Archive for the ‘Fantasy’ Category

· Romanul va fi lansat la începutul lunii mai, la Comic Con

După succesul cu ”Fluviul Șoaptelor” (despre care am scris aici), Marian Coman continuă aventura Zeului Osândit în ”Furia Oarbă”, al doilea volum din trilogia ”Haiganu”. Cartea va fi lansată la începutul lunii mai, în cadrul East European Comic Con, eveniment ce se va desfășura la Romexpo, în București. (mai mult…)

15698410 Kraken

China Mieville – Kraken (Kraken, 2010) 584p., HC, 14.5×21.5, Paladin, 2017, Colecția Fantasy/Serie de autor China Mieville, trad. Laura Ciobanu, red. Ela-Evelina Jianu, 38 lei, ISBN 978-606-8673-16-5

Premii: Locus Award for Best Fantasy Novel 2011

Nominalizări: The Kitschies Nominee for Red Tentacle 2010, Seiun 2014, SF Site Readers Poll 2011, Goodreads Choice Awards Nominee for Fantasy 2010

Nota Goodreads: 3.6 (17984 note)

Descrierea editurii: „Dintr-un muzeu din Londra dispare un calamar lung de nouă metri, împreună cu acvariul lui. Custodele Billy Harrow vrea să elucideze misterul şi descoperă o lume stranie, populată de adepţi ai cultului calamarului uriaş, tatuaje vorbitoare, asasini, statui ce prind viaţă şi animale intrate în grevă. Urmărit de poliţişti şi criminali deopotrivă, Billy este nevoit să renunţe la viaţa lui obişnuită şi să se alieze cu un renegat al cultului calamarului pentru a recupera creatura furată şi a opri forţa necunoscută ce ameninţă cu sfârşitul lumii.”

Sincer să fiu, am așteptat cu inima strânsă publicarea acestui roman în limba română după experiența avută cu Regele Șobolan și după experimentele la care s-a dedat autorul uneia din cele mai inventive trilogii fantasy ale mileniului trei: cine-mi cunoaște cât de cât gusturile în materie de literatură speculativă, probabil că știe că sunt un mare admirator al seriei Noul Crobuzon și, mai ales, al primului volum al trilogiei, Stația Pierzaniei. Pentru că China Mieville nu s-a mărginit la a scrie prequeluri, sequeluri sau spin-offuri ale faimoasei sale trilogii, ci a continuat să experimenteze. Nu poate fi blamat că a încercat și că încearcă în continuare, însă mi s-a părut că ce a scris după aceea parcă n-a mai fost la fel. Sau n-a mai avut același succes. E drept că a înșfăcat o căruță de premii cu Orașul Ambasadei și cu The City & The City (încă mai aștept o traducere decentă, pe cea de la Tritonic n-o pot lua în considerare), însă mulți din cei care au căzut pe spate după ce i-au citit Stația Pierzaniei, Cicatricea și Consiliul de Fier s-au simțit trădați că autorul a început să scrie cu totul altceva. Poate că aceste rânduri reușesc să lămurească oarecum motivul pentru care am zis că am așteptat cu inima strânsă apariția în limba română a lui Kraken. (mai mult…)

Luna aprilie aduce multe surprize pentru super-cititorii Nemira cu noutăți în colecțiile Nautilus & YA.

CONTACT, de Carl Sagan, revine în colecţia Nautilus. Carl Sagan este unul din cei mai cunoscuţi oameni de ştiinţă, care şi-a trăit viaţa împărtăşind şi altora fascinanţia sa pentru spaţiu, viitor şi necunoscut. În singurul său roman pune sub lupă știința, religia și politica, elemente care definesc societatea, dar mai ales relația dintre ele, privind și spre rolul lor din viitor. Un clasic modern al literaturii SF, Contact etalează un talent ieșit din comun.

Image may contain: 4 people

Trilogia Omul Arămiu, de Robin Hobb, ajunge la final, iar acest capitol din aventurile lui Fitz se încheie în DESTINUL BUFONULUI. Bufonul i-a prezis că-și va sfârși zilele pe insula gheții, iar Fitz, știindu-i previziunea, plănuiește să-și schimbe viitorul. Numai că destinul nu e ușor de sfidat. (mai mult…)

Urzeala tronurilor

Fascinanta saga fantasy Cântec de gheață și foc, de George R.R. Martin apare într-o ediție revizuită în noul format al colecției Nautilus la editura Nemira. 

Capodopera modernă a genului fantasy, romanele din saga cuprind magie, mister, intrigă, iubire și aventură, într-o lume deosebită de tot ceea ce s-a scris până înainte. Ecranizate de HBO într-un serial ajuns la cel de-al șaselea sezon, romanele lui R.R. Martin s-au vândut în milioane de exemplare în întreaga lume, devenind un adevărat fenomen mondial. (mai mult…)

13600168 Coperta Nascuta din FUM si OS.cdr

Laini Taylor – Născută din fum și os (Daughter of smoke & bone I: Daughter of smoke & bone, 2011) 400p., TPB, 13.7×20.3, Epica, 2016, Colecția EpicWave, trad. Cristina Jinga, 28.69 lei, ISBN 978-606-8754-12-3

Nominalizări: Andre Norton Award Nominee for Young Adult Science-Fiction and Fantasy 2012, Locus Awards Nominee for Young Adult Book 2012, The Inky Awards Shortlist for Silver Inky 2012, Goodreads Choice Award Nominee for Favorite Book of 2011 and Best Young Adult Fantasy & Science Fiction 2011

Nota Goodreads: 4.04 (216940 note)

Descrierea editurii: „Pe întreg pământul, urme negre de mâini, imprimate cu foc, apar pe mai multe porți. Sunt ale unor creaturi străine, înaripate, care s-au strecurat în această lume printr-o despicătură din cer. Într-o dugheană veche și întunecată, proviziile de dinți omenești ale unui diavol au scăzut periculos. Iar pe străduțele întortocheate, întunecate și misterioase ale Pragăi, o tânără elevă de la Liceul de Artă e pe cale să fie prinsă într-un crâncen război coborât din altă lume. Ea este Karou. Își umple caietele de schițe cu portrete de monștri, care poate că sunt sau nu sunt adevărați. Obișnuiește să dispară în mod misterios pentru a îndeplini unele „comisioane”; vorbește multe limbi – nu toate omenești, iar părul ei, de un albastru aprins, chiar așa îi crește. Oare cine este ea? Întrebarea aceasta nu-i dă pace, dar este pe cale să afle răspunsul. Când unul dintre străini – frumosul Akiva, chinuit de amintiri întunecate – dă cu ochii de ea, pe o alee din Marrakech (Maroc), rezultatul este sânge și explozie de lumină astrală, secrete dezvăluite și o dragoste cum numai în stele poate fi scrisă, ale cărei rădăcini sunt adânc împlântate într-un trecut nemilos și dureros. Va ajunge oare Karou să regrete c-a aflat adevărul despre ea însăși?” (mai mult…)

Image may contain: 1 person, text

Editura Nemira continuă Serile Nautilus – evenimente lunare dedicate iubitorilor de science fiction & fantasy – cu scriitoarea Robin Hobb, invitată prin skype la o discuție cu Ana Nicolau, luni, 24 aprilie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu. 

Următoarea ediție are loc luni, 15 mai, cu scriitorul John Scalzi.  (mai mult…)

18948513 

Cressida Cowell – Cum să-ți dresezi dragonul (How to train your dragon I: How to train your dragon, 2003) 232p., TPB, 13×20, Nemi, 2016, Trad. Cristina Jinga, Red. Laura Câlțea, 20 lei, ISBN 978-606-758-776-0

Nota Goodreads: 3.85 (25143 note)

Probabil că iar o să-mi sară lumea-n cap, dar n-am ce face. Recunosc, n-am văzut nici Cum să-ți dresezi dragonul I, nici II, nici seria animată inspirată de poveștile Cressidei Cowell. Probabil că la un moment dat va trebui să merg la un fel de întruniri de genul AA, numai că pentru cei care n-au văzut încă Game of Thrones, filmele cu Batman (o parte, unele le-am văzut), Breaking Bad sau Prison Break. Ori Orange is the New Black, sau cele patru seriale Marvel scoase de Netflix. Sunt bolnav, dar mă tratez, să știți. Le am pe toate, le va veni rândul și lor. Nu știam, sau poate am uitat, dar primul volum din această serie a mai apărut o dată la noi, scos de Corint și tradus de aceeași Cristina Jinga (o traducătoare excelentă, ascultați-mă pe mine). De fapt au apărut trei, nu doar unul, am aflat ulterior, după ce-am scormonit internetul. Ori au trecut cam neobservate, ori începe să mă lase memoria, ori nu știu ce să mai zic, cert este că încă de când am văzut cartea inclusă în planurile pe termen scurt ale editurii Nemi, mi-am zis că trebuie să o citesc. Da, recunosc, citesc cărți pentru copii. Și pentru adolescenți. Și pentru tineri, bătrâni, citesc cărți care mi se par bune. Iar literatura pentru copii a dat atâtea capodopere, încât e păcat s-o neglijăm după ce-am trecut de anii copilăriei. Cine strâmbă din nas, spunând că nu mai citește cărți pentru copii, ce, am dat în mintea lor, nu știe ce pierde. Dar când ajungi tu însuți să-ți copilașul în brațe, să-l vezi cum crește, cum începe să umble și să vorbească și-ți dai seama că ai uitat poveștile pe care le citeai în copilărie și că n-ai mai fi acum în stare să i le povestești și lui doar din memorie, ei, atunci soluția este să începi iar să citești cărți pentru copii. Acesta e punctul meu de vedere și gata. Dacă mă înșel, și este posibil, că nu există doar punctul meu de vedere pe lumea asta, atunci nu mai am nimic de zis. Ba da, mai am ceva: Cum să-ți dresezi dragonul este o carte atât de amuzantă, încât este imposibil să nu-ți smulgă măcar un zâmbet-două în timp ce-o citești. Pe cuvânt! (mai mult…)

Comandă până pe 31 martie pachetul cu seria de autor Robert A. Heinlein la numai 99 de lei și poți câștiga un pachet cu trei dintre titlurile pe care ți le dorești cel mai mult și mai mult de la PALADIN.

slide_1

(mai mult…)

8752885 Calea dragonului

Daniel Abraham – Calea dragonului (The Dagger and the coin I: The Dragon’s Path, 2011) 540p., HC, 14×21, Paladin, 2016, Colecția Fantasy Masters, Trad. Laura Ciobanu, Red. Iulia Pomagă, Ioana Tudor, 33 lei, ISBN 978-606-8673-17-2

Nota Goodreads: 3.78 (14769 Note)

Și… a sosit vremea recenziei cu numărul 100 pe FanSF. Sincer, nu credeam că voi ajunge vreodată la acest număr, nu când am scris primul articol, acum ceva mai mult de patru ani, despre o carte de Veronica Roth (da, chiar ea, și da, chiar despre „Divergent”), nu când mă descurajasem la un moment dat din cauza reavoinței unora și nu când am devenit conștient că va mai trebui să mai merg ceva ani prin străinătățuri, căci diploma de la facultate nu-mi folosește deocamdată la nimic. Dar am perseverat, încurajat de mulți și de faptul că o parte din cititorii acestui blog consideră că părerea mea, aceea de necritic literar (da, eu consider că trebuie să faci niște studii pe la filologie ca să te poți considera critic literar, nu oricine scrie două articole, aprofundate, e drept, într-o revistă sau la el/ea pe blog, se poate numi critic literar), contează. Și scriu în felul următor: îmi place pentru că, nu-mi place pentru că… Știu, părerea mea este subiectivă, de-asta și rămâne doar o părere; și mai e un lucru: mie nu-mi place să tai în carne vie, ci încerc să evidențiez mai ales părțile bune ale unei lucrări; consider că există destui autori de articole care pot face asta, sau care vor să facă asta, din motive mai mult sau mai puțin obiective; rolul pe care mi l-am asumat este în primul rând să vă conving să citiți o anumită carte pentru părțile sale bune – nu există carte perfectă, așa cum nu există om perfect. Știu, timpul e scurt, la fel și viața, iar banii sunt puțini, așa că trebuie investiți cu mare atenție, de preferat într-o carte bună. Însă la fel ca degetele de la o mână, și gusturile diferă la fel de mult, iar ceea ce-mi poate plăcea mie la o carte, s-ar putea ca altuia să nu-i placă. Iar polemica, zic eu, este sănătoasă pentru cei care înțeleg că nu doar părerea lor e bună, ci și a altora, nu neapărat punctul meu de vedere este bun, ci poate că există și unele diferite, la care eu nu m-am gândit. (mai mult…)

Image may contain: night

Liviu Surugiu – Acesta este trupul meu (2016), 226p., TPB, 13×29, Tracus Arte, București, 2016, 28 lei, ISBN 978-606-664-763-2

Aveam impresia, până să verific, că prima povestire scrisă de Liviu Surugiu am citit-o într-un Alamanah Anticipația (seria nouă, apărută începând cu 2012 la Nemira). Dar m-am înșelat, cred că am citit-o totuși într-o antologie, însă nu mai știu exact care. Apoi a urmat volumul de povestiri „Rămășițele Viselor”, despre care am scris aici și, anul trecut, un roman intitulat „Eral”, numele pe care-l poartă și fiica scriitorului (ca o curiozitate, o anagramă a cuvântului „real”, am citit acest lucru tocmai în acel roman). Liviu Surugiu scrie mult despre vise și despre visuri. Este o temă recurentă în povestirile sale, prea des întâlnită însă, lucru care te îndeamnă la un moment dat să te întrebi dacă nu cumva denotă o lipsă de inspirație sau o anumită obsesie. Nu știu care este explicația, încă nu am apucat să-l întreb, însă nu este o temă chiar comodă, iar atunci când este disecată, discutată și dezvoltată în cheie fantastică, supranaturală, sau științifică (sau SF), lucru ajutat și de o anumită îndemânare și de finețe a execuției, ce ține mai ales de valoarea scriitorului, aproape întotdeauna poate ieși ceva plăcut ochiului cititorului. Însă faptul că am întâlnit o altă povestire cu oarecum ceeași temă, despre care am aflat că ar reprezenta sursa de inspirație a unui roman de-al autorului pe care îl am de ceva timp pe lista de lecturi, m-a făcut să-mi pun din nou aceleași întrebări: înclinare spre această temă a visului sau o obsesie în devenire? Cumva Liviu este un scriitor care a avut odată o idee bună, pe care acum o învârte, o modifică și-o aduce de-a roata, alterând-o și alternând-o pe ici, pe colo, cu rezultate nu neapărat neplăcute, e adevărat, însă… nu se mai poate și altceva? Ba da, se poate, doar că, din cele două sute douăzeci de pagini, cât are volumul de față, peste șaizeci sunt ocupate de povestea asta. (mai mult…)