Fragment Liu Cixin – Capătul morții

Sfârșitul trilogiei Amintiri din trecutul Terrei.

Spaima anihilării reciproce a dus la decenii de pace între umanitate și trisolarieni, dar o nouă forță pune în pericol fragilul echilibru al noii lumi.

Știința umană avansează considerabil datorită infuziei de cunoștințe ale trisolarienilor, iar aceștia împrumută tot mai multe din cultura pământeană. Cele două civilizații coexistă pașnic, dar umanitatea a început să se complacă în siguranța oferită de conviețuire.

Cheng Xin, un inginer aerospațial din secolul XX, se trezește din hibernare în această nouă epocă. Ea își amintește de un program de mult uitat, conceput la începutul crizei trisolariene, care acum poate desatabiliza ambele civilizații.

Va merge umanitatea spre stele, sau va muri în leagănul ei?

„O carte-eveniment! Un amestec unic de speculație filosofică și științifică, de politică și istorie, de teoria conspirației și cosmologie.“
George R.R. Martin

Războiul lumilor pentru secolul XXI. Ce surprize îți rezervă fiecare pagină!“
The Wall Street Journal

„O meditație asupra tehnologiei, progresului, moralității, extincției și cunoașterii, care însoțește un thriller al universului în echilibru.“
NPR

Data apariției 29 mai 2020
Titlu original Death’s End
Colecția Science Fiction
ISBN 978-606-43-0630-2
Cod bară 9786064306302
Autor Liu Cixin
Traducător Nina Iordache
Format Paperback
Dimensiuni 130 x 200 mm
Nr. pagini 768
Număr volume 1
Editura Nemira

FRAGMENT

Mai 1453, E.C.

MOARTEA MAGICIANULUI

Oprindu-se să-și adune gândurile, Constantin al XI-lea dădu la o parte teancul cu hărți de apărare a orașului, își strânse cordonul veșmântului purpuriu și așteptă.  Continuă lectura

Semnal editorial 127: Noutăți sau în curs de apariție la Grupul Editorial Nemira – SF & Fantasy (update) + Colecțiile Babel & Nemira Damen Tango (V)

Un thriller despre viitorul apropiat, în care Big Brother face pereche cu Big Tech și transformă lumea într‑un panoptic incredibil de verosimil și înfricoșător.

Pax nu și‑a imaginat niciodată că va lucra pentru Cloud, gigantul tehnologic care a înghițit mare parte din economia americană, cu atât mai puțin că va locui la sediul lor ultramodern, plin de birouri open space, magazii imense și săli de relaxare.

Zinnia nu și‑a imaginat niciodată că se va infiltra în Cloud. Dar a reușit și, din interior, încearcă să afle secretele întunecate ale companiei. Iar Paxton, cu speranțele și fricile lui obișnuite, pare a fi doar un pion în schema ei, numai bun de sacrificat.

„Un blockbuster literar!“
Observer

„Un thriller orwellian.“
Publisher Weekly

„O satiră întunecată despre consumerismul modern.“
Waterstones

Data apariției 9 mar. 2020
Titlu original The Warehouse
Colecția Armada
ISBN 978-606-43-0608-1
Cod bară 9786064306081
Autor Rob Hart
Traducător Petru Iamandi
Format Paperback
Dimensiuni 130 x 200 mm
Nr. pagini 432
Număr volume 1
Editura Armada

Sfârșitul trilogiei Amintiri din trecutul Terrei.

Spaima anihilării reciproce a dus la decenii de pace între umanitate și trisolarieni, dar o nouă forță pune în pericol fragilul echilibru al noii lumi.

Știința umană avansează considerabil datorită infuziei de cunoștințe ale trisolarienilor, iar aceștia împrumută tot mai multe din cultura pământeană. Cele două civilizații coexistă pașnic, dar umanitatea a început să se complacă în siguranța oferită de conviețuire.

Cheng Xin, un inginer aerospațial din secolul XX, se trezește din hibernare în această nouă epocă. Ea își amintește de un program de mult uitat, conceput la începutul crizei trisolariene, care acum poate desatabiliza ambele civilizații.

Va merge umanitatea spre stele, sau va muri în leagănul ei?

„O carte-eveniment! Un amestec unic de speculație filosofică și științifică, de politică și istorie, de teoria conspirației și cosmologie.“
George R.R. Martin

Războiul lumilor pentru secolul XXI. Ce surprize îți rezervă fiecare pagină!“
The Wall Street Journal

„O meditație asupra tehnologiei, progresului, moralității, extincției și cunoașterii, care însoțește un thriller al universului în echilibru.“
NPR

Data apariției 11 mar. 2020
Titlu original Death’s End
Colecția Science Fiction
ISBN 978-606-43-0630-2
Cod bară 9786064306302
Autor Liu Cixin
Traducător Nina Iordache
Format Paperback
Dimensiuni 130 x 200 mm
Nr. pagini 768
Număr volume 1
Editura Nemira

A doua carte din seria BIBLIOTECA INVIZIBILĂ.

A fi sub acoperire într-o Londră victoriană dintr-un univers paralel poate ajunge o rutină pentru bibliotecara-spion Irene. Misiunea de a colecta opere de ficțiune importante pentru misterioasa Bibliotecă și munca depusă sub acoperire ca să se integreze în cultura timpului sunt puse în pericol odată cu răpirea partenerului ei, Kai – un dragon de descendență regală.

Dispariția lui Kai poate duce la un conflict între forțe capabile să devasteze toate lumile. Pentru ca omenirea să nu fie prinsă la mijloc, Irene va trebui să se alieze cu un reprezentant al Neamului Frumos și să treacă într-o Veneție plină de magie, unde domină coincidențele bizare și unde se sărbătorește un etern Carnaval.

„Cogman a deschis drumuri noi în tărâmurile imaginare din moștenirea noastră culturală. Iar noi, cititorii, nu ne putem sătura!”
The Wall Street Journal

Data apariției 17 mar. 2020
Titlu original The Masked City
Colecția Armada
ISBN 978-606-43-0688-3
Cod bară 9786064306883
Autor Genevieve Cogman
Traducător Iulia Dromeretchi
Format Paperback
Dimensiuni 130 x 200 mm
Nr. pagini 320
Editura Armada

Gustav Klimt avea o muză secretă. Aceasta este povestea ei.

Tulburătoarea poveste de iubire dintre pictorul vienez Gustav Klimt și Emilie Flöge, femeia care a pozat pentru capodopera Sărutul și al cărei nume artistul l-a șoptit cu ultima suflare, pe patul de moarte.

Viena, 1886. Un oraș al cafenelelor elegante, al operei și al unei comunități artistice în plină efervescență. Emilie, de numai 12 ani, cunoaște un pictor fermecător, dar controversat. Angajat de tatăl ei ca să-i dea lecții de desen, Klimt îi prezintă lui Emilie lumea boemă a artiștilor, a modelelor senzuale și a bogaților decadenți, care deopotrivă o înspăimântă și o fascinează.

Pe măsură ce Emilie crește și devine o creatoare de modă faimoasă, povestea de dragoste se transformă într-o poveste despre artă, din care se naște unul dintre cele mai cunoscute și mai îndrăgite tablouri din istorie: Sărutul lui Klimt.

„O meditație despre artă și artificial. Misterul lui Klimt scos în relief mai frumos ca niciodată.“
The New York Times

„Un limbaj senzual, bogat și foarte expresiv.“
Publishers Weekly

„Uneori mă gândesc să distrug picturile. Dacă le dau foc, pânzele vor arde mocnit înainte să se aprindă cu totul. Vor scoate un miros de păr ars și benzină. Pigmenții vor face ca flacăra să lumineze în mai multe culori. Scânteile vor zbura de pe tablouri, iar eu va trebui să le urmăresc pe jos și să le sting. Picturile vor lupta împotriva propriei dispariții, trosnind cu mici explozii. Îmi voi arde mâinile. Fața lui Adele se va topi ca ceara și va dispărea și ea. Mâinile ei vor fi ultimul lucru care va pieri, ofilindu-se în norul de fum înțepător.“

Data apariției 5 feb. 2020
Titlu original The Painted Kiss
Colecția Babel
ISBN 978-606-43-0676-0
Cod bară 9786064306760
Autor Elizabeth Hickey
Traducător Irina Cerchia
Format Paperback
Dimensiuni 120 x 220 mm
Nr. pagini 352
Editura Nemira

O familie care a sfidat destinul.

O familie care a învins.

O familie care a ajuns legendară.

CEL MAI BINE VÂNDUT ROMAN DIN ITALIA ÎN 2019.

Romanul care a cucerit lumea, în curs de traducere în 22 de țări.

Din momentul în care ajunge la Palermo, în 1799, familia Florio nu se mai uită înapoi și decide să ajungă deasupra tuturor, cât mai bogată și cât mai puternică.

Și reușește: în scurt timp, ambițioși și motivați, frații Paolo și Ignazio își transformă prăvălia de condimente în cea mai bună din oraș, apoi încep să cumpere case și terenuri de la nobilii din Palermo și își pornesc propria companie de navigație. Iar când Vincenzo, fiul lui Paolo, preia conducerea familiei, ascensiunea continuă grație unui vin de calitate inferioară care se transformă într-un nectar regesc.

Totuși, pentru oamenii din Palermo, ei rămân niște „străini“, al căror sânge „pute de sudoare“.

Bărbați excepționali, dar fragili, cei din familia Florio au nevoie de femei excepționale: femei ca Giuseppina, care sacrifică totul, sau Giulia, tânăra milaneză care intră tumultuos în viața lui Vincenzo.

„În locul acesta, până și aerul este putred. Întregul oraș e mizerabil – observă acest lucru dintr-o singură privire. Palermo este un loc imund.

Mergând în față, nepoata ei râde zgomotos și face piruete. «Cum poate oare să fie atât de fericită?», se gândește ea cu amărăciune, târându-și picioarele pe trotuarul murdar. «Pe de altă parte, da, e adevărat: nu avea nimic, deci nu a pierdut nimic. Vittoria nu are decât de câștigat».

Într-adevăr, copila își imaginează viitorul și visează; visează că a încetat să mai fie un orfan oarecare, acceptat din milă. Își imaginează că are ceva economii, poate chiar și un soț cu care să nu se înrudească nici pe departe. Și libertate: mai multă libertate decât cea care i-ar fi fost sortită în sătucul ei strâmt, prins între munți și mare.“

Data apariției 27 feb. 2020
Titlu original I leoni di Sicilia
Colecția Babel
ISBN 978-606-43-0682-1
Cod bară 9786064306821
Autor Stefania Auci
Traducător Emanuel Botezatu
Format Paperback
Dimensiuni 120 x 220 mm
Nr. pagini 624
Editura Nemira

Pakistan – o țară fascinantă, plină de secrete. Anne, o tânără jurnalistă din Franța, investighează o grupare teroristă care amenință să detoneze o bombă, dar nici nu bănuiește în câte feluri această anchetă îi va schimba viața. Pe de o parte, cunoaște frumusețea rafinată a palatelor din Lahore, printre moschei și grădini exotice. Pe de altă parte, se confruntă cu o rețea periculoasă de spioni, militari, polițiști, familii de aristocrați și jihadiști. Chiar atunci când ancheta ei începe să dea roade, Anne va învăța ce înseamnă foamea, setea și frica de moarte.

Karim, om de teatru care pune în scenă Beckett și care iubește cu pasiune Pakistanul, e singurul care o poate ajuta. Însă chiar și el are un secret teribil.

„O privire dură și tandră asupra Pakistanului zilelor noastre. Un roman în care geopolitica, detaliile de viață cotidiană ale unei societăți prea puțin cunoscute și nuanțele de gri ale meseriei de jurnalist se îmbină cu o poveste de dragoste emoționantă.“
Le Colibry

Data apariției 3 mar. 2020
Titlu original Au pays des purs
Colecția Babel
ISBN 978-606-43-0677-7
Cod bară 9786064306777
Autor Kenizé Mourad
Traducător Mihaela Stan
Format Paperback
Dimensiuni 120 x 220 mm
Nr. pagini 320
Număr volume 1
Editura Nemira

BESTSELLER NEW YORK TIMES

Dragostea apare mereu pe neașteptate, uneori chiar după ce ai pierdut totul.

Eveleth „Evvie“ Drake și-a pierdut soțul și nu mai iese din casă decât pentru micul dejun împreună cu prietenul ei cel mai bun, Andy.

Dean Tenney, fost jucător de baseball și prietenul din copilărie al lui Andy, nu mai poate arunca bine mingea și începe să fie tot mai agasat de presiunea presei de scandal. Câteva luni petrecute într-un orășel din Maine, la invitația prietenului său, par soluția perfectă ca să-și limpezească mintea.

Când Dean se mută în micuțul apartament din spatele casei lui Evvie, cei doi fac un pact: el nu întreabă de soțul ei care a murit, iar Evvie nu întreabă de cariera lui care e pe ducă.

Dar regulile sunt făcute ca să fie încălcate și o prietenie neașteptată se transformă, pe nesimțite, în altceva.

„Exact cum trebuie să fie o comedie romantică: isteață, autentică și puțin complicată.“
People

Data apariției 27 feb. 2020
Titlu original Evvie Drake Starts Over
Colecția Damen Tango
ISBN 978-606-43-0683-8
Cod bară 9786064306838
Autor Linda Holmes
Traducător Irina Ornea
Format Paperback
Dimensiuni 130 x 200 mm
Nr. pagini 336
Număr volume 1
Editura Nemira

Semnal editorial 69 + Fragment în avanpremieră: John Scalzi – Prăbușirea Imperiului

Este posibil ca imaginea să conţină: text

O nouă aventură în cosmos de la autorul seriei bestseller RĂZBOIUL BĂTRÂNILOR

PREMIUL LOCUS 2018

FINALIST HUGO 2018

Prima parte din seria INTERDEPENDENȚA

În universul nostru, călătoria cu viteza luminii nu a fost posibilă până la descoperirea Fluxului. Un câmp extradimensional la care avem acces în anumite momente și care ne poate transporta la distanțe teribil de mari.

Oamenii călătoresc tot mai departe, ajungând să uite de primul lor cămin și să creeze un nou imperiu în care toate avanposturile sunt dependente unele de celelalte. Războaiele nu sunt posibile, iar imperiul controlează totul printr-un sistem foarte strict în care se îmbină monopolurile cu dependența de resurse.

Însă, deși Fluxul este etern, el nu e și stabil. Așa cum un râu își modifică uneori cursul, și Fluxul își schimbă mișcarea, lăsând unele lumi pământene fără posibilitatea de a mai călători vreodată cu viteza luminii.

Un om de știință, un căpitan de navă și Împăraxul trebuie să găsească o soluție înainte ca întregul imperiu să se prăbușească.

„Fanii Urzeala Tronurilor sau Dune se vor bucura mult de această aventură plină de brutalitate, politică și știință.“
Booklist

„Cu intrigi politice, mult suspans, dar și o doză considerabilă de acțiune, Scalzi continuă să fie nesuferit de bun când scrie aventurile lui SF care te pun pe gânduri, dar te și distrează.“
Kirkus Review

Fragment

„Revoltații ar fi ieșit basma curată, dacă n-ar fi căzut Fluxul. Există, bineînțeles, o cale obișnuită, legală a breslelor pentru echipajele care se revoltă, un protocol care durează de secole.

Un membru vechi al echipajului – de preferință ofițerul executiv/secundul, dar chiar și inginerul-șef, tehnicianul-șef, doctorul-șef sau chiar, în cazuri cu adevărat bizare, reprezentantul proprietarului – putea înmâna adjunctului imperial al navei o Listă oficială de revendicări în urma revoltei, în conformitate cu protocolul de breaslă. Adjunctul imperial avea să se consulte cu preotul militar șef al navei, să ceară audierea martorilor și a probelor cu martori după caz și cei doi, după nu mai mult de o lună, aveau fie să ofere o Hotărâre privitoare la Revoltă, fie să emită o Contestație a Revoltei.

În primul caz, șeful securității urma să-l înlăture în mod oficial și să-l sechestreze pe căpitanul navei, care urma să fie dus la o audiere oficială a breslei în următoarea localitate de destinație a navei, la care să fie penalizat cu pierderea navei, a rangului, a privilegiilor spațiale și chiar cu adevărate condamnări de ordin civil sau penal, ducând la un stagiu de închisoare sau în cele mai grele cazuri la o condamnare la moarte. În cel de-al doilea caz, membrul reclamant din echipaj era legat fedeleș de către șeful de securitate și dus la o audiere oficială a breslei etcetera, etcetera.

Evident nimeni nu avea să facă nimic din toate astea.

Și apoi ar mai fi și felul în care au loc revoltele în realitate, cu arme, violențe, morți subite, cu grupuri de ofițeri care se întorc unii împotriva celorlalți ca animalele și cu echipajul care încearcă să se dumirească ce naiba se întâmplă. Apoi, în funcție de cum merg lucrurile, fie căpitanul e ucis și aruncat în gol și apoi toate astea sunt antedatate, după ce au fost făcute să arate legal și mișto, fie ofițerilor revoltați și echipajului li se arată cealaltă parte a camerei de depresurizare și căpitanul depune un Aviz de Revoltă Extrajudiciară, care anulează beneficiile și pensiile urmașilor revoltaților, ceea ce înseamnă, cu alte cuvinte, că soțiile și copiii lor vor muri de foame și vor fi excluși din funcțiile breslei pentru două generații, fiindcă aparent revolta este în ADN, la fel cum e și culoarea ochilor sau tendința de a avea intestine iritabile.

Pe puntea de comandă a navei Mai Spune-mi și Altceva, Căpitanul Arullos Gineos era ocupat cu o revoltă adevărată, nu cu una pe hârtie, și, dacă se hotăra să fie sinceră cu ea însăși în legătură cu revolta asta, lucrurile nu păreau să arate prea bine pentru ea acum. Mai exact, după ce Secundul ei cu tot echipajul lui își croiau drum prin tot peretele acela cu aparatele cu care sudau corpul navei, Gineos și echipajul de pe puntea de comandă urmau să devină victimele unui „accident“ care urma să fie definit mai târziu.

– Dulapul de arme e gol, spuse Al Treilea Ofițer Nevin Bernus, după ce îl verifică.

Gineos îl aprobă: sigur că era gol. Dulapul de arme era codificat să se deschidă doar pentru exact cinci oameni: pentru căpitan, pentru ofițerii de gardă și pentru Șeful Securității Bremman. Unul dintre cei cinci luase armele în timpul unei gărzi trecute și simpla logică părea să-l indice pe Secundul Ollie Inverr care tocmai își croia drum prin perete împreună cu prietenii săi.

Gineos nu era complet dezarmată. Avea un aruncător de săgeți de mică viteză pe care îl purta în gheată, un obicei pe care îl deprinsese în gașca Câinilor Iuți din văgăunile de la Grussgot pe când era adolescentă. Singura lui săgeată era menită luptei corp la corp; dacă te aflai la mai mult de un metru distanță, tot ce putea face era să-l enerveze pe cel lovit. Gineos nu-și făcea iluzii că o să se salveze pe sine sau o să-și salveze poziția cu aruncătorul de săgeți.

– Raport! îi strigă Gineos lui Lika Dunn, care se ocupase de contactarea celorlalți ofițeri de pe Mai spune-mi.

– Nimic de la Compartimentul Motoare de când ne-a chemat Prim-Ofițerul Fanochi, spuse Dunn.

Eva Fanochi era prima care lansase semnalul de alarmă când unitatea ei fusese luată cu asalt de membrii înarmați ai echipajului în frunte cu Secundul, ceea ce o făcuse pe Gineos să izoleze puntea de comandă și pusese nava în alertă maximă. Tehnicianul-Șef Vossni nu răspunde. Și nici Dr. Jutmen. Bremman a fost izolat în compartimentul său. Adică Piter Bremman, Șeful Securității de pe Mai Spune-mi.

– Dar Egerti?

Lup Egerti era reprezentantul proprietarului, care era tot atât de important, de cele mai multe ori, ca proverbiala tichie de mărgăritar ce-i lipsea chelului, dar care nu ar fi luat parte, probabil, la o răzmeriță, de vreme ce răzmerița nu făcea casă bună cu afacerile.

– Nicio veste. Și nici de la Slavin sau de la Preen, fiindcă amândoi erau adjunctul imperial și capelanul. Nici navigatorul Niin nu s-a prezentat la raport.

– Sunt aproape gata să pătrundă, spuse Burnus, arătând spre perete.

Gineos rânji în gând. Nu fusese mulțumită niciodată de secundul ei, care îi fusese băgat pe gât de cei de la breaslă cu binecuvântarea Casei de Tois, proprietarul Mai Spune-mi. Navigatorul, Niin, fusese alegerea lui Gineos pentru rangul doi în linia de comandă. Ar fi trebuit să insiste mai mult. Data viitoare.

Nu e ca și cum ar mai putea fi și o dată viitoare, acum, se gândi Gineos. Era moartă, ofițerii credincioși ei aveau să moară și ei, dacă nu erau deja morți, și, pentru că Mai Spune-mi era în Flux și avea să rămână în Flux încă o lună, nu avea cum să lanseze cutia neagră și să le spună tuturor ce s-a întâmplat de fapt. Când Mai Spune-mi avea să iasă în cele din urmă din Flux, haosul avea să fie rezolvat, probele aveau să fie rearanjate și poveștile să fie spuse cum trebuie. Urma să se spună că „…e tragic ce i s-a întâmplat lui Gineos. O explozie. Atât de mulți morți. Iar ea s-a întors, curajoasă și a încercat să salveze mai mulți membri din echipajul ei“.

Sau ceva de genul ăsta.

Peretele fusese găurit și, după un minut, o bucată de metal zăcea pe punte și trei membri ai echipajului înarmați cu pistoale cu electroșocuri își făcură apariția, răsucindu-se încoace și încolo, urmărindu-i pe membrii echipajului de pe puntea de comandă. Niciunul dintre membrii echipajului de pe punte nu se mișcă; nu mai avea niciun rost. Unul dintre cei înarmați strigă „Liber!“, iar Secundul Ollie Inverr se strecură prin gaura din perete și apăru pe punte. Atent la mișcările lui Gineos, se îndreptă spre ea. Unul dintre bărbații înarmați își aținti pistolul cu electroșocuri direct asupra ei.

– Căpitane Gineos, spuse Inverr, salutând.

– Ollie, spuse Gineos, răspunzându-i la salut.

– Căpitane Arullos Gineos, în conformitate cu Articolul 38, Secțiunea 7 din Codul Uniform al Breslelor de Transporturi Comerciale, declar…

– Las-o baltă, Ollie, spuse Gineos.

La auzul cuvintelor ei Inverr zâmbi:

– Mi se pare corect.

– Trebuie să recunosc că te-ai descurcat binișor cu revolta asta. Ai preluat Motoarele mai întâi, pentru că dacă orice altceva nu mergea bine, să poți amenința că arunci motoarele în aer.

– Mulțumesc, Căpitane. De fapt am încercat să fac în așa fel încât să trecem prin această tranziție cu un minimum de victime.

– Vrei să spui că Fanochi e în viață?

– Am spus „un minimum“, Căpitane. Îmi pare rău, dar Căpitanul Fanochi nu a cooperat. Asistentul-Șef Hybern a fost promovat.

– Câți alți ofițeri mai ai?

– Nu cred că trebuie să-ți bați capul cu asta, Căpitane.

– Ei bine, măcar nu pretinzi că nu o să mă ucizi.

– Dacă vrei să știi, regret că s-a ajuns aici, Căpitane. Te admir mult.

– Ți-am mai spus s-o lași baltă, Ollie.

Inverr zâmbi din nou:

– Nu ți-a plăcut niciodată să fii lingușită.

– Poți să-mi spui și mie de ce ai planificat insurecția asta?

– Nu, nu prea.

– Hai, fă-mi și mie plăcerea asta. Aș vrea să știu de ce trebuie

să mor.

Inverr scutură din umeri:

– Pentru bani, desigur. Transportăm o încărcătură mare de arme pentru militarii de la Capăt ca să-i ajutăm să lupte împotriva insurecției actuale. Puști, pistoale cu electroșocuri, lansatoare de rachete. Știi, doar ți-ai dat acordul pe manifest. Am fost abordat, când eram la Alpine, cu propunerea să le vindem în schimb rebelilor. Cu bonus de 30%. Mi s-a părut o afacere bună, am spus da.

– Sunt curioasă cum te-ai gândit să le dai armele. Portul spatial de la Capăt este controlat de guvernul lor.

– Armele n-ar fi ajuns niciodată acolo. Noi ieșim din Flux și suntem atacați de „pirați“ care descarcă marfa. Tu și ceilalți membri ai echipajului care nu merg pe mâna noastră mor în timpul atacului. Simplu, ușor, toți care rămân fac și ei un bănuț și sunt fericiți.

– Casa de Tois nu va fi fericită, spuse Gineos, invocând numele proprietarului navei Mai Spune-mi.

– Au asigurare pentru navă și pentru marfă. N-au nicio treabă.

– Dar n-o să le convină soarta lui Egerti. Va trebui să-l ucizi. Și e ginerele lui Yanner Tois.

Inverr zâmbi la auzul numelui patriarhului Casei de Tois.

– Am auzit din surse sigure că Tois nu va fi complet distrus dacă fiul lui ajunge văduv. Mai are câteva alianțe pe care un mariaj le-ar putea întări.

– Te-ai gândit la toate, atunci.

– Nu e nimic personal, Căpitane.

– Să fiu ucisă pentru bani mi se pare destul de personal, Ollie. Inverr deschise gura să-i răspundă, dar Mai Spune-mi Una căzu din Flux, declanșând un set de alarme pe care nimeni de pe Mai Spune-mi – nici Gineos și nici Inverr – nu le auzise în afara simulării de la Academie.

Gineos și Inverr rămaseră nemișcați preț de mai multe secunde, uluiți de alarme. Apoi amândoi se repeziră spre terminalele lor și se apucară să lucreze, fiindcă Mai Spune-mi căzuse brusc din Flux și, dacă nu-și dădeau seama cum se pot întoarce în el, erau, fără niciun strop de îndoială, pierduți cu desăvârșire.

Acum ar fi nevoie de un pic de context.

În acest univers nu există nimic asemănător așa-numitei călătorii „mai rapide decât lumina“. Viteza luminii nu este numai o idee bună, este regula. Nu poți ajunge la ea; cu cât accelerezi mai tare spre ea, ai nevoie cu atât mai multă energie pentru a continua să avansezi și e o idee oribilă, oricum, să mergi atât de repede, fiindcă spațiul este doar în majoritate gol și, indiferent de ce te-ai ciocni la un procent apreciabil din viteza luminii, tot te vei trezi că fragila ta astronavă devine o grămadă de bucăți de metal. Și chiar și așa vor trece ani sau decenii sau secole până când resturile astronavei vor trece în viteză pe lângă locul unde voiai să mergi inițial.

Nu există călătorie mai rapidă decât lumina. Dar există Fluxul.

Fluxul, care le este în general descris profanilor drept fluvial spațiu-timp alternativ care face posibilă călătoria mai rapidă decât lumina de-a lungul Sfântului Imperiu al Statelor Interdependente și a Breslelor Comerciale, supranumit pe scurt „Interdependența“. Fluxul, accesibil prin niște „găvane“ create când gravitația stelelor și a planetelor interacționează exact cum trebuie cu Fluxul, pentru a permite navelor să se strecoare și să înoate odată cu curentul către o altă stea. Fluxul, care asigurase supraviețuirea umanității după pierderea Terrei, fiindcă ajutase comerțul să înflorească în cadrul Interdependenței, garantând faptul că fiecare avanpost uman avea să dispună de resursele de care aveau nevoie ca să supraviețuiască – resurse pe care aproape niciunul dintre acestea nu ar fi reușit să le aibă separat.

Era, bineînțeles, un fel absurd de a descrie Fluxul. Fluxul nu avea nimic de-a face cu un râu – era o structură metacosmologică multi-dimensională asemănătoare unei brâne care se intersecta cu spațiul-timp local într-un fel complex, din punct de vedere topografic, influențat parțial și haotic, dar nu esențial de către gravitație, în care navele care îl accesau nu se deplasau în sens tradițional, ci doar profitau de natura lui vectorială, în comparative cu spațiul-timp local și care, neînfrânată de legile universal ale vitezei, velocității și energiei, le transmite observatorilor locali aparența unei călătorii mai-rapide-decât-lumina.”

Data apariției 29 mai 2019
Titlu original The collapsing empire
Colecția Armada
ISBN 978-606-43-0531-2
Cod bară 9786064305312
Autor John Scalzi
Traducător Nina Iordache
Format Paperback
Dimensiuni 130 x 200 mm
Nr. pagini 368
Număr volume 1
Editura Armada

Lecturi 152: Liu Cixin – Pădurea întunecată

Liu Cixin – Amintiri din trecutul Terrei II: Pădurea întunecată (黑暗森林/Remebrance of Earth’s Past II: The Dark Forest, 2008, 2015) 600p., TPB, Nemira, 2018, colecția Nautilus Science-Fiction, trad. Nina Iordache, red. Oana Bogzaru, 54.99 lei, ISBN 978-606-43-0351-6

Nominalizări: Goodreads Choice Award Nominee for Science Fiction 2015

Nota Goodreads: 4.4 (32550 note)

Descrierea editurii: „Imaginează-ți universul ca pe o pădure plină de prădători necunoscuți. Și în această pădure să te ascunzi înseamnă să supraviețuiești. Pământul a ieșit din ascunzătoare. Iar prădătorii sunt în drum spre noi. Socotind în ani-lumină, vor ajunge în patru secole. Dar agenții și sabotorii lor extra-dimensionali sunt deja aici. Și numai mintea umană rămâne imună la influența lor. Ultima redută a apărării Pământului este proiectul Wallface, condus de patru persoane cu putere absolută s ia decizii strategice, ținute secret față de oameni și de extratereștri deopotrivă. Trei dintre ele sunt oameni de stat și oameni de știință influenți, dar a patra este total necunoscută. Luo Ji, un astronom chinez lipsit de ambiții, știe doar că e singurul pe care Trisolaris încearcă să-l omoare. De ce?” Continuă lectura

Semnal editorial 5 + Avanpremieră: Pădurea întunecată, de Liu Cixin

Continuarea bestsellerului „Problema celor trei corpuri”, de Liu Cixin, apare la Nemira:

După bestsellerul Problema celor trei corpuri, de Liu Cixin, editura Nemira publică Pădurea întunecată, continuarea seriei Amintiri din trecutul Terrei – o serie hard science fiction, plină de teorii tehnologice și științifice fascinante, de la mecanica cuantică și până la contactul cu civilizații extraterestre, pe un schelet de acțiune și thriller. Continuă lectura

Ce citește Liviu 133: Liu Cixin – Problema celor trei corpuri

9574008 

Liu Cixin – Amintiri din trecutul Terrei I: Problema celor trei corpuri (Remembrance of Earth’s past, 2014) 416p., TPB, 13×20, Nemira, 2017, colecția Nautilus SF, trad. Nina Iordache, red. Oana Bogzaru, 44.99 lei, ISBN 978-606-43-0083-6

Premii: Hugo 2015, Kurd Lasswitz 2017

Nominalizări: Nebula 2015, John W. Campbell Memorial Award 2015, Locus SF Novel 2015, Prometheus 2015

Nota Goodreads: 4.02 (52391 note)

Descrierea editurii: „Spre finalul Revoluţiei Culturale din China, un proiect militar trimite semnale în spaţiu pentru a stabili contactul cu civilizaţii extraterestre. O astfel de civilizaţie, pe cale de dispariţie, primeşte semnalul şi plănuieşte să invadeze Pământul. Populaţia planetei se împarte în două tabere: una pregătită să primească fiinţe superioare nouă ca să preia lumea noastră coruptă, iar cealaltă gata să lupte din toate puterile împotriva invaziei. Protagoniştii sunt Wenjie, fiica unui fizician ucis în timpul Revoluţiei pentru ideile lui reacţionare despre relativitate, şi Miao, un nano-tehnician care-şi petrece tot timpul în realitatea virtuală numită Trei Corpuri, un joc atât de plin de metafizică, încât începe să semene cu un cult.” Continuă lectura