Dincolo de orizont vol1

Ed. Michael Haulică – Dincolo de Orizont. Povestiri Science Fiction, Volumul 1 (2015) 362p., TPB, 12×19, Millennium Books, Satu Mare, 2015, Colecția Antologiile Millennium, Red. Michael Haulică, 35 RON, ISBN 978-606-8693-07-1

Mi-am cam făcut obiceiul, mai ales cu o parte din aparițiile Millennium Books, să fiu un fel de cititor alfa, adică unul din primii care citesc poveștile așternute pe hârtie de autorii români publicați de editura din colțul hărții, uneori chiar înainte ca acestea să apară pe piață. Așa s-a întâmplat cu prima ediție din Transfercu Taxidermie, de Narcisa Stoica, despre care am scris aici, cu Zombii: Cartea Morților Vii, editată de Mircea Pricăjan, despre care am scris aici, despre altele și altele (cea mai recentă a fost Eroi fără Voie, antologia Grupului Literar Secția 14, apărută în septembrie, anul acesta, despre care am scris aici), așa că nu e de mirare că o nouă antologie editată de Michael Haulică a poposit cuminte la mine, deocamdată în format electronic, un ARC, să spunem, chiar înainte de lansarea de sâmbătă, de la Gaudeamus. Iar când ”scopul declarat și asumat al editorului este elaborarea unui instrument de lucru pentru agenții și editurile interesate în literatura science-fiction scrisă în alte limbi decît engleza” și avem de-a face numai cu autori unul și unul, curiozitatea oricărui cititor care se respectă este cu siguranță stârnită.

Doru Stoica – La Cercuri: am mai citit această simpatică povestire a lui Doru Stoica nu demult; este un fel de cyberpunk la sat, cu trăirile unor românași de-ai noștri care vin la căminul cultural să viziteze lumi virtuale în care ei devin oricine-și doresc, cu rezultate din cele mai năstrușnice; dacă n-ar fi fost o singură frază cu o întindere de vreo treizeprezece pagini, aș fi declarat-o povestirea antologiei.

Ciprian Mitoceanu – Amendamentul Dawson: nu știu cum de mi-a scăpat această povestire până acum; tristă și deprimantă, mi-a adus aminte prin absurdul amendamentului de o lege la fel de absurdă despre care am aflat în romanul Next al regretatului Michael Crichton; povești ca aceasta să tot să citești, pentru că scenarii atât de înfricoșătoare, dar, totuși, plauzibile, sunt cam greu de scris; și sunt și mai ușor de digerat.

Narcisa Stoica – Apocalipsa la Super-ofertă: am citit această povestire acum câțiva ani, mi se pare că a fost debutul Narcisei Stoica pe hârtie; am luat autograf de la ea chiar atunci, la târgul Gaudeamus, și am și citit povestirea pe loc, până seara; atunci mi s-a părut ok, chiar dacă un pic cam năstrușnică, acum îmi dau seama că premisa ei este cam prea trasă de păr, deși execuția lasă de înțeles că autoarea are talent din belșug.

Ona Frantz – Eu și un Câine: ei, Ona schimbă registrul cu această povestire groaznic de sumbră, cel puțin din punctul meu de vedere; avem de-a face cu un tip care tocmai și-a îngropat fiul și este nevoit să-și trăiască restul zilelor într-o singurătate apăsătoare, pierzându-și încet-încet cheful de viață. Mi-a adus aminte de o carte tradusă de Ona, culmea!, Viteza Întunericului pe numele ei.

Roxana Brînceanu – O Femeie de Succes: și această povestire mi s-a părut cunoscută, căci o mai citisem pe undeva (în Atelier Kult: Povestiri Fantastice); o femeie de succes, arhitect, care consideră bărbații un fel de cyborgi pe care-i poate băga în priză sau opri, când nu-i mai convine felul lor de-a vorbi și de-a gândi; hmmm! oare așa arată viitorul?

Liviu Surugiu – Mâinile lui Solomon: Liviu Surugiu are talent cu carul, ce mai, iar această povestire o dovedește din plin; un boxer lipsit de succes este preluat de un antrenor neconvențional, care-l duce până pe culmile succesului; însă când faci un pact cu partea întunecată, iar partea întunecată face parte din trupul tău, atunci ce mai e de făcut?
Marian Coman – Decablat: pe o insulă înghesuită oamenii rămași acolo nu mai sunt ce-au fost odată, iar cei care nu sunt uniți în cuget și-n simțiri cu majoritatea, trebuie să facă ceva în acest sens; scurtă, percutantă, provocatoare, înfricoșătoare.

Ana-Maria Negrilă – Pangul Albastru: povestirile și romanul Anei-Maria Negrilă mi-au plăcut foarte mult; știam că este un exponent de seamă al cyber-punkului românesc, un gen mai puțin abordat de sexul frumos de la noi, așa că n-am fost deloc surprins că această povestire se aseamănă mult chiar și cu universul creat de Paolo Bacigalupi în Fata Modificată; din păcate genul acesta de povești nu prea este pe gustul meu, iar povestirea de față n-a reușit să-mi transmită nimic; mai încerc, totuși.

Ioana Vișan – Înghețul: terifiantă, până la un anumit punct; dacă n-ar fi fost întorsătura de final și ar fi continuat pe aceeași idee, aș fi zis că new-weirdul are mari șanse să prindă rădăcini adânci și la noi; o idee extrem de interesantă, păcat că o cam dă în melodramatic; sau poate că doar eu mi-aș fi dorit o altfel de continuare pentru poveste și nu m-am nimerit pe aceeași lungime de undă cu Ioana.

Florin Pîtea – Vânătoarea de Sfincși: da, și această povestire mi se părea cunoscută, cel puțin titlul ei, căci o mai citisem în Galileo Nr. 2; mi-a plăcut și atunci, și acum, pentru că are și idee (postumani-sfincși-vânători de oameni), și acțiune, și execuție, de toate, ce mai; astfel de povestiri aș citi continuu; mi-a adus aminte, nu știu de ce, de Schoonerul Gheții, de Michael Moorcock, apărută acum mulți-mulți ani la Multistar.

Radu Pavel Gheo – Turnul de Calcar: în ciuda lungimii și a ideii, este povestirea care mi-a plăcut cel mai puțin din tot volumul; pare că vrea s-o dea în mistic, pare că vrea să aibă un rol moralizator, dar nu știu ce vrea să facă și mie mi s-a cam părut o babilonie; ori poate că acesta este stilul autorului (l-am citit în premieră pe Radu Pavel Gheo), însă este cert că nu m-a nimerit.
Lucian Dragoș Bogdan – Dincolo de Orizont: eh, nu e de mirare că a luat premiul RomCon pentru povestire anul acesta; idei, personaje, execuție, de toate; ce bine că Lucian s-a hotărât că mai are multe de spus în SF-ul românesc și a decis să invadeze piața cu romane (singur, sau în colaborare), povestiri, etc.

Dan Doboș – Pletele Sfântului Augustin: am zis că o arunc cât colo, căci mi se părea doar un fel de Numele Trandafirului în spațiu, dar cătinel așa, i-am dat de gust; bună-bună-bună, parcă citeam Un Trandafir pentru Ecleziast sau Calea Crucii și a Dragonului; Abația, pregătește-te, că vin (nu știu când, dar trebuie să mă iau de ea, poate la iarnă).

Ștefana Cristina Czeller – Trecător printre Oglinzi: am citit-o în Argos 4 și am avut păreri împărțite, ba-mi plăcea, ba schimba registrul sau ideea și mă pierdea; să zicem că este ok, totuși.

Oliviu Crâznic – Edana Rose: da, Oliviu Crăznic scrie cu pana apăsată, parcă fiecare cuvânt este atent gândit și șlefuit și pică exact unde trebuie; gothic in space, nu știu ce să zic, aș fi preferat totuși să fie ori gothic, ori space-opera; dar stilul inconfundabil al lui Oliviu face diferența, căci fiecare frază pare o bijuterie.

Deci, cu acești autori vom defila prin alte părți. Foarte bine, pentru că reprezintă un eșantion extrem de potrivit pentru ce poate oferi science-fictionul românesc al ultimilor ani. Dacă ne uităm pe cuprins, vedem numai nume unul și unul, autori prolifici și autori mai puțin prolifici, autori cu un palmares impresionant, cu premii naționale și internaționale (numai cei premiați la Eurocon sunt într-un număr respectabil: Ioana Vișan, în 2013; Dan Doboș, în 2009; Ștefana Cristina Czeller, în 2011; Oliviu Crâznic, în 2012; Marian Coman, în 2006; despre premiile RomCon, ce să mai zic, sunt deja prea multe pentru a fi enumerate aici, și m-aș întinde prea mult), cu povestiri din cele mai diverse subgenuri ale SF-ului și cu stiluri din cele mai diferite. Pe mine unul, m-a convins. Mai urmează două volume SF și două fantasy, ca să fie tabloul complet. Apoi vom putea ieși în lume cu capul sus și sper să se bată agenții pe acești autori spre a-i traduce și a-i publica, pentru că merită, pentru că au valoare, idei, scriitură, vână, tot ce le trebuie.

NB: antologia se va lansa la Gaudeamus sâmbătă, de la 19:15, la standul editurii Tritonic, în prezența editorului și majorității autorilor antologați.

Posted by Liviu

Anunțuri
Comentarii
  1. Mulțumesc mult, Liviu! 🙂

    Apreciază

  2. michael spune:

    mulțumesc pentru cronică, sper să fie cel puțin la fel de bune și următoarele două volume de povestiri sf.

    Apreciază

  3. Liviu Szoke spune:

    Avec plaisir! Sunt sigur că vor fi.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s