Archive for the ‘SF’ Category

Luna aprilie aduce multe surprize pentru super-cititorii Nemira cu noutăți în colecțiile Nautilus & YA.

CONTACT, de Carl Sagan, revine în colecţia Nautilus. Carl Sagan este unul din cei mai cunoscuţi oameni de ştiinţă, care şi-a trăit viaţa împărtăşind şi altora fascinanţia sa pentru spaţiu, viitor şi necunoscut. În singurul său roman pune sub lupă știința, religia și politica, elemente care definesc societatea, dar mai ales relația dintre ele, privind și spre rolul lor din viitor. Un clasic modern al literaturii SF, Contact etalează un talent ieșit din comun.

Image may contain: 4 people

Trilogia Omul Arămiu, de Robin Hobb, ajunge la final, iar acest capitol din aventurile lui Fitz se încheie în DESTINUL BUFONULUI. Bufonul i-a prezis că-și va sfârși zilele pe insula gheții, iar Fitz, știindu-i previziunea, plănuiește să-și schimbe viitorul. Numai că destinul nu e ușor de sfidat. (mai mult…)

756969 

Philip K. Dick – Dr. Bloodmoney (Dr. Bloodmoney, 1965) 232p., TPB, 13×20, Nemira, 2017, Colecția Nautilus SF, trad. Dan Sociu, red. Oana Ionașcu, 28 lei, ISBN 978-606-758-764-7

Nota Goodreads: 3.69 (5464 note)

Descriere: „Cand lumea se stinge, viitorul ramane o necunoscuta ce aprinde imaginatia si vinovatul se amesteca printre supravietuitori… Printre supravietuitorii dintr-o lume care sufera consecintele anihilarii nucleare, o lume in care mutantii fac norma, se afla Dr. Bloodmoney. Si el e vinovat pentru tot in aceasta comedie neagra, animata de o intreaga galerie de personaje bizare. Un mutant cu puteri telekinetice, un DJ intr-un satelit ce circula neobosit, un fizician megaloman, care a contribuit semnificativ la distrugere actioneaza intr-o lume dominata de rau. Si totusi, in sclipitorul roman al lui Philip K. Dick se simte speranta in specia umana…” (mai mult…)

Poate nu știați, dar la editura Herg Benet, în colecția Cărțile Arven, va apărea în această primăvară unul dintre cele mai frumoase romane SF ale ultimilor ani: The Long Way to a Small, Angry Planet, scris de debutanta Becky Chambers, în traducerea lui Alexandru Voicescu. Mie mi-a plăcut enorm și l-am tot recomandat editorilor și celor cu care am mai apucat să discut despre ce mi-ar plăcea să apară și la noi. Romanul, publicat inițial în regim propriu, apoi achiziționat de Orbit, a fost nominalizat la premiile Arthur C. Clarke, British Fantasy și The Kitschies (pentru debut), iar urmarea sa indirectă, A Close and Common Orbit, apărută anul trecut, a fost nominalizată deja la premiile Hugo și British Science-Fiction Association.

Descriere: „Atunci când Rosemary Harper se alătură echipajului de pe Wayfarer, așteptările nu îi sunt foarte mari. Dincolo de peticele pe care ar trebui să le capete cât mai curând, Wayfarer este o navă măruntă, aparent liniștită, rătăcită în birocrația megacorporațiilor și, cel mai important, potrivită pentru ca Rosemary să se distanțeze de problemele din trecut. Iar personalitățile atât de distincte și rasele atât de diverse ale noilor săi colegi (de la excesiv de amabila Sissix, la Kizzy și Jenks, perechea nedespărțită de tehnicieni ce cârpesc măruntaiele navei) pot fi în același timp și motiv pentru certuri haotice, și baza unor noi prietenii care ar fi părut imposibil de legat. Una peste alta – locul perfect pentru ea.

Totul până ce Ashby, nobilul căpitan, acceptă comisionarea unei lucrări extrem de profitabile: construirea unui tunel hiperspațial către o planetă îndepărtată. Oportunitatea le-ar asigura tuturor independența financiară, asta dacă ar putea supraviețui lungului și primejdiosului drum prin galaxia marcată de o pace fragilă.

Însă Rosemary nu este singura care are secrete de ascuns, iar întreg echipajul va descoperi că spațiul este vast, iar propria navă cu adevărat mică…

(mai mult…)

Alexandru Lamba – Arhitecții speranței (2017) 204p., TPB, 13×20, Tritonic, 2017, Colecția Sci-Fi, red. Michael Haulică, 24 lei, ISBN 978-606-749-225-5

Descriere: Este anul 2318 și călătoria în timp e ceva la ordinea zilei. S-a înființat o Agenție, care agenție organizează excursii în timp pentru clienți, un fel de turism cu călătorii în timp, dacă mă pot exprima în felul ăsta, și care mai are pe statul de plată și niște agenți, denumiți și spioni, ce au rolul să facă… ce să facă? Observații, cred. Sau să-i împiedice pe turiști să facă boacăne, poate să-i împiedice să schimbe cursul istoriei? Uff, greu de rezumat povestea asta. Protagoniștii sunt Gregory Mathews-Olafsson, care capătă o adevărată obsesie față de o femeie din orașul japonez Hiroshima (despre care știm cu toții ce soartă groaznică a avut în august 1945), pe care o „cunoaște” cu doar câteva clipe înainte de explozia fatidică a bombei atomice. Celălalt protagonist se numește Carl Ericsson și pare a fi prietenul lui Greg, pe care tot încearcă să-l protejeze, împiedicându-l să facă vreo tâmpenie. Lor li se mai alătură Jess, iubita lui Carl, ale cărei acțiuni duc și la transformarea poveștii lor de dragoste într-o să-i spunem mini-telenovelă. Care, firește, cum era și normal din partea unui autor atent la detalii precum Alexandru Lamba, are și ea rolul său (nepotrivit, căci, după părerea mea, putea să lipsească și nu m-aș fi supărat absolut deloc) în desfășurarea poveștii per ansamblu. Căci nu te poți juca cu paradoxurile temporale, cel puțin asta pare a fi regula de bază a Agenției. Deci: Greg, spion, Carl, arhitect, Frank Benoit și Vincent Alvers, Maeștri Arhitecți, și Jess. (mai mult…)

28588072 

Ernest Cline – Armada (Armada, 2015) 376p, TPB, 13×20, Nemira, 2017, Colecția Nautilus SF, trad. Mihai-Dan Pavelescu, red. Oana Ionașcu, 49.9 lei, ISBN 978-606-758-875-0

Nominalizări: Goodreads Choice Award Nominee for Science-Fiction 2015

Nota Goodreads: 53474 note

Cu ajutorul unei singure cărți și sosind parcă de nicăieri, Ernest Cline a devenit aproape cât ai clipi o vedetă de talie mondială. Cartea care l-a transformat într-un adevărat star și l-a propulsat în rândurile scriitorilor pe care se bat marile studiouri hollywoodiene pentru a-i ecraniza poveștile este, evident, Ready Player One, apărută anul trecut la Nemira, despre care am scris și eu în luna septembrie. A apărut în 2011 și la cârma ecranizării sale se află însuși Steven Spielberg, despre care George Lucas afirma că ar fi singurul regizor de la Hollywood care ar putea obține tot ce i-ar dori inimioara în materie de finanțare. Sincer, mie mi-a plăcut destul de mult primul volum, dar n-aș putea spune că a devenit cartea mea SF preferată. Nu sunt geek, nu joc jocuri video, iar referințelor culturale care i-au dat pe spate pe fanii cărții nu au avut un ecou la fel de răsunător și la noi. Pentru că la noi se stătea la coadă la pâine când americanii anilor optzeci jucau acele jocuri și vizionau filme cu bugete de zeci de milioane de dolari. Așa că pe noi ne-au cam sărit acele vremuri. Dar înțeleg de ce a prins atât de bine. Ernest Cline a știut cum să scrie o poveste care să rezoneze cu milioane de cititori. Iar după ce am vizionat interviul din martie luat prin skype de Ana Nicolau am înțeles și de ce: tipul e o enciclopedia ambulantă, doldora de informații din cele mai variate domenii, iar când își pune și mintea la treabă și așterne o poveste antrenantă, plină de suspans și de referințe din cărți, muzică, jocuri și filme, ba o mai îmbracă și sub forma unui joc video cu monștri, vrăjitori, kaiju, săbii, planete ce recreează cele mai spectaculoase lumi de care ai auzit vreodată, plus o mână de personaje alături de care ai dori să-ți petreci tot restul vieții ca să nu te mai plictisești niciodată, rezultatul e unul de pomină, care merită cu prisosință să intre în folclor. (mai mult…)

Prin amabilitatea editurii Paladin, un fragment în avanpremieră din romanul Nova, de Samuel R. Delany, tradus de Horia Cocoș, în curs de apariție în colecția SF Masters.

„— După aceea, din întuneric a apărut o lumină! S-a întins spre noi, a pus stăpânire pe ochii noştri în timp ce stăteam în camerele de proiectare şi nu voiam să rămânem orbi. Era ca şi cum întregul univers fusese sfâşiat, iar ziua dădea năvală. Nu doream să decuplez impulsurile senzoriale. Nu doream să mă uit în altă parte. Toate culorile pe care ţi le puteai imagina erau acolo, pătând întunericul universului. Şi, în cele din urmă, am simţit undele de şoc: pereţii vibrau! Câmpurile de inductanţă magnetică oscilau deasupra navei noastre. Ne-au zguduit atât de rău, încât aproape ne-am dezmembrat bucată cu bucată. Dar deja era prea târziu. Eram orb. Bărbatul se aşeză înapoi în scaun. — Sunt orb, băiete. Dar orbirea mea este ciudată: te pot vedea. Sunt surd, dar dacă îmi vorbeşti pot înţelege cea mai mare parte a cuvintelor pe care mi le spui. Pentru mulţi oameni orbirea înseamnă întuneric. Eu în schimb am un foc ce-mi arde ochii.” (mai mult…)

28517263 30755633 34429302

Fabio Geda & Marco Magnone – Berlin I: Focurile din Tegel (Berlin: I fuochi di Tegel, 2015) 192p., HC, 13×20, Corint Junior, 2015, Trad. Geanina Tivdă, Red. Teodora Nicolau, 29.9 lei, ISBN 978-973-128-636-5 

Fabio Geda & Marco Magnone – Berlin II: Zorii din Alexanderplatz (Berlin: L’alba di Alexanderplatz, 2016) 224p., HC, 13×20, Corint Junior, 2016, Trad. Geanina Tivdă, Red. Adelina Boicu-Dragomir, 29.9 lei, ISBN 978-973-128-689-1

Fabio Geda & Marco Magnone – Berlin III: Bătălia din Gropius (Berlin: La battaglia di Gropius, 2016) 224p., HC, 13×20, Corint Junior, 2016, Trad. Geanina Tivdă, Red. Adelina Boicu-Dragomir, 34.9 lei, ISBN 978-973-128-719-5

Pentru fanii distopiilor cu adolescenți și copii care se căsăpesc între ei nu numai pentru supraviețuire și hrană, ci și pentru a dovedi cine e cel mai tare rămas pe planetă după ce un virus misterios și cu comportament anapoda (o temă recurentă des abordată de scriitorii rămași în pană de idei) a eradicat toți oamenii mai mari de optsprezece ani (nu cred că poate exista în natură un virus atât de discreționar, care să se declanșeze doar după ce ai împlinit optsprezece ani, în cazul lumii imaginate de cei doi scriitori italieni, dar mai știi?), editura Corint Junior propune o serie ce va număra șapte volume. Deja au apărut trei în țara de origine și la noi, în timp ce zilele trecute a fost dată publicității și coperta celui de-al patrulea volum, ce va apărea probabil și la noi în primăvară (sper; editura Corint a promis că la anul se va încheia seria, deci vor mai fi două anul acesta și două la anul, cel puțin teoretic). (mai mult…)

Comandă până pe 31 martie pachetul cu seria de autor Robert A. Heinlein la numai 99 de lei și poți câștiga un pachet cu trei dintre titlurile pe care ți le dorești cel mai mult și mai mult de la PALADIN.

slide_1

(mai mult…)

Editura Nemira lansează Serile Nautilus – evenimente lunare dedicate iubitorilor de science fiction & fantasy la care participă via skype scriitori publicați în colecția Nautilus.

Ana Nicolau, coordonatorul colecției Nautilus, va fi moderatorul evenimentelor.

Prima întâlnire are loc luni, 20 martie, de la ora 19.00, la librăria Humanitas de la Cișmigiu, cu scriitorul Ernest Cline, autorul romanelor Ready Player One și Armada.

Următoarea ediție a Serilor Nautilus are loc luni, 24 aprilie, cu îndrăgita autoare de romane fantasy Robin Hobb.

Intrarea la eveniment se face pe baza unei rezervări aici. (mai mult…)

30338881 

Arkadi & Boris Strugațki – Lunea începe sâmbăta (НИИЧАВО I: Понедельник начинается в субботу, 1965) 256p., TPB, 13×20, Nemira, 2017, Colecția Nautilus SF, Trad. Valerian Stoicescu, Red. Raluca Rădulescu, 37 lei, ISBN 978-606-758-729-6

Nota Goodreads: 4.33 (7464 Note)

Am început să citesc SF odată cu romanele cu roboți ale lui Isaac Asimov de la Teora. A urmat apoi colecția Nautilus a editurii Nemira, din care citisem aproape toate romanele din seria Fundația (mai puțin „Fundația și Pământul”, pe care n-o găsisem pe nicăieri) până să intru la liceu, după care un coleg de clasă mi-a pus în brațe chiar romanul cu care a debutat colecția Nautilus: „Visează androizii oi electrice?” a lui Philip K. Dick. După care, la rând, „Seniorii Războiului” a lui Gerard Klein și cel mai bun roman citit de mine al fraților Strugațki, „Picnic la marginea drumului”. M-a impresionat atât de mult încât am citit aproape imediat și „Valurile liniștesc vântul” (care mi s-a părut așa-și-așa), după care am început să răscolesc toate anticariatele din Brăila în căutarea unui alt volum de-al rușilor, „Scarabeul în mușuroi”. Într-un final l-am și găsit, dar n-am ajuns nici până în ziua de azi să-l citesc. Poate o fi o coincidență, poate pe atunci apăreau alt gen de cărți SF, poate acelea îmi erau gusturile la începutul anilor 2000, cert este că dintre toate operele lui Philip K. Dick și ale fraților Strugațki, cel mai mult mi-au plăcut primele romane citite: „Visează androizii oi electrice?” și, respectiv, „Picnic la marginea drumului” (deși cred, în sinea mea, că am avut pur și simplu noroc și am început chiar cu cele mai bune cărți ale autorilor respectivi). (mai mult…)