Nota Goodreads: 4.29 (146502 Note)
Prin luna februarie a anului curent realizam un interviu extrem de interesant cu Radu Lilea, cel care se ocupa pe atunci de superba colecție pentru copii și adolescenți (și nu numai) Booklet Fiction, în care ne dezvăluia care sunt planurile de viitor ale editurii, planuri care, până la urmă, s-au și concretizat. Din păcate, până acum am reușit să scriu doar despre un singur volum care a apărut în această colecție, însă vă asigur că a fost un volum pe cinste: prima parte a superbei trilogii Legenda a scriitoarei Marie Lu – este vorba, evident, despre Legenda, romanul în care i-am cunoscut pe rebelul Day (pe numele său adevărat Daniel Altan Wing) și pe agenta June Iparis, pornită să-l captureze pe cel mai vânat delincvent al Americii, scindate acum, în Republică și Colonii. Un roman bine scris, o distopie cu ritm alert (cu o idee originală și nu prea), dar cu două personaje de care este pur și simplu imposibil să nu te apropii. Lunile au trecut și iată că la Gaudeamusul din noiembrie Booklet Fiction s-a prezentat cu o mulțime de bunătăți, între care a strălucit, însă, partea a doua a trilogiei Legenda: Geniul, în traducerea aceleiași Ines Hristea.
Descrierea editurii: „Republica se afla in pragul haosului: Electorul Primo a murit, iar la putere a venit fiul sau, Anden. June si Day se alatura unui grup de rebeli care sunt gata sa il ajute pe Day sa isi salveze fratele. Ei le cer in schimb celor doi fugari un singur lucru: sa il asasineze pe noul elector. Dar daca rebelii se insala si noul elector ar putea schimba fata republicii?” N-aș putea adăuga prea multe detalii acestui rezumat din cauză că ar însemna să stric farmecul primului volum și nici n-aș vrea să fiu acuzat de cei care încă nu l-au citit că le-am stricat plăcerea lecturii (eu însumi, dacă m-aș afla în situația lor, aș evita pur și simplu recenzia dacă aș considera că oferă prea multe amănunte dintr-un volum anterior, pe care n-am apucat încă să-l parcurg).
Pot în schimb să vă spun că Geniul este un volum aproape la fel de bun ca primul: două personaje vii, interesante, foarte bine conturate, ambițioase, pline de personalitate, dispuse la sacrificii, care nu-și pun interesele proprii pe primul loc, ci familia și prietenii apropiați, a căror soartă depinde de faptele lor. Nu-i ușor să fii Day sau June într-o lume care nu numai că se destramă pe zi ce trece, ci care pare că și-a pierdut detot busola, o lume de coșmar, un regim totalitar ce fusese până nu demult condus cu o mână de fier de un Elector dur ca stânca și de un Consiliu cinic, lipsit de scrupule, care nu se ferește să-și asasineze mișelește supușii și așa amărâți, ca vai de ei, decimați de boli necruțătoare, rămași fără copii, morți de foame și permanent cu teama în suflet că la ceas de noapte le-ar putea bate soldații la ușă ca să-i salte pentru cine știe ce motive obscure. De fapt nu-i ușor nici să fii om de rând, ce mai încolo încoace, darămite să fii conducător de facțiuni rebele, indiferent cât de supraom te-ar crede membrii acestora, așa cum sunt considerați June și Day.
Un cuplu tare nonconformist îl reprezintă cei doi tineri puși în fața unor dileme morale extrem de apăsătoare în acest volum: pe cine să ajuți? Pe noul Elector, un tânăr ambițios care pare că vrea să schimbe din temelii sistemul închis al Republicii, dar care întâmpină piedici inclusiv din partea apropiaților? Sau pe rebelii alături de care ai luptat de când te știi, alături de care ai suferit sau te-ai bucurat încă de când erai un țânc neștiutor și scurmai prin gunoaie după resturi de mâncare? Pe cine să alegi? Prietenii sau persoana iubită? Schimbarea sau lupta împotriva sistemului opresiv, care ți-a ucis mama, tatăl, fratele, care te-a hăituit o viață întreagă doar pentru că ai îndrăznit să gândești altfel și, astfel, să i te pui de-a curmezișul? Să lupți alături de cel care se prespune că a contribuit la asasinarea fratelui pe care l-ai adulat o viață întreagă sau să participi la tentativa de asasinat pusă la cale împotriva sa?
Multe pasaje m-au enervat în acest volum doi al trilogiei. Îmi tot spuneam: ce atâtea dileme și frământări sufletești pe niște puști care nici măcar n-au apucat să afle ce-i aia dragoste? Ce, altceva mai bun n-au de făcut? De exemplu, să salveze țara de un regim opresiv? Probabil că am uitat că am fost și eu adolescent și că m-am comportat exact ca ei: egoist, înfumurat, doar eu contez și cea pe care o iubesc, pregătit să fac orice sacrificiu pentru a găsi dragostea adevărată. Bine că n-am trăit pe timpul comunismului și n-am avut de ce să fiu preocupat de grija zilei de mâine sau să-mi fie teamă că aș putea rosti cuvintele nepotrivite față de persoana nepotrivită, la momentul nepotrivit. Așa cum spuneam și la început, volumul doi mi se pare aproape la fel de bun ca primul. Adevărat, a dispărut ineditul lumii create, dar personajele au căpătat din ce în ce mai multă greutate, mai multă dimensiune și mai multă importanță. Și, așa cum scriam și pe Goodreads, dacă Marie Lu păstrează ideea de final din acest volum doi (o idee nu chiar trasă de păr, dacă ținem cont de… nu mai spun ce, ca să nu stric farmecul), n-o voi ierta niciodată. Un volum alert, plin de suspans și de situații dramatice, chiar la limită, un volum, ce mai încolo încoace, recomandat tuturor celor care vor să citească o poveste bună. Și celor care consideră că niciodată urmările nu se ridică la înălțimea predecesoarelor. Cu acest volum, Marie Lu a dovedit că este o scriitoare matură, care știe să creeze situații tensionate și personaje credibile, chiar dacă acestea se află la vârsta adolescenței.
Posted by Liviu
FanSF 
Un gând despre &8222;Ce Citește Liviu 84: Marie Lu – Geniul&8221;