al Locus Award for Best Science Fiction Novel (2021)

Fluxul, calea interstelară dintre planetele Interdependenței, se prăbușește cu repeziciune. Drept consecință, sisteme solare întregi urmează să fie izolate de restul umanității. Ignorând dovezile dezastrului iminent, mulți încearcă să profite de ultimele zile ale celui mai măreț imperiu din istoria umanității.

Continuă lectura

Lecturi 300: Stanisław Lem – Ciberiada

Stanisław Lem – Ciberiada (Cyberiada, 1965, 2016) 664p., HC, 15×23, Curtea Veche Publishing, 2021, Colecția Byblos, Trad. Ioana Diaconu-Mureșan, Red. Cristina Ștefan, 104,5 (110) lei, ISBN 978-606-44-1053-5

Descrierea editurii: „Doi mari roboți-inventatori ai viitorului se provoacă unul pe altul cu aparatele născocite: construiesc când un Electrobard producător de poezii pe bandă, când un instrument de dezîndrăgostit sau o mașină care creează neant și fac experimente pe sute de microlumi în căutarea Fericirii Universale. Într-un melanj alegoric de basm și fabulă modernă, aventurile roboților nasc o adevărată epopee, acoperind marile teme ale omenirii: nașterea, dragostea și moartea, binele și răul. Pe cât de distopice, pe atât de ludice și pe cât de specifice în tarele denunțate, pe atât de universal valabile, povestirile din Ciberiada se caracterizează printr-o inventivitate uimitoare. Sensurile stratificate îl incită pe cititor să le deplieze și să le sondeze, însă fără vreo garanție de a le epuiza. Lumea viitorului nu e cea mai frumoasă și nici cea mai bună. Întâlnim aici avariția și narcisismul, violența și demagogia, absurditatea și păcatul birocrației. Printr-o fină, dar mușcătoare ironie, Lem avertizează asupra pericolelor hipertehnologizării, îndemnând la meditația profundă asupra rostului vieții, limitelor cunoașterii și complexității naturii umane.”

Continuă lectura

Lecturi 299: John Marrs – Pasagerii

John Marrs – Pasagerii (The Passengers, 2019) 472p., TPB, 13×20, Trei, 2022, Colecția Fiction Connection, Trad. Mihaela Apetrei, Red. Ioana Andreea Tudose, 31,85 (49) lei, ISBN 978-606-40-1248-7

Nota Goodreads: 4,09 (21 531 note)

Descrierea editurii: „Cine trăiește? Cine moare? Tu decizi. Te afli în mașina ta fără șofer când brusc ușile se blochează, ruta se schimbă și nu mai ai niciun control asupra vehiculului. După care o voce misterioasă îți spune: „O să mori”. Pe măsură ce mașinile autonome devin varianta mai sigură și mai de încredere, opt oameni se trezesc în această situație înfiorătoare. Printre ei, se numără o vedetă de televiziune a cărei glorie a apus, o tânără însărcinată, o femeie abuzată care fuge de soțul ei, un emigrant fără acte, un cuplu căsătorit și un bărbat care vrea să se sinucidă. Camerele de filmat ascunse în mașinile lor transmit către milioane de oameni din întreaga lume panica teribilă care-i cuprinde. Dar publicul își va arăta adevărata față când va fi întrebat: <<Pe care dintre acești oameni ar trebui să-l salvăm? Și pe care să-l ucidem primul>>”

Continuă lectura

Semnal editorial 479: Kim Stanley Robinson – Ministerul pentru viitor

„O epopee tumultuoasă despre schimbările climatice și despre eforturile umanității de a schimba cursul evenimentelor înainte de a fi prea târziu.“
Polygon

Una dintre cărțile preferate ale lui Barack Obama

De la scriitorul vizionar al TRILOGIEI MARTE, o imagine tulburător de verosimilă a unui viitor iminent

În baza Acordului climatic de la Paris din 2025, se creează Ministerul pentru Viitor, ce are ca misiune apărarea tuturor ființelor vii, prezente și viitoare. Însă, la scurt timp, un val de căldură lovește India și provoacă moartea a douăzeci de milioane de persoane.

Frank May, unul dintre puținii supraviețuitori ai catastrofei, și Mary Murphy, care conduce Ministerul pentru Viitor, caută soluții pentru ca omenirea să facă față provocărilor aduse de schimbările climatice. Alături de ei, activiști, refugiați și oameni de știință povestesc despre cum le-au fost afectate viețile de criza ecologică și propun inovații din ecologie, economie și politică, pentru a crea un viitor mai bun.

Soluțiile există, însă aplicarea lor nu e ușoară, fiindcă întregul mod de viață al oamenilor trebuie pus sub semnul întrebării. Iar eforturile de azi vor da rezultate abia peste zeci sau chiar sute de ani.


„Robinson integrează cu măiestrie detaliile practice ale crizelor de mediu și proiectele de geoinginerie într-un portret cuprinzător și optimist al capacității omenirii de a coopera în fața dezastrelor. Această capodoperă de science-fiction adevărat trebuie neapărat citită de toți cei care își fac griji în legătură cu viitorul planetei noastre.“
Publishers Weekly

„Dacă i-aș putea convinge pe politicienii și pe cetățenii de pretutindeni să citească o carte anul acesta, atunci aceea ar fi Ministerul pentru Viitor.“
Ezra Klein

„În al doisprezecelea an de secetă continuă, orașul nostru a rămas fără apă. Desigur, am fost avertizați că așa se va întâmpla, dar chiar și în perioadele de secetă se întâmplă să mai cadă câțiva stropi de ploaie, însă prin strategia de conservare și asolament în agricultură, prin construirea de noi rezervoare și conducte către bazine hidrografice îndepărtate și prin săparea unor fântâni și mai adânci, și prin toate celelalte eforturi, am reușit întotdeauna să ne descurcăm cumva. Și toată treaba asta ne-a făcut să credem că va merge tot așa. Dar în septembrie a avut loc un cutremur, nu foarte puternic, dar aparent suficient încât să miște ceva în stratul acvifer de sub noi și foarte repede toate fântânile au secat, iar rezervoarele erau deja goale; bazinele hidrografice învecinate conectate la sistemele noastre printr-o conductă au secat și ele. În ziua de 11 septembrie 2034 nu a mai curs nici o picătură de apă din robinete.“

Data apariției23 mai 2022
Titlu originalMinistry for the future
ISBN978-606-43-1316-4
Cod bară9786064313164
AutorKim Stanley Robinson
TraducătorEmil Sîrbulescu
EdituraNemira
ImprintArmada
ColecțiaArmada
FormatPaperback
Nr. pagini624
Greutate (kg)0.5000

Semna editorial 477 + Fragment în avanpremieră: Florin Pîtea – Fierul și fiara

De această dată, scriitorul Florin Pîtea ne oferă o colecție retrospectivă în care se întâlnesc imaginația, ficțiunea speculativă, umorul și satira socială. Reunite pentru prima oară într-un volum sunt schițe steampunk precum „Nostalgia revoluției”, texte gotice ca „Văgăuna bântuită”, parabole precum „Schimburi” și „Resurse umane” și povestiri postapocaliptice ca „Vânătoarea de sfincși”.

Nu lipsesc din sumar nici texte cyberpunk în maniera celor care l-au consacrat pe autor, nici parodii literare amuzante ca „În vremea lui Arond Vodă”.

Piesa de rezistență a volumului o constituie însă nuvela inedită „Fierul și fiara”, o incursiune într-un univers science-fantasy fermecător care vă va rămâne în amintire mult timp după ce veți fi parcurs ultima filă a cărții.

***

Un adevărat volum de colecție, Fierul și fiara conține câteva dintre numeroasele bijuterii literare care l-au consacrat pe Florin Pîtea și care au făcut deliciul iubitorilor de literatură science fiction și fantasy în ultimii ani. Aș putea spune numai „Vânătoarea de sfincși” și aș putea spune (aproape) tot. Un tur de forță al imaginației și stilului, „Vânătoarea” se află într-o ligă aparte, și nu singură. Este însoțită de texte precum „Wireless”, „Plimbarea de seară” sau „Când dormeam.” Acum, alături de ele se află și nuvela care dă titlul volumului. Fierul și fiara, o poveste fascinantă petrecută pe lumea Hakkel, depășește canoanele science fiction și fantasy cu care ne-am obișnuit, oferindu-ne o aventură pe cât de plină de farmec, pe atât de plină de emoții și întorsături de situație.

Cunoscut pentru naturalețea cu care combină stiluri, teme, motive și subiecte, creând adevărate cocktail-uri literare (cyberpunk cu parodie, fantasy cu parabolă, science-fiction cu gotic, etc.), Florin Pîtea le oferă cititorilor săi o adevărată călătorie, de la proverbialele Porți ale Orientului până la viitorul post-uman și dincolo de el. Vă promit că această călătorie vă va face să zâmbiți, să vă gândiți la lucruri pe care poate nu le-ați conștientizat până acum și, cu siguranță, să vă minunați, chiar și un pic.

DETALII

ISBN: 978-606-9027-17-2
Editor: Editura Crux
Dată publicare: 2022
Număr de pagini: 214

FRGMENT Fierul și fiara

Cu ceva vreme în urmă, într-o zonă mărginașă a Protectoratului, pe o lume puțin cunoscută și încă și mai puțin umblată, numită Hakkel, locuia într-un castel de pe marginea unei văi înverzite o domniță pe nume Bianca. Avea părul ca pana corbului, ondulat și lung până aproape de mijloc, ochi ca tăciunele și buze subțiri, trandafirii. Fața, gâtul și mâinile, ce i se iveau precum două porumbițe din mânecile largi ale unei rochii din catifea ca vișina putredă, erau dalbe, parcă pentru a-i preface numele în renume. Căci domnița Bianca, spre deosebire de oamenii de rând de pe Hakkel, nu trudea la câmp zi de zi în bătaia soarelui acelei lumi. Și mai avea dumneaei, în scobitura gâtului, pe un lănțișor de aur peste măsură de subțire, un rubin tăiat cu meșteșug, care arăta ca o lacrimă sângerie.

Continuă lectura