Lecturi 231: Ragnar Jonasson – Orb în zăpadă + Orb în noapte

Orb in zapada fotografia produsului 51509517. sy475

Ragnar Jónasson – Seria Dark Iceland I: Orb în zăpadă (Dark Iceland I: Snjóblinda, 2010) 272p., TPB, 13×20, Crime Scene Press, 2018, Trad. George Arion Jr., Red. Alexandru Arion, 19.8 (33) lei, ISBN: 978-606-8959-22-1

Nominalizări: Barry Awards Nominee for Best Paperback Original (2016)

Nota Goodreads: 3.55 (8981 note)

Descrierea editurii: „Ari Thór Arasson. Polițist începător, cu studii de filosofie și teologie pe care nu le-a mai terminat. Primul post îl trimite departe de prietena lui, în cel mai nordic oraș din Islanda, bântuit de un trecut pe care nu-l poate lăsa în urmă. Iarna în micul oraș pescăresc Siglufjördur. O femeie e găsită în zăpadă, pe jumătate dezbrăcată. Sângerează și e inconștientă. Un scriitor în vârstă cade pe scări în teatrul din oraș și moare. Ari Thór trebuie să cearnă adevărul de minciuni și să descopere crimele trecutului într-o comunitate unde nu poate avea încredere în nimeni. Iar asta înainte ca furtunile de zăpadă și întunericul sufocant să-l copleșească.”

Ragnar Jónasson – Seria Dark Iceland II: Orb în noapte (Dark Iceland II: Náttblinda, 2014) 224p., TPB, 13×20, Crime Scene Press, 2019, Trad. George Arion Jr., Red. Alexandru Arion, 19.8 (33) lei, ISBN: 978-606-8959-42-9

Nominalizări: Mörda Dead Good Reader Award for Most Captivating Crime in Translation (2016)

Nota Goodreads: 3.71 (3761 note)

Descrierea editurii: „Al doilea volum al seriei Dark Iceland. Ari Thór locuiește deja de câțiva ani în micul oraș Siglufjördur, cea mai nordică așezare din Islanda. Are un copil cu soția lui, Kristín, dar încă se cofruntă cu trecutul său tulbure, iar relațiile tensionate cu locuitorii continuă să-l stoarcă de puteri. Liniștea micii comunități e spulberată atunci când cineva împușcă un polițist, în miez de noapte, lângă o casă părăsită. Ancheta îl conduce pe Ari Thór printre ițele politicii locale la o confruntare cu primarul din Siglufjördur, dar și la un sanatoriu din Reykjavík, unde cineva e ținut împotriva voinței lui. În oraș apare o tânără misterioasă care fuge de ceva ce nu îndrăznește să dezvăluie nimănui. Devine tot mai limpede că niște întâmplări tragice din trecut țes o vrajă întunecată care-i amenință pe toți cei din prezent. Un thriller extraordinar, complex, care sondează adâncurile cele mai negre ale minții omenești.”

Am avut așteptări să spunem medii de la acest nou autor nordic intrat în portofoliul unei edituri din România. Auzisem că e comparat cu Yrsa Sigurdardottir, căreia i-am tradus până acum trei romane din noua serie „Huldar și Freyja” (sau „Casa Copiilor”, cum i se spune pe alte meleaguri), că Ragnar e noua speranță a literaturii islandeze (deși omul a început să scrie romane încă de prin 2010), că i-ar face concurență Liljei Sigurdardottir și că s-ar compara chiar și cu Arnaldur Indridasson. Ce să zic, comparațiile sunt menite să te ajute să-ți faci idee cam ce scrie un anumit autor, nu cum scrie. La urma urmei, nu poți să compari mere cu pere, ca să spui care sunt mai bune, dar poți compara soiurile de mere între ele. Concluzia: Yrsa și Arnaldur fac parte din liga superioară, cu romane complexe și povești complicate, ei punând practic pe harta lumii literatura mystery&thriller islandeză, în timp ce Ragnar și Lilja vin tare din urmă, însă mai au ceva de muncă până să-i ajungă.

Încă de la primul volum al seriei, „Orb în zăpadă” (apropo, coperta n-are nimic de-a face cu conținutul, înfățișează într-adevăr un om ce pare pierdut în zăpadă, dar în carte nu se pierde nimeni în zăpadă), am remarcat influența poveștilor Agathei Christie (tradusă în islandeză și de Ragnar Jónasson), în special în cazul accidentului/crimei de la teatru, excelent pus în scenă, cu actori, cadre și suspans ce crește pe măsură, până ce, cu ajutorul studierii indiciilor și al logicii deductive, aflăm ce s-a întâmplat de fapt. Dar acesta este doar un aspect.

Cel care este de fapt mult mai generos abordat este cel al femeii găsite pe jumătate goală în zăpadă. Și de aici pleacă ancheta propriu-zisă. Așadar, avem un nou erou al unei serii polițiste nordice: Ari Thór Arasson, un tânăr polițist începător cu studii filosofice și teologice, care-și lasă iubita la Reykjavik și vine să lucreze în cel mai nordic orășel al Islandei, Siglufjördur, odinioară plin de viață și prosper datorită pescuitului de hering, acum însă trist și întunecat și rece, complet lipsit de perspective, după dispariția acestui pește extrem de gustos. Dar cum Ari Thór era abia la început, nu a făcut nazuri și a pus mâna pe prima ofertă, venind să dea amenzi, să recupereze pisici din copaci și să ajute bătrânici să treacă strada într-un loc friguros și întunecat. Însă, la fel cum se întâmplă în Hot Fuzz, de unde nu te-aștepți răsar cadavrele și tainele ascunse.

La astfel de lucruri pare că se pricepe cel mai bine Ragnar Jónasson: la redarea cu fidelitate a unei atmosfere tipic islandeze, populate cu personaje excelent schițate, din doar câteva tușe, și pline de viață. Ancheta polițistă pălește aproape cu totul în fața măiestriei cu care este desenată o comunitate minusculă, dar plină de intrigi și de secrete ce sapă asiduu la temelia unei aparențe pașnice și lipsite de evenimente notabile. Dar, cum ziceam, de unde nu te-aștepți capeți crime, trădări, infractori de joasă speță și mistere crezute îngropate cu decenii în urmă. Un scriitor celebru, retras în micul orășel nordic; un infractor periculos, pe care n-a reușit nimeni să-l prindă; un accident misterios la teatru; bătrânei aparent inocenți, dar clocotind de viață și de resentimente; un polițist tânăr și ambițios și un polițist bătrân și acrit de viață, care nu vede crime la fiecare colț de stradă. Rețeta sigură a unei lecturi agreabile, care să nu te ia cu dureri de cap în încercarea de-a găsi criminalul în serie nemilos și sadic. Nicidecum, nu e vorba aici de unul, Islanda e prea mică, eu cred că nici nu au în vocabular islandezii o asemenea asociere de cuvinte.

Trec la volumul următor, „Orb în noapte”, al doilea volum al seriei „Dark Iceland”. Ari Thór Arasson a rămas în micul orășel nordic, însă acum locuiește cu iubita de la Reykjavik și au împreună și un copil. Tânăra Kristin lucrează într-un spital din Akureyri, de unde poate face naveta până la Siglufjördur, pentru a fi alături de soțul ei. Șeful bătrân din primul volum s-a retras mai la sud, la capitală, numai că, spre marea dezamăgire a lui Ari Thór, el nu a fost numit în locul său în calitate de șef al poliției, ci a fost instalat altcineva, cu mai multă experiență. Doar că noul său șef este împușcat în fața unei case izolate din afara orașului, iar acum se zbate între viață și moarte. Cine l-a împușcat și de ce? Să fie traficanții de droguri? Să fie doar un accident nefericit? Pe lângă asta, o asistentă de-a noului primar, influent și amenințător la adresa poliției care-și bagă nasul unde nu-i fierbe oala, este amenințată acum de iubitul ei violent, pe care îl credea uitat după ce-l părăsise și dispăruse fără urmă, crezând că a găsit refugiul perfect în micul orășel din nord unde nu s-ar retrage nimeni normal la cap.

Încă o dată, trecutul personajelor se întoarce mai amenințător ca oricând, prinzându-le pe acestea din urmă și părând capabil să le destrame viețile construite cu atâta migală. Prin intermediul unui misterios jurnal, aflăm detalii macabre despre o persoană închisă aparent pe nedrept într-un salon de psihiatrie. Taina acestui jurnal și direcția în care părea că se îndreaptă povestea mi-ar fi plăcut să fi fost exploatate mai pe îndelete, zic eu că ar fi meritat din plin. La primul volum am pus micile neajunsuri pe seama lipsei de experiență, a faptului că era primul roman al autorului și că e normal în cazul unui roman de debut. Aici se vede parcă rezultatul, se vede că încearcă să țeasă noi și noi straturi de adâncime pentru personaje, să le imprime o identitate distinctă, să le facă mai vii, să putem rezona cu ele, să ne pese de ele, de ce se întâmplă cu ele. Însă povestea suferă la capitolul intrigă, apărând mici goluri, vizibile, ici-colo, iar acțiunea lâncezind pe alocuri, ceea ce face ca povestea să parcă cam inegală.

Încă un lucru: se vede că „Orb în noapte” nu este următorul volum al seriei, prea multe s-au întâmplat de la primul volum încoace; englezii au început cu volumul doi al seriei, apoi au continuat cu volumul șase (ordinea o găsiți aici); se pare că pe englezi nu-i preocupă faptul că e important să înceapă o serie cu primul volum și să continue în ordinea firească, cu volumul doi, apoi trei și așa mai departe; nu e firesc să începi cu volumul șapte al unei serii și apoi să continui de acolo (un exemplu e seria lui Jorn Lier Horst, tradusă și la noi, însă exemplele sunt mult mai numeroase), pierzi mult din întâmplări, din adâncimea personajelor, din complexitatea lor, ajungi poate să nu-ți mai pese de ele; asta s-a întâmplat și aici; noi neavând niciun traducător din islandeză, suntem nevoiți să apelăm la a traduce, intermediar, din engleză; iar englezii nu sunt la fel de scrupuloși ca ai noștri, din multe puncte de vedere; despre asta însă, mai multe, într-un episod viitor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.