Lansarea internațională a noului roman din seria Jocurile Foamei, azi, 19 mai

Suzanne Collins se întoarce la JOCURILE FOAMEI – bestseller internațional, vândut în milioane de exemplare în toată lumea și ecranizat în 4 filme de mare succes – cu noul roman: Balada șerpilor și a păsărilor cântătoare, care apare în imprintul Armada powered by Nemira pe 19 mai, odată cu lansarea internațională. S-a anunțat deja că se pregătește și ecranizarea cărții. 

Acțiunea Baladei șerpilor și a păsărilor cântătoare se petrece cu 64 de ani înainte de întâmplările din trilogia Jocurile Foamei.

„Va fi o carte despre anii de reconstrucție ai Panemului de după Marele Război, ocazie cu care cititorii vor afla mult mai multe despre tulburătoarea istorie a districtelor și ocazie pentru mine să ridic întrebări dificile despre esența umană, precum Cât de departe suntem dispuși să mergem pentru supraviețuire?” Suzanne Collins

E dimineața în care începe a zecea ediție a Jocurilor Foamei. La Capitoliu, Coriolanus Snow, un băiat de 18 ani, se pregătește pentru singura lui șansă la glorie, ca mentor în Jocuri. Casa Snow, cândva măreață, a decăzut, iar soarta ei atârnă de posibilitatea firavă ca tânărul Coriolanus să fie mai fermecător, mai isteț și mai abil decât colegii lui ca să ajungă mentorul tributului câștigător. Dar norocul nu-i surâde. A primit sarcina umilitoare de a fi mentorul tributului feminin din Districtul 12, cel mai de jos dintre cei mai de jos. De acum destinele lor sunt îngemănate – fiecare decizie luată de Coriolanus poate duce la un avans sau la un eșec, la triumf sau la tragedie. În arenă, lupta se va da pe viață și pe moarte.

INTRĂ ÎN ARENĂ! AMBIȚIA ÎI VA DICTA. RIVALITATEA ÎL VA CONDUCE. DAR PUTEREA ARE UN PREȚ

Lecturi 235: Dean Koontz – Ochii întunericului

Dean Koontz – Ochii întunericului (The Eyes of Darkness, 1981, 2006) 344p., TPB, 13×20, Rao, 2020, Colecția Biblioteca Rao, Trad. Mihaela Neacșu, 39 lei, ISBN 978-606-006-405-3

Nota Goodreads: 3.86 (24085 note)

Descrierea editurii: „Căutările frenetice ale unei mame disperate care își știe copilul mort devin virale… la propriu. Un thriller scris în 1981, care pare să fi fost inspirat din realitatea anului 2020. Să fie oare încă o dovadă a faptului că viața reală poate fi mai șocantă decât ficțiunea, sau ceva mai mult decât atât? Citiți și decideți singuri!”

Cine ar fi crezut că la aproape patruzeci de ani distanță unul de altul, primii doi cei mai populari autori de cărți horror în viață, Stephen King și Dean Koontz, vor ajunge să abordeze un subiect atât de sensibil precum cel abordat de amândoi în „Institutul”, respectiv „Ochii întunericului”, deși mergând, evident, pe căi diferite, foarte diferite de fapt, dar atingând, culmea, o problemă majoră care nu s-a stins, iată, nici după aproape patruzeci de ani distanță? Mai mult, cine ar fi crezut că voi ajunge să citesc cele două romane aproape unul după altul, despre cel din urmă, proaspăt apărut la editura Rao (pe 15 mai), fără să am habar că are un subiect teribil de asemănător cu cel al maestrului Stephen King când am început să-l citesc?

Bine, motivul pentru care a fost publicat de editura Rao este cu totul altul, nicidecum faptul că pare că regele s-ar fi inspirat din el: vâlva iscată în jurul său după ce un citat în care apar sintagmele „virus” și „Wuhan” în același context a fost suficientă ca să încingă spiritele și să dea apă la moară unui înspăimântător de mare număr de adepți ai teoriei conspirației – a fost Dean Koontz un profet care a prevestit apariția coronavirusului care a întors tot mapamondul pe dos și a surprins pe toată lumea nepregătită, închizându-ne pe toți în case și dându-ne economiile înapoi cu ani de zile? El, autorul, zice că nu. Că e doar o coincidență, că nu există nicio legătură, dar absolut nicio legătură între intriga născocită de el acum aproape patru decenii (se pare că în varianta inițială, cea din 1981, publicată sub pseudonimul Leigh Nichols, nici nu apărea cuvântul „Wuhan-400”, ci Gorki-400, acesta ivindu-se abia după ce autorul a republicat cartea sub propriul nume, în 1989 sau 1996, sursele diferă de la una la alta). Există asemănări și deosebiri, dar nici măcar autorul nu susține că ar fi prezis apariția coronovirusului. Ca să judecați și singuri, voi oferi citatul la sfârșitul acestui articol.

Un thriller cu fantome, cam așa ar putea fi descris acest roman apărut într-o perioadă în care autorului îi cam plăcea să repete subiectul cu familii obișnuite alergate pe coclauri de organizații misterioase cu intenții absconse și-n care cei mai banali cetățeni întâlniți vreodată izbuteau  nu numai să evite cu succes încercările de asasinat ale unor asasini profesioniști de seamă, ci și, uneori, să le dejoace planurile și să destrame acele organizații răpitoare și cu munți de bani lăsați la cheremul lor de un guvern incompetent și corupt. Nici romanul de față nu face excepție.

Eroina principală, Tina Evans, și-a pierdut băiețelul de numai doisprezece ani într-un groaznic accident de autobuz pe munte, în care au mai pierit o mulțime de băieței plecați într-o expediție de supraviețuire în condiții vitrege alături de un instructor cu o experiență de șaisprezece ani. Sfâșiată de durere și cu un soț insensibil și fustangiu, Tina s-a refugiat în muncă.

Și aici intervine partea interesantă, care însă salvează și nu prea o poveste nu chiar extraordinar de reușită: acțiunea se petrece în Las Vegas, în săli de spectacole grandioase, în cazinouri mișunând de lume și în hoteluri de sute de milioane de dolari, pe când lumea întreagă visa să ajungă în orașul în care nu se sting niciodată luminile și să dea marea lovitură. Tina este producătorul unui astfel de spectacol, a cărui punere în scenă costă cam zece milioane de dolari. Soțul ei e un biet crupier cu surâs cuceritor, dar a cărui unică ambiție e să câștige suficient cât să trăiască bine și să mai agațe câte-o gagică focoasă din când în când. De aceea și-a și părăsit nevasta. Pierderea fiului lor n-a făcut decât să dea un brânci final relației lor care mai atârna doar de un fir dea ață. Tina, însă, a reușit să treacă peste despărțirea lor, iar acum are planuri mari. Să ajungă pe Broadway, dacă se poate.

Numai că exact atunci când credea că începe să se stingă durerea sfâșietoare pricinuită de pierderea stupidă a unicului copil, nu de tot, dar măcar să poată trăi cât de cât cu ea, începe să aibă coșmaruri în care Danny, băiețelul ei, e viu. E viu, dar în pericol. Și îi cere ei ajutorul. Iar când prin casa femeii încep să se miște obiecte neatinse de nimeni, să scadă drastic și brusc temperatura și pe o tablă să apară cuvintele ÎN VIAȚĂ, Tina începe să creadă că poate băiețelul ei chiar e în viață, că poate nu a pierit în acel cumplit accident. Și cu ajutorul unui avocat de succes, Elliot Stryker, începe să-l caute. Sau nu cumva Tina a înnebunit de tot de durere și nu poate accepta că fiul ei a pierit și nu se mai întoarce, iar speranța ei e deșartă?

Conspirații au existat de când lumea. Astăzi sunt mai actuale ca oricând. La fel erau și în 1981, când, cum spuneam, a văzut lumina tiparului acest roman. Conspirații vor exista și de aici înainte, doar stă în firea omului să pună orice la îndoială, să încerce să nu meargă odată cu valul și, mai ales, să i se pară că i se îngrădesc drepturile garantate prin lege și să se răzvrătească. Încă o dată, Dean Koontz nu a prezis apariția coronavirusului. Povestea asta extrem de asemănătoare prin premisă cu cea din „Institutul” lui Stephen King, dar a cărei desfășurare merge într-o cu totul altă direcție, suferă totuși la capitolul credibilitate și, pe alocuri, logică, idila care se înfiripă între protagoniști se potrivește cam ca nuca în perete, iar finalul (care final?) mi-a lăsat un gust extrem de amar, care mi-a readus aminte de faptul că nici măcar nu eram născut pe vremea când apărea această poveste (și multe altele cu aceeași desfășurare ca a ei). Pe de altă parte, avem de-a face cu un thriller onest și alert, fără prea mari pretenții literare (dintr-o perioadă de început a fenomenalei și prolificei cariere a lui Dean Koontz – peste 100 de romane, multe dintre ele, bestselleruri), dar care te ține în priză de la început și până al final. Și ce final emoționant, până la urmă, păcat că rămâne cum rămâne.

Iar acum, judecați și singuri:

„- Ca să înțelegi asta, trebuie să ne întoarcem cu douăzeci de luni în urmă, spuse Dombey. Cam pe atunci, un om de știință chinez pe nume Li Chen a fugit în Statele Unite având asupra lui, pe o dischetă, datele privind cea mai importantă și mai periculoasă armă biologică creată în China în ultimul deceniu. Au numit virusul „Wuhan-400″, pentru că fusese dezvoltat în centrul de cercetare de la periferia orașului Wuhan și era tulpina cu numărul 400 dintre cele viabile create artificial în laboratorul respectiv. Wuhan-400 este o armă perfectă. Afectează doar oamenii. Nicio altă ființă nu poate fi purtător. Și, asemenea sifilisului, nu supraviețuiește în afara organismului uman mai mult de un minut, ceea ce înseamnă că nu poate contamina suprafețe și obiecte, așa cum o fac antraxul sau alte microorganisme virulente similare. Iar atunci când gazda moare, virusul Wuhan-400 din corpul ei moare și el la scurtă vreme, imediat ce temperatura cadavrului scade sub 30 de grade Celsius. Vă dați seama de avantaje?”

Fragment Liu Cixin – Capătul morții

Sfârșitul trilogiei Amintiri din trecutul Terrei.

Spaima anihilării reciproce a dus la decenii de pace între umanitate și trisolarieni, dar o nouă forță pune în pericol fragilul echilibru al noii lumi.

Știința umană avansează considerabil datorită infuziei de cunoștințe ale trisolarienilor, iar aceștia împrumută tot mai multe din cultura pământeană. Cele două civilizații coexistă pașnic, dar umanitatea a început să se complacă în siguranța oferită de conviețuire.

Cheng Xin, un inginer aerospațial din secolul XX, se trezește din hibernare în această nouă epocă. Ea își amintește de un program de mult uitat, conceput la începutul crizei trisolariene, care acum poate desatabiliza ambele civilizații.

Va merge umanitatea spre stele, sau va muri în leagănul ei?

„O carte-eveniment! Un amestec unic de speculație filosofică și științifică, de politică și istorie, de teoria conspirației și cosmologie.“
George R.R. Martin

Războiul lumilor pentru secolul XXI. Ce surprize îți rezervă fiecare pagină!“
The Wall Street Journal

„O meditație asupra tehnologiei, progresului, moralității, extincției și cunoașterii, care însoțește un thriller al universului în echilibru.“
NPR

Data apariției 29 mai 2020
Titlu original Death’s End
Colecția Science Fiction
ISBN 978-606-43-0630-2
Cod bară 9786064306302
Autor Liu Cixin
Traducător Nina Iordache
Format Paperback
Dimensiuni 130 x 200 mm
Nr. pagini 768
Număr volume 1
Editura Nemira

FRAGMENT

Mai 1453, E.C.

MOARTEA MAGICIANULUI

Oprindu-se să-și adune gândurile, Constantin al XI-lea dădu la o parte teancul cu hărți de apărare a orașului, își strânse cordonul veșmântului purpuriu și așteptă.  Continuă lectura

A apărut revista UtopIQa # 2/2020

Este posibil ca imaginea să conţină: text

scribul & închipuirea (proze)

în fel și chip

fragment de roman

groapa cu lei (eseuri)

punct contrapunct

Despre UtopIQa:

Sumarul se actualizează în ziua de 30 a lunilor ianuarie, aprilie, iulie, octombrie

Explorează: genul fantastic în (mai) toate formele sale de manifestare artistică.

Conține: proze (românești sau traduceri), articole de teorie și critică literară, recenzii și prezentări de carte, interviuri, reportaje și prezentări de evenimente, cronici de film și de teatru, cronici muzicale, arte vizuale.

Tolerează: tonul polemic. Dar nu-l consideră obligatoriu sau necesar.

Nu admite: materialele care depășesc limitele bunei cuviințe sau încalcă legea.

UtopIQa nu-și însușește în mod automat opiniile colaboratorilor. Răspunderea pentru conținut aparține autorilor.

Semnal editorial 147: NOUTĂȚILE GRUPULUI EDITORIAL ART ÎN LUNA MAI 2020 – COMUNICAT DE PRESĂ

Ce citim în mai

Ca în fiecare an, suntem în perioada în care vă anunțăm ce cărți noi văd lumina tiparului. Singura diferență este că anul acesta nu vă mai putem da întâlnire la Târgul de Carte Bookfest, însă ceea ce putem face este să vă ținem la curent cu toate noutățile și să vi le punem la dispoziție cu reduceri între 25%-40% pe site-urile noastre. 

Am conturat un calendar pentru luna mai cu toate noutățile editoriale ale Grupului Editorial ART, precum și bestseller-uri în ediții noi, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Ce pot citi prichindeii și copiii mai mari, dar și iubitorii de romane grafice, ficțiune, nonficțiune și SF în luna mai – am detaliat pe săptămâni în cele ce urmează. Continuă lectura

Semnal editorial 146 + Fragment: În curând: OCHII ÎNTUNERICULUI, autor Dean Koontz

Editura RAO lansează OCHII ÎNTUNERICULUI, de DEAN KOONTZ

O conspirație virală… un coșmar frisonant

Un thriller scris în 1981, care pare să fi fost inspirat din realitatea anului 2020. Să fie oare încă o dovadă a faptului că viața reală poate fi mai șocantă decât ficțiunea, sau ceva mai mult decât atât? Citiți și decideți!

Tina Evans, o mamă îndurerată de pierderea fiului ei într-un nefericit accident rutier, primește ceea ce par a fi mesaje de pe lumea cealaltă. Însă când o misterioasă agenție federală face tot posibilul pentru a o împiedica să afle adevărul în privința lor, Tina pornește într-o adevărată cruciadă pentru a înțelege ce s-a întâmplat de fapt cu băiețelul ei. Iar adevărul, pe care îl descoperă împreună cu Elliot, un fost agent de informații devenit avocat, într-un laborator secret din munții High Sierra, e mai teribil decât și-ar fi putut imagina ea vreodată. Fiindcă atunci când omul devine armă biologică, cine mai poate fi în siguranță?
Continuă lectura

A apărut Revista GALAXIA 42 #5 / 2020

Este posibil ca imaginea să conţină: text

EDITORIAL

POVESTIRI

TRADUCERI

POEZIE

FRAGMENTE DE ROMAN

FOILETON

AUDIO-VIDEO

INTERVIURI

CARTE-FILM

NOUTĂȚI

RECENZIE DE CARTE

ATELIER CRITIC

CRONICĂ DE FILM

CRONICĂ DE JOCURI

BENZI DESENATE

ȘTIINȚĂ

OPINII

ESEURI

GALAXIA IMAGINARULUI

ENGLISH

Fiction

Non-Fiction