Online & live: Dinu Guțu despre romanul Perestroika Boys

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană şi text care spune „MON Dinu PERESTROIKA BOYS Guțu OKO rywleHHoe moлoK moлoKo Dinu Guțu despre romanul Perestroika Boys Alături de Moni Stănilă LIFE ONLINE Costi Rogozanu și Andrei Lutenco Luni, 26 aprilie, ora 19.00, via zoom, pe paginile de Facebook Cărturești: facebook.com/Carturesti și Editura Polirom: facebook.com/polirom.editura POLIROM .polirom.ro EOUTHMOS "ΑΠΟΚΟ moлoKo cărturesti”

Luni, 26 aprilie, începînd cu ora 19.00, pe paginile de Facebook Cărturești: facebook.com/Carturesti și Editura Polirom: facebook.com/polirom.editura, va avea loc lansarea romanului Perestroika Boys de Dinu Guțu, recent apărut în colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom.

Invitați, alături de autor:

Moni Stănilă

Costi Rogozanu

Andrei Lutenco

Despre carte:

„Probabil cel mai amplu tablou al Chișinăului anilor 2000.” (Moni Stănilă)

„Dinu Guțu mixează, decupează, amestecă, face cocktailuri pentru plăcere sau durere. Nu mai poți fi altfel de scriitor azi. E o urgență să contribui la înțelegere cu tot ce știi să faci, că e literatură, muzică, combinat țoale. E atîta material brut în jur. Și mai ales în Chișinău, în ultimii 20 de ani s-a strîns atît de mult material, brut și brutal, încît e nevoie de montaj rapid, deștept și empatic, de atenție maximă la detalii despre viața adolescenților, despre ultima generație matură de «uresesiști», care apoi au luat calea străinătății, despre viața fetelor și băieților făcuți praf de tăvălugul liberalizării, al mafioților mici și mari, al burgheziei închipuit-revoluționare. Este absolut necesară scriitura tip «cut», repede, că nu e timp de «literaturică frumușică», e nevoie de tăietură rapidă, montaj, mixaj și fuga mai departe, la altă «petrecere». Dinu este prins în această urgență de DJ social, politic, literar. Și își aplică metoda cu grijă și respect față de lumea din care își extrage datele, opuse industriei «big data», acele «small data» care uneori îți explică mai mult decît un lan de servere ascuns în Antarctica.” (Costi Rogozanu)

Dinu Guțu este antropolog și jurnalist cultural. Teza sa de doctorat este o etnografie despre ultrașii de la Dinamo (Ultimii oameni. Etnografia unei Peluze, 2015). A mai publicat o serie de articole academice și capitole în reviste și volume din România și Marea Britanie. A coordonat împreună cu Ciprian State volumul Hipsteri, bobos și clase creative (Cartier, 2019), iar în 2017 a debutat ca scriitor cu romanul Intervenția (Polirom). Este cofondator al platformei Teletext și contributor la Vice.

Semnal editorial 148: Colegi de viață, acum și colegi de colecție: Moni Stănilă și Alexandru Vakulovski. Cărți noi în „Ego. Proză”

Lansare carte image

Colegi de breaslă, colegi de viață, acum și colegi de colecție: Moni Stănilă & Alexandru Vakulovski vin cu cărți noi în „Ego. Proză”, cel mai puternic proiect editorial autohton dedicat literaturii române contemporane.

Țipă cît poți de Moni Stănilă & Pizdeț de Alexandru Vakulovski sînt cele mai recente apariții din colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom, disponibile atît în versiune tipărită, cît și în ediție digitală.

Continuă lectura

Moni Stănilă citește din „Urfin și soldații săi de lemn” de A. Volkov

Scriitoare Moni Stănilă, autoarea romanului Războiul Solomonarilor (apărut în colecția „Junior” a Editurii Polirom), citește un fragment din volumul Urfin şi soldaţii săi de lemn de A. Volkov. Cartea poate fi achiziționată de pe siteul Editurii Polirom: https://www.polirom.ro/web/polirom/ca…

„Pe vastul continent al Americii de Nord se afla cîndva o ţară înconjurată de un pustiu cît vedeai cu ochii şi de un lanţ de munţi de-a dreptul de netrecut, purtînd numele de Împărăţia Fermecată. Şi se numea aşa ţara aceea fiindcă trăiau în ea zîne bune, babe cloanţe‑cotoroanţe, păsările şi fiarele vorbeau între ele, iară vara nu avea sfîrşit: sub razele fierbinţi ale unui soare care nu apunea niciodată creşteau în pomi roade cum nu se aflau nicăieri pe faţa pămîntului. Trebuie spus că partea de miazăzi‑apus a Împărăţiei Fermecate era populată de Mestecuşi – nişte omuleţi din cale‑afară de sfioşi şi de blînzi, cei mai înalţi bărbaţi ai lor abia ajungînd la înălţimea unui băieţel de opt ani de prin ţările unde oamenii nu cunosc minunile. Atotputernica stăpînitoare a Ţării Albastre a Mestecuşilor era Gingema, o vrăjitoare negrăit de rea, ce‑şi trăia veacul într‑o peşteră adîncă şi întunecoasă, de care Mestecuşii nu se apropiau nici să‑i fi picat cu ceară. Totuşi, spre marea lor mirare, se găsi printre ei un localnic ce nu se sfii a‑şi zidi casa în vecinătatea faimoasei peşteri. Numele lui era Urfin Juce… ”

Ediţie ilustrată color

Traducere de Mihail Calmâcu
Cu ilustraţii de Angelina Kankava

Moni Stănilă s-a născut în Tomeşti, judeţul Timiş, 1978. A studiat teologie ortodoxă la Timişoara şi Sibiu. Din 2010 trăieşte la Chişinău şi conduce împreună cu Alexandru Vakulovski cenaclul literar „Republica” al Bibliotecii Municipale. A publicat jurnalul de convertire Iconostas (Graphe, 2007), volumele de poezie Postoi parovoz. Confesiunile dogmatistei (Ninpress-Charmides, 2009), Sagarmatha (Tracus Arte, 2012), Colonia fabricii (Cartea Românească, 2015), O lume din evantaie, pe care să nu o împarţi cu nimeni (Charmides, 2017) şi romanul Al 4-lea (Tracus Arte, 2013). La Editura Polirom a mai publicat o carte pentru copii, Războiul solomonarilor (2018). O parte dintre poemele sale au fost traduse în germană, engleză, franceză, suedeză, rusă, azeră, catalană, turcă, maghiară ş.a.