Online & live despre Cei dispăruți. În căutarea a şase dintre cei şase milioane de Daniel Mendelsohn

Ar putea fi o imagine cu 5 persoane şi text care spune „ADRIANA BABEȚI și CRISTIAN PĂTRĂȘCONIU în dialog despre DISPĂRUȚI CEI DANIEL MENDELSOHN ÎN CĂUTAREA A ȘASE DINTRE CEI ȘASE MILIOANE CEI DISPĂRUȚI BESTSELLER NEW YORK TIMES de DANIEL MENDELSOHN editura Polirom, 2021 MIERCURI, 30 IUNIE 2021, ORA 18.30 National Book Critics Circle Award National Jewish Book Award Eveniment în librărie și online POLIROM”

„O naraţiune remarcabilă – riguroasă în căutarea adevărului, deopotrivă tandră şi exigentă. Este profund emoţionantă, adesea dureroasă, uneori amuzantă… Mendelsohn reuşeşte să schiţeze un tablou extrem de uman în care fiecare martor are un chip, iar fiecare chip are o poveste şi un destin.” (Elie Wiesel)

Miercuri, 30 iunie, începînd cu ora 18.30, pe paginile de Facebook Polirom (facebook.com/polirom.editura) & Librăria La Două Bufnițe (facebook.com/ladouabufnite), Adriana Babeți va intra în dialog cu Cristian Pătrășconiu pornind de la volumul Cei dispăruți. În căutarea a şase dintre cei şase milioane de Daniel Mendelsohn, bestseller New York Times, laureat al National Book Critics Circle Award,  National Jewish Book Award, Prix Médicis Etranger.

Continuă lectura

Live pe Facebook: Tudor Ganea în dialog cu Marius Chivu despre Cântecul păsării de plajă

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană şi text care spune „Tudor Ganea Cântecul păsării de plajă Tudor GANEA în dialog cu Marius CHIVU pornind de la romanul Cântecul păsării de plajă Joi, 25 martie, ora 19.00, pe pagina de Facebook a Librăriei La Două Bufnițe 口é www.polirom.ro facebook.com/ladouabufnite POLIROM proza”

Joi, 25 martie, la ora 19.00, pe pagina de Facebook a Librăriei La Două Bufnițe (facebook.com/ladouabufnite), va avea loc lansarea romanului Cântecul păsării de plajă de Tudor Ganea, apărut de curînd în colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom. Despre carte vor vorbi autorul și criticul literar Marius Chivu.

„Țineți în mîini cel mai bun roman de pînă acum al lui Tudor Ganea, arhitectul convertit la proză care, după – iată – cinci romane publicate în tot atîția ani (unele premiate și deja traduse), își poate revendica lejer titlul de cel mai în formă tînăr romancier al momentului. Cu Cîntecul păsării de plajă, Tudor Ganea se întoarce la etosul constănțean explorat în cartea de debut și scrie un fel de Gangs of Constantza al tranziției sălbatice din anii ’90 în care diverse grupări multietnice de outcasts își dispută teritoriul și influența asupra Cartierului Faleza Nord. Amestecul de violență și poezie al confruntărilor de pe malul mării este memorabil și, pe alocuri, conferă acestui roman realist murdar o calitate aproape psihedelică. Ainur, protagonistul cu origini tătare ale cărui ascensiune și decădere le consemnează întîmplările romanului, este o figură deopotrivă admirabilă și detestabilă, temută și tragică, rar întîlnită în literatura română, căci singurătatea lui este egalată doar de cruzimea cu care-și face loc în viață și în moarte. Nu recomand romanul celor slabi de inimă!” (Marius Chivu)

Tudor Ganea (n. 1983, București) este arhitect. A debutat în 2016 cu romanul Cazemata (Polirom; tradus în 2020 în limba franceză), pentru care a primit premiul „Tînărul prozator al anului 2016” în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, premiul pentru debut al revistei Observator cultural și premiul „Nepotu’ lui Thoreau” (debut) și a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor (debut). În 2017 i-a apărut cel de-al doilea roman, Miere (Polirom), distins cu premiul „Tînărul prozator al anului 2017”. În 2018 a publicat romanul Porci (Polirom), nominalizat pe lista scurtă a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură 2019, iar în 2019 romanul 8 (Polirom). Fragmente din romanele sale au fost traduse în maghiară, turcă, italiană, franceză, spaniolă și engleză.

LIVE pe Facebook: György Dragomán despre „Corul leilor”

Unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori maghiari contemporani, György Dragomán este autorul bestsellerului Regele alb (Polirom 2008, 2017), care a fost distins în Ungaria cu premiile Tibor Déry şi Sándor Márai şi a fost tradus în peste 30 de limbi, în prezent existînd şi un proiect de ecranizare a cărţii în Marea Britanie.

Luni, 12 octombrie, începînd cu ora 18.30, pe pagina de Facebook a Librăriei La Două Bufnițe (https://www.facebook.com/ladouabufnite), scriitorul maghiar György Dragomán va intra în dialog cu Ildikó Gábos-Foarţă, traducătoarea celui mai recent volum al său apărut în limba română, Corul leilor (colecția „Biblioteca Polirom”, 2020), și scriitorul și criticul literar Marius Chivu.

Pagina de Facebook a eventului: https://www.facebook.com/events/271055400706977

Un eveniment: Editura Polirom & Librăria La Două Bufnițe

După ce a publicat cîteva romane importante, iată-l pe Dragomán revenind la proza scurtă, pe care o scrie din adolescenţă. Corul leilor este o selecţie de prima mînă din rodul a nu mai puţin de treisprezece ani de creaţie. Ceea ce insuflă viaţă povestirilor este ritmul lor, protagoniştii învingîndu-şi prin muzică temerile, doliul, suferinţele din dragoste, aleanul. În fiecare frază pulsează muzica, răsună jazzul, baladele latino, heavy metalul barbar sau valsurile nobile şi sentimentale, duduie manelele şi popul coreean, bătăile inimii se amplifică, paşii în alergare bat darabana pe pavajul de piatră. În povestirea ce dă titlul volumului, rîsul bunicului care-şi consolează nepotul face obiectele ce se odihnesc în sertarele comodei să se cutremure, dînd naştere unei polifonii, de parcă toate capetele de leu ce o împodobesc s-ar fi apucat să mîrîie în cor. Lumea este privită din multiple puncte de vedere, iar în povestiri monologhează cînd un băiat sau o fetiţă, cînd o femeie sau un bărbat în toată firea. Fiecare cîntă pe vocea lui, dar toate cîntecele au un izvor comun: pasiunea şi curajul de a fi – precum şi o rafinată, dulce melancolie.

„Acest volum de proză scurtă este cu adevărat o carte a curajului, ce explorează posibilităţile confruntării. În dificila competiţie, protagoniştii sînt susţinuţi de muzică, fie ca solişti, fie ca simple voci din cor. Puterea muzicii îi ajută atît pe ei, cît şi pe cititori să creadă într-un happy-end.” (Bárka)

„Modul ingenios în care György Dragomán foloseşte forma naraţiunii scurte pentru a sonda abisurile psihicului uman este cu adevărat impresionant.” (Süddeutsche Zeitung)

„În noul său volum de proză scurtă, György Dragomán a ales să abordeze lucrurile dintr-o perspectivă ce aparţine îndeobşte copilului. Povestirile sale, uneori cu accente suprarealiste, trimit adesea la muzică şi la istoria României, iar structura frazelor este asemănătoare unor căderi de apă.” (Deutschlandfunk)

Corul leilor este o carte a iertării, cu un lung şir de păcate şi poveştile din umbra lor, ce le justifică iertarea. E acolo povestea alcoolicului, a cleptomanului, a spărgătorului de bănci, a dependentului de muncă. Povestea omului. A unei lumi în care nu există decît adevăruri fundamentale şi în care toţi caută mîntuirea.” (Perspektíva)

György DRAGOMÁN este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori maghiari contemporani. Născut în 1973 la Tîrgu Mureş, s-a stabilit în 1988 în Ungaria, împreună cu familia. A studiat filosofia şi literatura engleză la ELTE, în Budapesta, şi a lucrat la o teză de doctorat despre proza lui Samuel Beckett, traducînd în acelaşi timp din operele lui Beckett, James Joyce, Ian McEwan şi Irvine Welsh. Dragomán a debutat în 2002, cu volumul A pusztítás könyve (Cartea desfacerii), care a primit premiul Bródy, urmat în 2003 de piesa de teatru Nihil şi în 2005 de romanul A fehér király (Regele alb; Polirom 2008, 2017), care a fost distins în Ungaria cu premiile Tibor Déry şi Sándor Márai şi a fost tradus în peste 30 de limbi, în present existînd şi un proiect de ecranizare a cărţii în Marea Britanie. În 2011 lui György Dragomán i s-a acordat premiul literar Jan Michalski pentru acelaşi roman. În 2014 prozatorul  a publicat romanul Máglya (Rugul; Polirom, 2015), care s-a bucurat de un succes instantaneu în Ungaria şi a fost preluat de edituri din Statele Unite, Olanda şi Germania, confirmînd valoarea unui autor cu o viziune şi un stil ce au cucerit deja un public larg.

LIVE pe Facebook: David Grossman în dialog cu Magda Grădinaru

Nu este disponibilă nicio descriere.

David Grossman, laureat Man Booker Prize International și Médicis étranger, este unul dintre cei mai importanţi autori israelieni contemporani, cunoscut comentator al politicii Israelului faţă de Palestina şi militant pentru recunoaşterea acesteia ca stat. • Cărţile lui Grossman, premiate atît în Israel, cît şi în străinătate, au fost traduse deja în peste 30 de limbi.

Luni, 5 octombrie 2020, la ora 18.00, pe pagina de Facebook a Librăriei La Două Bufnițe (https://www.facebook.com/ladouabufnite), scriitorul israelian David Grossman va intra în dialog cu jurnalista Magda Grădinaru, pornind de la romanul De mine viața și-a tot rîs, apărut de curînd în colecția „Biblioteca Polirom”, traducere din limba ebraică de Gheorghe Miletineanu. Volum disponibil şi în ediţie digitală.

Pagina de Facebook a evenimentului:

https://www.facebook.com/events/765381007642822

Un eveniment: Polirom&Librăria La Două Bufnițe

În toamna anului 1951, Vera, evreică şi activistă în contraspionajul Armatei de Eliberare Naţională a Iugoslaviei, e arestată. Soţul ei, Miloš, ofiţer în cavaleria mareşalului Tito, tocmai se spînzurase. Profund îndrăgostită, Vera îşi apără bărbatul şi refuză cu încăpăţînare să semneze actul prin care acesta ar fi fost declarat duşman al poporului şi spion sovietic al lui Stalin. Prin urmare, va fi aruncată în lagăr şi torturată, nevoită să-şi lase fiica, micuţa Nina, în voia sorţii. O rană adîncă le va despărţi. Odată reunite, se vor putea împăca, oare, cu trecutul, sau blestemul va fi transmis din generaţie în generaţie? Zeci de ani mai tîrziu, înarmată cu o cameră video, Ghili, fiica Ninei şi nepoata Verei, reconstituie odiseea familiei.

Nu este disponibilă nicio descriere.

„Cu ani înurmă, am vrut să scriu o colecţie de poveşti de dragoste adevărată – şi nimeni nu avea una ca a ei. Primul ei soţ s-a sinucis pe vremea cînd era prizonierul serviciilor secrete ale lui Tito, în 16 octombrie 1951. An de an, în 16 octombrie, o sunam şi-i spuneam: mi-am amintit că astăzi e ziua lui Rade, soţul tău. Plîngea ca şi cum el abia murise. Era bîntuită de această întrebare: de ce a făcut-o, de ce n-a putut fi îndeajuns de puternic pentru a depăşi tortura, cum a fost ea? Vorbea cu atîta duioşie despre el, această femeie – atît de neclintită în privinţa ideologiilor, dar atît de tandră în iubire.” David Grossman, Elle (Italia)

„Grossman – ca şi Oz – nu împarte lumea aceea în buni şi răi, nu ţine cu unii împotriva celorlalţi, nu are «soluţii», nici iluzii, nu urăşte decît războiul acela dintre două adevăruri la fel de îndreptăţite. Unul dintre acei romancieri – nu chiar foarte mulţi – pe care putem conta.” (Radu Cosaşu, Dilema veche)

David Grossman (n. 1954) este unul dintre cei mai importanţi autori israelieni contemporani, cunoscut comentator al politicii Israelului faţă de Palestina şi militant pentru recunoaşterea acesteia ca stat. A studiat filosofie şi teatru la Universitatea Ebraică din Ierusalim, iar după ce şi-a încheiat stagiul militar obligatoriu, a lucrat la postul de radio Vocea Israelului. A publicat mai multe cărţi de ficţiune, dar şi cîteva volume de reportaje şi interviuri. Printre romanele publicate de Grossman de-a lungul timpului se numără Copii în zig-zag (1994), Cineva cu care să fugi de acasă (2000), Pînă la capătul pămîntului (2008), distins în 2009 cu Premiul Albatros acordat de Fundaţia Günter Grass şi în 2011 cu Premiul Médicis étranger, Căderea din timp (2011) şi Un cal intră într-un bar (2014), pentru care a primit Man Booker International Prize (2017). Cărţilelui Grossman, premiate atî tîn Israel, cît şi în străinătate, au fost traduse deja în peste 30 de limbi. David Grossman este doctor honoris causa al Universităţii Catolice din Leuven, Belgia, şi cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor, titlu acordat de Ministerul Culturii din Franţa. La Editura Polirom au apărut: Pînă la capătul pămîntului (2012, 2014), Căderea din timp (2013), Un cal intră într-un bar (2015, 2018), Cineva cu care să fugi de acasă (2018).

„Piramida” și „Noaptea dintre lumi” se lansează la București, Timișoara, Iași și Cluj

Cele mai recente două romane din colecția n’autor a editurii Nemira, Piramida, de Cristian Englert și Noaptea dintre lumi, de Irina Georgescu, se lansează la București miercuri, 21 noiembrie, la Cafeneaua Cărturești Verona, de la ora 19.00, în prezența autorilor moderați de Eli Bădică, coordonatoarea colecției. Continuă lectura