Posts Tagged ‘editura nemira’

26264400 23067875 23347118 

Lev Grossman – Magicienii III: Tărâmul Magicianului (The Magicians III: The Magician’s Land, 2014) 528p., TPB, 13×20, Nemira, 2016, Colecția Young Adult, Trad. Oana Chițu, Red. Dan Sociu, 48 lei, ISBN 978-606-758-602-2

Nominalizări: Locus Award for Best Fantasy Novel 2015, Goodreads Choice Award Nominee for Fantasy 2014

Nota Goodreads:4.16 (39553 Note)

Da, știu, am citit această carte anul trecut. Da, știu, de la apariția ei a trecut aproape un an. Și, da, știu, nu știu dacă știați și voi, că Nemira a încheiat încă o trilogie. Iar asta o spun pentru cei care strâmbă din nas când vine vorba de lipsa de considerație a editurilor românești față de cititori. Uite, Nemira a publicat două trilogii pentru apariția cărora au fost necesari doar doi ani (mă refer aici și la Marea Sfărâmată, de Joe Abercrombie, tradusă de mine). E mult? Nu cred. Nu când ai zeci de serii de care te ocupi și încerci să dai o serie aceluiași traducător, mai ales când acesta se ocupă de mai multe serii și mai ales când acesta colaborează cu mai multe edituri. Dar divaghez. Am citit volumul trei al seriei Magicienii în octombrie anul trecut. Sincer, nu știu de ce n-am scris mai repede despre el. Am ciorna începută pe blog de când am terminat cartea, dar am tot început alte recenzii, iar aceasta a tot rămas în urmă. Și uite așa au trecut patru luni, de nici nu zici c-au fost.  (mai mult…)

Armada

Ernest Cline se întoarce cu o nouă aventură plină de surprize pentru fanii science fiction, dar și pentru geekși.

Armada este o călătorie care te răsplăteşte din plin, o sărbătoare a gamingului din trecut şi prezent, îmbrăcată într-o poveste care aduce omagiu unui clasic subapreciat din cinematografia SF. Plină de referinţe pop culture, cartea face cititorii să se simtă extrem de familiari cu universul protagoniștilor. Dacă aţi văzut filmul clasic The Last Starfighter din anii ’80 şi v-a plăcut, Armada este întoarcerea acasă. (mai mult…)

Image may contain: one or more people and text

Fragment

– O cafea? Un ceai sau o cola? îl întrebă doctorul Stockstill pe noul său pacient. Citi de pe cartonaşul pus de domnişoara Purcell pe birou:

– Domnul Tree, spuse. Vreo legătură cu faimoasa familie de literaţi britanici? Iris Tree, Max Beerbohm… (mai mult…)

Ce-am găsit al meu să fie

Stephen King revine la editura Nemira, în colecția Suspans, cu romanul Ce-am găsit al meu să fie, continuarea seriei Bill Hodges, începută anul trecut cu Mr. Mercedes.

Un criminal în serie l-a scos din apatie și depresie pe polițistul Bill Hodges în Mr. Mercedes, iar acesta se întoarce la datorie odată cu un nou mister de elucidat: John Rothstein, scriitorul care l-a inventat pe Jimmy Gold și care este preferatul lui Morris Bellamy, e ucis de fanul său înfocat. Sfârșitul lui înseamnă începutul goanei după opera sa nepublicată, care cuprinde cel puțin încă un roman cu Jimmy Gold. Însă Morris ascunde tot și, peste treizeci și cinci de ani, când iese de la închisoare, află că între timp comoara furată a fost descoperită de altcineva.

În Ce-am găsit al meu să fie, obsesia unui cititor pentru un scriitor devine periculoasă. Cartea lui Stephen King este un roman de suspans, dar și o ficțiune despre cum poate pune stăpânire literatura pe o viață de om. La fel ca în romanul Misery, King tematizează atracția fatală a ficțiunii, obsesia literară care devine criminală. (mai mult…)

2017 începe în forță pentru super-cititorii Nemira cu noutăți în colecțiile Nautilus & Suspans:

Seria de autor Philip K. Dick se îmbogățește cu un nou roman în colecția Nautilus, care apare pentru prima dată în limba română, tradus de Dan Sociu: Dr. BLOODMONEY. Cartea a fost nominalizată la Premiile Nebula în 1965 și descrie un viitor ușor de recunoscut, dar totuși inimaginabil până la capăt.  O comedie neagră animată de o galerie de personaje bizare se desfășoară într-o lume care suferă consecințele anihilării nucleare, o lume în care mutanții fac norma. Printre ei, Dr. Bloodmoney este un mutant cu puteri telekinetice, un DJ într-un satelit ce circulă neobosit, un fizician megaloman, care a contribuit semnificativ la distrugere acționează într-o lume dominată de rău. (mai mult…)

  

Daniel H. Wilson – Robogeneza (Robopocalypse II: Robogenesis, 2014) 424p., TPB, 13×20, Nemira, București, 2016, Colecția Nautilus SF, Trad. Mihai-Dan Pavelescu, Red. Monica Andronescu, 40 lei, ISBN 978-606-758-766-1

Nota Goodreads: 3.67 (3784 Note)

De la Mary Shelley și al său „Frankestein” încoace, trecând prin legile roboticii ale lui Asimov, prin Terminatorii lui Cameron și ajungând chiar până la un episod (pe care l-am urmărit cu gura căscată de uimire) din Elementary, s-a tot scris (și vizionat) despre creatorul și creația sa pornită să-l distrugă odată ce capătă conștiință. Îmi amintesc cu ce teamă crescândă am urmărit aventurile lui Arnie Schwarzenegger și Lindei Hamilton în celebrele Terminator I și II (unul din puținele cazuri în care continuarea este mai bună decât originalul). Gândul că în viitor vom fi nu înlocuiți, ci vânați de mașinării inteligente (acum îmi aduc aminte și de un robot nebun din Robocop, nu mai știu al câtelea episod) era unul extrem de neliniștitor, deși eram conștient că va mai trece ceva timp până când tehnologia va avansa suficient de mult încât să poată fi creată Inteligența Artificială (un alt film incomod îmi vine acum în minte, unul care se numește exact AI, după o povestire de Brian Aldiss). Dar, la cum se mișcă lucrurile în ziua de azi și la cum avansează tehnologia… nu cred că va mai dura mult. (mai mult…)

Femei periculoase

George R.R. Martin şi Gardner Dozois aduc Femei periculoase, vol. 1 la Nemira!

Războinice care manevrează cu măiestrie sabia, femei pilot, femei din spațiu, ucigașe în serie, femei fatale irezistibile, vrăjitoare, fete rele, rebele și supereroine. Toate, în palpitanta antologie Femei periculoase, concepută de George R.R. Martin și Gardner Dozois. Joe Abercrombie, Jim Butcher sau Brandon Sanderson se întâlnesc cu Lev Grossman și Carrie Vaughn în paginile unei cărți în care cititorul va găsi SF, fantasy, horror, suspans, care contrazice orice așteptări și confirmă că, într-adevăr, imaginația nu are limite. (mai mult…)

Image may contain: one or more people and text

Lunea începe sâmbăta este un SF neobişnuit care parodiază ştiinţa, cu elemente de paranormal şi fantastic, cu foarte mult umor şi care explorează mitologia şi folclorul ruseşti. O satiră la adresa birocraţiei, a instituţiilor de stat, dar şi a oamenilor de ştiinţă, văzuţi ca nişte magi nebuni.

Totul porneşte de la Centrul de Analiză a Noțiunilor Cabalistice Inexplicabile, pe scurt CANCI. Privalov Alexandr Ivanovici, zis Saşa, un tânăr programator din Leningrad, ia la ocazie doi autostopişti si este convins de aceştia să rămână în Soroveţ şi sălucreze alături de ei la CANCI, iar acolo descoperim alături de el o lume fantastică.

Publicat în anii ’60, în plin avânt al cercetării științifice sovietice, amintind de lumea lui Gogol și de universul lui Kafka, romanul Lunea începe sâmbăta etalează o fantezie fără margini și un umor irezistibil. (mai mult…)

2017 continuă să aducă veşti bune!

Redactorii şi cititorii Amazon au hotărât: Înainte de cădere şi Cu ultima suflare sunt în Top 20 Cele mai bune cărţi din 2016!

Image may contain: text

Într-o seară cețoasă de vară, unsprezece oameni se îmbarcă într-un avion cu destinația New York. Peste șaisprezece minute, se întâmplă catastrofa: aeronava se prăbușește în ocean. (mai mult…)

Și a venit și vremea obișnuitului articol cu darea de seamă a faptelor din anul precedent: cărți, seriale, filme (mi-e cam rușine cu categoria asta) și evenimente. Despre ceilalți ani puteți citi aici, aiciaici și aici.
No automatic alt text available.
No automatic alt text available.
Așadar, conform Goodreads am citit 72 de cărți anul trecut, cu un total de 24559 de pagini. Sunt de fapt undeva spre 25000 de pagini, căci unii din faimoșii Goodreads librarians (un statut la care năzuiesc de vreo doi ani, însă zeii Goodreads sunt prea ocupați să dea un răspuns, fie el și negativ, deși am pagină creată de altcineva, însă nu o pot revendica pentru mine, din motive neștiute) uită că un lucru esențial la o fișă de carte este și numărul de pagini, așa încât vreo două sau trei cărți citite de mine nu au paginile trecute. Conform agendei în care îmi trec cărțile citite de vreo douăzeci de ani încoace (cu ultimul volum citit, Colți-lungi, de Alex Cuc, despre care voi scrie săptămâna următoare, în cadrul proietcului Blogosfera SF & F, am ajuns la numărul nu foarte rotund de 1592 de cărți citite din 1992 încoace) am citit doar 69, dar diferența este dată de cele patru numere din Harap Alb Continuă citite, pe care Goodreads le contorizează, însă eu nu le trec în agendă, nefiind cărți.
În fine, un an mediu spre slab, după părerea mea, din punctul de vedere al lecturilor. În 2015 am citit 80 de cărți, cu un total de peste 32000 de pagini, deci anul trecut m-am cam lăsat pe tânjală, cu toate că am citit cărți mai subțirele. Însă am tradus mai mult, am avut oameni la lucru, la renovarea casei, mai mult de două luni, timp în care am citit când și când, dar am scris mai multe, mult mai multe articole, și m-am reapucat ceva mai serios de seriale (deși filmele le-am abandonat aproape complet – n-am văzut decât Deadpool, prin martie, în rest, doar seriale). Am început colaborarea și cu Bookblog și am reînceput colaborarea cu Revista de Suspans.

(mai mult…)