Lista cu dorințe Gaudeamus 2020 (în poze)

Anul acesta este „un pic” altfel, așa că toate evenimentele, inclusiv marile târguri, s-au mutat online. Însă, ca în fiecare an, las și eu o mică listă cu ce cărți mi-aș fi dorit să obțin de la Gaudeamus 2020, cu mențiunea că am să încerc să mă rezum la maximum 3 cărți pentru fiecare editură. Sper să-mi și iasă.

Așadar, în ordine alfabetică:

EDITURA ART

EDITURA ARTHUR

Iarna lui Brian

EDITURA BLACK BUTTON BOOKS

EDITURA BOOKLET FICTION

EDITURA CORINT

Este posibil ca imaginea să conţină: nor, text care spune „C.S. FORESTER SARLDO ROMAN PUBLICAT INIȚIAL CU TITLUL GREYHOUND PĂSTORUL CEL BUN „Forester ACUM ÎNTR-OECRANIZARE DESUCCES,C TOMHANKS TOM HANKS ÎNROLUL PRINCIPAL. FORESTER C.S. CORINT FICTION CORINT FICTION”


Houdini: Marea evadare de Kerri Manisalco, Editura Leda Edge – Delicatese  Literare

EDITURA CRIME SCENE PRESS

EDITURA CRUX PUBLISHING

img-book
img-book

EDITURA CURTEA VECHE

S.T.A.G.S.
Splendidul mistreț
H(a)ppy

EDITURA GRAFIC ART

EDITURA HECATE

EDITURA HERG BENET

EDITURA HUMANITAS

EDITURA HUMANITAS FCTION

EDITURA LEBĂDA NEAGRĂ

Pachetul, Thriller psihologic - Sebastian Fitzek
AVENTURILE UNUI CĂLĂTOR NAIV, între mișcare și izolare - Jan Cornelius

EDITURA LITERA

Pamantul fagaduintei
Apeirogon
O viata regasita
Vanatoarea de vrajitoare
Orasul Semilunii. Casa Pamantului si a Sangelui
India. O scurta istorie

EDITURA NEMIRA

EDITURA PALADIN

EDITURA PANDORA M

EDITURA PARALELA 45

EDITURA POLIROM

EDITURA PREDA PUBLISHING

Transfer de putere - Vince Flynn

EDITURA RAO

EDITURA STORIA BOOKS

EDITURA TREI

EDITURA TRITONIC

EDITURA UNIVERS

Spumele negre 1
Rusalka - Editura Univers

EDITURA VELLANT

Semnal editorial 167: Cărți pentru copii (și nu numai) de la editurile Humanitas, Paralela 45, Polirom, Pandora M și Storia Books

Precomandă cu livrare din data de 13 iulie

Mister, aventura, dragoni, ucenici-vrajitori, arhimagicieni si o prietenie din cele care dureaza o viata!

Finn Stormwind are tot ce-și dorește un băiat de 11 ani de pe Terria, ba chiar mai mult decât atât: e ucenic-vrăjitor, poate să zboare pe aripi de vânt, are o baghetă magică în formă de fulger și un dragon de culoarea cerului. Dar viitorul lui strălucit de arhimagician se schimbă într-o clipă atunci când își pierde puterile în urma unui accident ciudat.

Magistrul-vrăjitor la care e ucenic îl sfătuiește să-și găsească altă meserie, iar de la un pitic nesuferit aude că nu mai are nicio șansă să-și redobândească magia.

Singura lui salvare pare să fie o carte magică despre care nimeni ‒ nici măcar ucenicii celor mai puternici trei arhimagicieni de pe Terria ‒ nu știe unde se află. De parcă asta nu era de-ajuns, din Ținutul de la Răsărit vin vești despre o mare primejdie. Oare va reuși Finn să dezlege misterul cărții și să-și recapete puterile magice?

Video: https://www.youtube.com/watch?v=Ei0tOk8J11c&feature=youtu.be&fbclid=IwAR2fC_pe2yB5HXmRSiAzEk_MCC0LBi6xy78YyH3AtXPe7qO1RQxN4gSb6y8.

Cod Produs: HU003063/1

Noutate: 25 iun. 2020

Editura: Humanitas

Data aparitiei: 2020

Colectie: Junior

Număr de pagini: 280

MESE SAVUROASE DIN BUCATE SĂNĂTOASE

Copiii de azi sunt tot mai greu de mulțumit, iar sensul expresiei „ca la mama acasă” e tot mai diferit de cel tradițional. Așa se face că adesea ne vedem nevoiți să cedăm în fața unor obiceiuri alimentare nesănătoase. Dar lucrurile nu trebuie să stea neapărat așa. Mâncărurile hrănitoare, care conțin elemente nutritive esențiale pentru dezvoltarea armonioasă a copilului, pot fi foarte gustoase! Pentru a îmbina alimentația sănătoasă cu plăcerea este suficient să avem la îndemână o carte plină de idei și secrete, pe care s-o deschidem cel puțin la fel de des ca pe una scrisă de specialiști în pediatrie. În acest fel ne asigurăm că nu rămânem niciodată fără soluții când trebuie să pregătim mese savuroase din bucate sănătoase.

Autor:CRISTEA SOIMU Maria
Domeniu:Nonficțiune
Colecție:UNIVERSUL GASTRONOMIC
Dată apariție:06-2020
Nr. pagini:216
Format:20×25
ISBN:978-973-47-3228-9
Ediția:I

Povestea cavalerului care își făgăduiește mâna dreaptă puterilor  necurate, pentru a fi ajutat în planurile lui de răzbunare, istoria unui mort povestită de el însuși, legendele germane cu spiriduși şi ondine, dintre care nu poate lipsi, firește, Lorelei, poveștile vânătorești cu animale malefice, aparițiile tenebroase sau grotești ale diavolului, castelele bântuite, cu fantomele lor – iată doar câteva din ingredientele povestirilor fantastice ale Alexandre Dumas, în care gustul pentru misterul nocturn al romanticilor se împletește adeseori cu umorul. Volumul de față le cuprinde pe toate, transpuse cele mai multe pentru prima dată în limba română.

Autor:DUMAS Alexandre
Domeniu:Literatură pentru copii & Adolescenți
Colecție:CERCUL DE LECTURĂ ȘI SCRIERE CREATIVĂ
Dată apariție:06-2020
Nr. pagini:320
Format:13×20
ISBN:978-973-47-3168-8
Ediția:I

Vîrsta recomandată 8+

Cu ilustrații de Carmen Parii

Inteligent, citit, foarte ataşat de familia sa şi mare admirator al oamenilor în general, motanul Silvestru devine tot mai îngrijorat de soarta umanităţii cînd aceasta se confruntă cu o mare epidemie. Pentru că stăpâneşte infralimbajul, un mod de comunicare cu orice altă vieţuitoare de pe planetă, concepe un plan care ar putea duce la salvarea lumii. Prin urmare, pleacă de acasă, pe ascuns, într-o călătorie către o ţară foarte îndepărtată, sperînd că va reuşi să rezolve problema prin bună înţelegere cu cel care a declanşat-o. Însă, pe parcurs, lucrurile se complică, întrucît cel care a pornit totul nu pare o fiinţă tocmai rezonabilă. Aşa încît pisoiul trebuie să-şi regîndească rapid planul dacă vrea să aibă cu adevărat o şansă. Iar ajutorul vine dintr-o direcţie cu totul şi cu totul surprinzătoare…

Pagina de Facebook a cărții: https://www.facebook.com/motanulsilvestru/

Domeniu: Cărți pentru copii și tineret -> Literatură -> Acţiune şi aventură
Literatură universală -> Acțiune, aventuri

Colecție: JUNIOR

Număr pagini: 120

ISBN: 978-973-46-8191-4

Tip ediție: cartonată

Format: 130×200

An apariție: 2020

Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni şi oameni în picioare, text care spune „JAKE BURT Salutări DİN PROTECȚIA MARTORILOR $ STORIA BOOKS”

Un debut amuzant și tulburător. Un roman despre o fată din sistemul de plasament care intră, alături de noua ei famile, în Programul de Protecție a Martorilor și află, astfel, cât de complicat și de periculos este să te ascunzi în văzul tuturor.

Nicki Demere este orfană și fură din buzunare. Întâmplător, este și cea mai nimerită persoană să țină în viață o familie…

Agenții federali americani sunt în căutarea fetei perfecte, care să-i ajute să ascundă o mamă, un tată și un fiu, vânați de cei mai periculoși criminali din țară. Până la urmă, băieții cei răi caută o familie cu un singur copil, nu cu doi, iar implicarea unei fete cu școala vieții, care știe câte ceva despre cum să ascunzi tot felul de lucruri, s-ar putea să fie exact ce le trebuie agenților.

Nicki jură că este în stare să țină la adăpost familia Trevor, dar pentru asta, va fi nevoită să facă slalom printre ucigași plătiți și agresori cibernetici. În plus, la școală trebuie să treacă neobservată, prin urmare agenții îi impun și ce note trebuie să primească: 7, nu mai mult, nu mai puțin. În timp ce jonglează cu responsabilitățile noii sale identități, Nicki descoperă un adevăr neașteptat: cele mai serioase amenințări la adresa noii sale familii vin chiar din propriul ei trecut.

Titlu original: Greetings from Witness Protection!

Autor: JAKE BURT

Traducător: Laura Guțu
Recomandată:
Suport: 368 pagini, paperback
ISBN: 978-606-9072-16-5

Totul a început cu iepurele de la școală…
Lui Tommy nu i-a plăcut niciodată de el.
De fapt, băiețelul chiar credea că iepurele e blestemat. Când acesta a ajuns în casa lui pe neașteptate și totul a început să meargă foarte prost, Tommy ar fi putut dovedi că are dreptate.
Înfruntând răceli, câini periculoși și mai multe dezastre decât ar fi putut provoca vreodată un singur iepuraș, se părea că Tommy și familia sa erau într-adevăr DAMNAȚI.
Oare tot ghinionul lor va aduce până la urmă ceva pozitiv?

O carte amuzantă, scrisă și ilustrată excepțional de Judith Kerr, Blestemul iepurelui de la școală este o poveste nemuritoare pe care copiii o vor adora și care le va stârni râsul, fie că o citesc singuri, fie împreună cu familia.

JUDITH KERR s-a născut la Berlin. A plecat din Germania împreună cu familia în 1933 pentru a scăpa de Partidul Nazist ajuns la putere și s-a stabilit în Anglia.
A studiat la Școala Centrală de Artă și mai târziu a lucrat ca redactor la BBC.
În 2012, a fost numită Ofițer al Ordinului Imperiului Britanic (OBE), iar în 2016 a primit Premiul Booktrust pentru întreaga sa activitate literară. Judith a continuat să scrie și să ilustreze cărți pentru copii până în ultima clipă. S-a stins din viață pe 22 mai 2019, la aproape 96 de ani.

De aceeași autoare, în colecția PanDA au apărut:
• Mog, pisica uitucă • Mog și bebelușul • Mog și Iepurilă • Mog și vulpile • Mog la veterinar • Crăciunul lui Mog • Tigrul care a venit la ceai • Mog în întuneric • Mog învață alfabetul • Adio, Mog • Coada Katinkăi • La plimbare cu mami • Mog și bunicuța • Prostioara lui Mog • Foca domnului Cleghorn

Autor: Judith Kerr

Nr. de pagini: 80

ISBN: 978-606-978-248-4
Preț vechi: 29.00 RON

Preț nou: 24.65 RON

Titlu original: The Curse of the School Rabbit
Ilustraţii de Judith Kerr
Limba originală: engleză
Traducere: Ioana Nuțulescu
Format: 130×200 mm
Anul apariției: 2020

Fragment în avanpremieră: Shobha Rao – Inima fetelor are mai intens

Titlu: Inima fetelor arde mai intens

Autor: Shaobha Rao

Traducere din engleză de Ruxandra Tudor și Alina Marc-Ciulacu

ISBN: 978-606-9072-08-0

Colecția Storia Plus

Număr pagini: 392

Fragment în avanpremieră

Poornima dormea. Ca prin vis a auzit un sunet. S-a gândit că ar fi putut să fie un animal, un câine vagabond sau un porc. Poornima a stat și a ascultat. Apoi a auzit din nou: un bocet. De unde venea? De unde? Din coliba în care se aflau războaiele de țesut. A sărit în picioare. A luat-o la fugă. A văzut umbre în colibă. Ardea o lampă. 

— Savitha? a spus în șoaptă. La început, tăcere. Una grea, de parcă devenise vâscoasă din cauza căldurii, a întunericului. Apoi, un geamăt slab.

 — Savitha? 

S-a îndreptat spre locul din care venea sunetul. Spre colțul colibei. După ce i s-au obișnuit ochii cu întunericul, a văzut o grămăjoară, o umbră mai pronunțată decât cele dimprejur. A trecut pe lângă cele două războaie de țesut. Păreau uriașe, chiar sinistre în întuneric, ca doi uriași gârboviți și înfometați. Dar grămăjoara – acum vedea că suspina, vărsa lacrimi cu atâta năduf, încât Poornima s-a întrebat dacă chiar era un om, dacă această creatură mai avea și altceva în afară de acest plâns. S-a împiedicat. S-a aplecat. Și s-a oprit. Pentru un scurt moment, pentru o fracțiune infimă de secundă, și-a spus: poate că visez. Poate că ochii mi se vor deschide. Dar când a întins mâna, a dat de piele goală. Fierbinte, ca pământul pârjolit de soare. Ca nisipul din deșert. Abia atunci a observat hainele sfâșiate ale Savithei. Unele erau pe ea, altele, pe jos. Zăceau în jurul ei ca niște melci sfărâmați. 

— Savitha. Ce este? Ce s-a întâmplat? Lacrimile au încetat. 

Poornima a îngenuncheat și a luat-o de umeri. I-a simțit oasele, ascuțimea lor. Oasele unui animal plăpând. Coca unei nave mici. Savitha s-a chircit și s-a tras de lângă ea. Atunci i-a observat Poornima cărarea din păr. Ca o lanternă luminând suprafața unui râu. Părul ei lung era despletit, dar cărarea, intactă. Argintie. Ca apele dintr-o trecătoare ce despică un munte. Abia atunci și-a luat mâinile de pe umerii ei. 

— Cine? Savitha, care stătea cu capul aplecat peste genunchi, a lăsat să-i scape un scâncet. Jos, firav, spart. 

— Cine? a repetat Poornima, cu ochii inundați de lacrimi. Savitha a tremurat atât de violent, că Poornima a luat-o în brațe și a ținut-o strâns. I-a așezat capul pe pieptul ei și s-au legănat împreună, așa. Poornima și-a spus că trebuie să ceară ajutor, să-și trezească tatăl, să cheme vecinii. Dar când a dat să se miște, când a dat să facă cea mai mică mișcare, Savitha a prins-o de mână. A strâns-o atât de tare, că Poornima s-a uitat la ea, șocată. 

— Cine? Privirile lor s-au întâlnit. — Poori, a murmurat ea. Atunci a înțeles. Atunci Poornima a știut.

A lăsat să-i scape un urlet atât de sălbatic, că au venit în fugă nu mai puțin de zece oameni. Savitha se făcuse mică. Se chircise ca un animal. De pe umeri i-au căzut bucăți din bluză. Erau negri și goi ca niște dealuri. Oamenii s-au așezat în jurul lor; întrebările și oftaturile și exclamațiile treceau pe lângă Poornima ca niște săgeți. A căzut în genunchi. Un vecin s-a aplecat peste ea și a întrebat-o: 

— Ce este? Ce? Ce se întâmplă cu voi, fetelor? 

— Aduceți un cearșaf! a strigat cineva, încercând să o ridice pe Poornima în picioare, dar aceasta s-a împotrivit, acoperind-o pe Savitha cu propriul trup. Ce alt folos ar putea să aibă trupul ăsta al meu? s-a întrebat în sinea ei. Ce alt folos?

A doua zi, cerul era alb, ca măcinat de febră. Aerul era atât de gros și de fierbinte, că părea să miroasă a fum. Poornima a clipit; avea pleoapele grele, nu-i venea să-și creadă ochilor. Savitha zăcea în aceeași poziție, cu cearșaful aruncat peste ea, iar Poornima a țintuit-o cu privirea, zicându-și: nu, nu este un vis. De ce nu poate fi un vis? Un moment mai târziu, fratele Poornimei a trecut prin dreptul ușii și, evitându-i privirea, i-a zis:

 — Nanna vrea ceai. 

Poornima s-a uitat la fratele ei și, după ce acesta s-a făcut nevăzut, a rămas uitându-se la pragul gol. 

— Nanna vrea ceai, a repetat ea în șoaptă ca un papagal, de parcă nu doar aceste cuvinte, ci întregul limbaj i-ar fi fost străin. Le-a repetat obsedant pe fiecare în parte și apoi s-a ridicat ușor în picioare. Savitha nu se mișca. Nici măcar nu părea să fie trează, deși avea ochii deschiși. Poornima a ieșit în căldură, orbită de lumină, amețită, și a trecut din coliba cu războaiele de țesut în coliba mare, unde a pus apa la fiert. Apoi a adăugat laptele, zahărul și frunzele de ceai. S-a uitat la foc. Părea imposibil, îi părea imposibil să facă ceaiul, să facă ceva atât de banal ca un ceai. Lumea căpătase o nouă rânduială în noaptea aceea și să facă ceai, ceai pentru tatăl ei părea într-un fel o ofensă mai presus de cea pe care o comisese el. S-a uitat la apă plină de dezgust, a văzut-o cum începe să fiarbă, apoi cum fierbe cu bulbuci, și a îndepărtat cana de sine, de parcă rana pe care o deschisese el, pe care o provocase deja se infectase și era plină de viermi; de parcă ar fi ținut rana aceea în propriile mâini. Bărbatul stătea pe patul din funie de cânepă, la intrarea în colibă. Frații erau mai departe și se vedea că el se chinuia să-i audă. Când a văzut-o, s-a îndreptat de spate și a întins mâna cu răceală. Poornima a simțit cum o inundă un val de venin fierbinte; s-a dat înapoi. A încercat din nou să se ducă spre el, dar picioarele ei nu păreau să pășească pe ceva solid, erau lipsite de vigoare. Pământul este moale, și-a zis ea, este ca bumbacul. Dar veninul s-a transformat mai apoi în greață, căldura și lumina supărătoare a dimineții au făcut-o să transpire, iar privirea i s-a tulburat brusc, înecată în zeci de punctișoare, de săgeți îngrozitoare de lumină. Mai avea câțiva pași până la el când i-a cedat corpul, când a fost prinsă în mrejele unui vertij și a simțit cum o trage pământul. S-a împiedicat, au sărit câteva picături din ceai și a încercat cu cealaltă mână să-și recapete echilibrul – exact de această mână a prins-o tatăl ei. Exact această mână – cea pe care n-o mai atinsese nicicând – era acum în mâna lui. A simțit-o cum sfârâie. A simțit gheare curbate ca niște șerpi și limbi și degete. Solzi ca niște cărbuni incandescenți. S-a întors cu un gest aproape violent, plin de oroare, și s-a dus glonț în atelierul de țesut. Înapoi la Savitha. S-a ghemuit lângă ea, s-a lipit de trupul ei, de parcă ea ar fi fost cea care greșise. Care greșise? Era un tată care îi ținea piept fiicei sale. Cu toate acestea, să-i țină piept în acest fel, în acest moment, cu o aparentă amabilitate atât de grețoasă, i s-a părut Poornimei un afront infinit; mai bine ar fi lăsat-o să se înece în apele Krishnei, cu ani în urmă. De ce? s-a întrebat ea în gând. De ce nu ai făcut-o?

Atunci a apărut și tatăl Savithei. Nu-și mai ascundea mâinile, nici degetele lui noduroase, încovoiate și strâmbe. Le ținea în față, de parcă ar fi implorat. De parcă ar fi cerșit. Le flutura ca pe niște crengi sălbatice. Distruse de fulgere, de gândaci, de boală. Dar Poornima a observat că avea fața împietrită. Era cuprinsă de o disperare cum fata nu mai văzuse în viața ei. 

— Fata mea, a spus el scurt, cu ochii roșii, plini de durere. În glas i se citea disperarea. A încercat să o ridice pe Savitha – să o ia cu el –, dar aceasta a prins-o pe Poornima de mână. 

— Las-o, i-a strigat cineva prin ușă. A mai încercat o dată să o ridice, dar Savitha s-a prins de Poornima încă și mai abitir, astfel că, văzându-i zbuciumul, Poornima l-a privit pe bărbat de parcă s-ar fi uitat la un câmp sterp și i-a spus: 

— Vrea să fie lăsată în pace.

După-amiaza a adus cu sine valuri de haos și un tumult înnebunitor. Vecini, bătrâni, gură-cască, copii curioși ușuiți de acolo, bărbați, peste tot bărbați. Dar Savitha… ea stătea nemișcată. De când o apucase de mână pe Poornima ultima oară, a întors o singură dată capul. N-a făcut decât să-și tragă cearșaful până la gât și să clipească, după care a redevenit stană de piatră. Poornima a stat lângă ea; la un moment dat, panicată și stresată de starea ei, i-a pus degetele la nas, să se asigure că respiră. Căldura umedă și delicatețea respirației ei au făcut mai mult decât toate vocile, zgomotele și rândurile nesfârșite de oameni care se perindau. După-amiază, câteva perechi de mâini au încercat s-o tragă pe Poornima. S-o smulgă de lângă Savitha. Dar de data asta ea a fost cea care s-a ținut de prietena ei cu un soi de nebunie, de delir. A auzit pe cineva spunând cu voce tare: „Va fi un stigmat pentru ea. Așa se întâmplă mereu. Și era atât de aproape cu planurile de nuntă”. Altcineva a zis: „Un morman de bălegar este un morman de bălegar. Dacă ai călcat în el…”. Cu toate acestea, Poornima se simțea ca un fir de iarbă bătută cu dușmănie de vânt. A vorbit cu vântul. Te rog, te rog frumos, oprește-te, i-a spus ea cu blândețe. Și când el s-a oprit, pentru o fracțiune de secundă, a fost buimăcită de liniște. De teamă. Teamă că avea să treacă de fum, de caniculă, de amorțeală și să le înghită, pe ea și pe Savitha, bucată cu bucată.

Semnal editorial 117: Shobha Rao – Inima fetelor arde mai intens

Titlu: Inima fetelor arde mai intens

Autor: Shaobha Rao

Traducere din engleză de Ruxandra Tudor și Alina Marc-Ciulacu

ISBN: 978-606-9072-08-0

Colecția Storia Plus

Număr pagini: 392

Aleasă drept una dintre cele mai bune carți ale anului de către The Washington Post, NPR, Shelf Awareness, Paste, LitHub, Real Simple. Finalistă 2018 Goodreads Choice Awards, la categoria Best Fiction

Inclusă pe lista lungă a Premiului pentru Primul Roman 2018 a Center for Fiction.

Un roman de debut electrizant, despre legătura extraordinară dintre două fete pe care împrejurările le-au despărțit, dar care se caută cu stăruință una pe cealaltă.

Poornima și Savitha se lovesc de trei obstacole: sunt sărace, sunt ambițioase și sunt fete. După moartea mamei ei, Poornima întâlnește foarte puțină bunătate în viață. Ei îi revine sarcina de a avea grijă de frați până când tatăl ei îi găsește soț potrivit. Așa că, atunci când Savitha intră în gospodăria lor, Poornima e intrigată de fata aceasta veselă, care gândește pe cont propriu. Dintr-odată, satul lor din India nu mai pare chiar atât de sufocant de mic, iar Poornima începe să-și imagineze o viață dincolo de căsătoria aranjată. Dar în momentul în care un act de cruzime îngrozitor o forțează pe Savitha să plece, Poornima lasă în urmă tot ce îi era cunoscut pentru a-și găsi prietena.

Călătoria o poartă prin cele mai întunecate unghere ale lumii interlope din India, de pe un continent pe altul și, în cele din urmă, într-un complex de apartamente din Seattle. Alternând perspectivele fetelor pe măsură ce se confruntă cu obstacole extrem de dificile, romanul lui Shobha Rao înfățișează două eroine care nu își pierd niciodată speranța ce arde înăuntrul lor. 

 

Incandescent… Un portret virulent a ceea ce pare a fi feminismul într-o mare parte a lumii.

Vogue

O plăcere pentru fanii Elenei Ferrante, cartea explorează legăturile de prietenie și felul în care ambiția feminină se lovește de constrângerile sărăciei și ale societăților patriarhale.

The Huffington Post 

 

Inima fetelor arde mai intens de Shobha Rao mi-a făcut inima țăndări. Cioburi de inimă peste tot. Sunt uluită de căldura și de umanitatea din această carte, chiar dacă explorează anumite locuri incredibil de întunecate. O să-mi rămână gândul la această carte pentru o vreme și o să auziți multe despre ea.

Charlie Jane Anders, autoarea cărții Toate păsările din cer  

Un debut impresionant, romanul este o mărturie a trăiniciei pe care o are prietenia dintre femei… Shobha Rao ne uimește cu romanul ei de debut nu numai prin proza superbă, ci și prin măiestria cu care stăpânește ritmul. În scriitura lui Rao, tema aceasta gravă, dură, care altfel ar fi putut deveni tulburătoare prin onestitatea totală, este fluidă și propulsivă. Romanul nu pierde nicio clipă din vedere cele două suflete sensibile și puternice aflate în centrul lui, iar cititorul rămâne fără suflare în fața puterii lor.

Shelf Awareness

Fascinant… Paginile se întorc întruna, limbajul este liric și încântător și numeroase formulări cer o pauză pentru a fi analizate… Rao este o scriitoare talentată și sigură pe ea, capabilă să gestioneze o linie narativă amplă și ambițioasă.

The New York Times Book Review

O poveste incredibil de autentică și de fascinantă despre două tinere între care se creează o legătură puternică în timp ce țes pânză pentru sariuri într-un mic sat indian dominat de sexism și de misoginie.

InStyle 

Cu certitudine, o lectură obligatorie pentru cititorii cărora le plac autori precum Nadia Hashimi și Khaled Hosseini.

Bustle

Cartea are o forță emoțională uriașă și o narațiune fascinantă, care îl vor purta pe cititor până la finalul tulburător… Romanul este o mărturie puternică despre modul în care un lucru în aparență mărunt, precum prietenia dintre două fete, poate deveni un mijloc de a rezista oprimării.

Dallas Morning News 

 

Încântător… Proza magnifică surprinde nuanțele și intensitatea a două prietene foarte bune, pe cale să treacă la o maturitate nesigură și precară… Un studiu incisiv al unei legături de prietenie indestructibile.

Kirkus Reviews

Shobha Rao s-a mutat din India în Statele Unite când avea 7 ani. A primit Premiul Katherine Anne Porter pentru ficțiune, iar povestirea sa, „Kavitha and Mustafa”, a fost inclusă în 2015 de romancierul și scriitorul american T.C. Boyle pe lista Best American Short Stories. Este autoarea unei colecții de nuvele, An Unrestored Woman, și a romanului Inima fetelor arde mai intens. Locuiește în San Francisco.

Lecturi 217: Ocean Vuong – Pe pământ suntem strălucitori o clipă

Este posibil ca imaginea să conţină: în aer liber

Ocean Vuong – Pe pământ suntem strălucitori o clipă (On Earth We’re Briefly Gorgeous, 2019) 248p., TPB, 14×20, Storia Books, 2019, Colecția Storia Plus, Trad. Ioana Miruna Voiculescu, Red. Adela Hîncu, 39 lei, ISBN 978-606-9072-09-7

Nominalizări: National Books Award Nominee for Fiction 2019, PEN/Hemingway Foundation Award Nominee for Longlist 2020, Kirkus Prize Nominee for Fiction 2019, Goodreads Choice Awards Nominee for Fiction and Debut Novel 2019, The Center for Fiction First Novel Prize: Short List 2019

Nota Goodreads: 4.12 (21822 note)

Descrierea editurii: Pe pământ  suntem strălucitori o clipă este scrisoarea unui fiu către mama sa care nu știe să citească. Naratorul, Little Dog, are aproape treizeci de ani când scrie această scrisoare în care scoate la lumină istoria familiei care a început înainte de nașterea lui – o istorie cu epicentrul în Vietnam – și de care se servește apoi pentru a-i oferi mamei acces la porțiuni din viața sa necunoscute acesteia, toate culminând cu o revelație de neuitat. Pe pământ suntem strălucitori o clipă este în egală măsură despre puterea care vine din a-ți spune propria poveste și despre lipsa de putere care-ți anulează identitatea atunci când nu ești auzit. Cu o grație și urgență uluitoare, Ocean Vuong scrie despre oameni prinși între lumi diferite și întreabă cum ne vindecăm și ne salvăm unii pe ceilalți fără a uita cine suntem. Cum este posibilă supraviețuirea și cum o putem transforma într-un fel de bucurie sunt întrebările care propulsează cel mai important roman de debut din mulți ani.”

Al doilea volum al proaspăt lansatei colecții Storia Plus a editurii Storia Books (primul fiind „Nesupunere” a lui Naomi Alderman, autoarea excelentului volum „Puterea”, despre care am scris aici) este „Pe pământ suntem strălucitori o clipă” al poetului Ocean Vuong. Și se simte din plin faptul că autorul este poet, căci zici că citești un poem în proză, atât de lirică este narațiunea, în pofida subiectului greu și întunecat: o familie de imigranți vietnamezi rămași traumatizați după ce-au trecut prin oribila experiență a războiului din Vietnam de la sfârșitul anilor șaizeci.

Little Dog, personajul principal, are aproape treizeci de ani când începe să-și scrie scrisoarea către mama lui care nu cunoaște limba engleză, deși a sosit cu decenii întregi în America, refugiindu-se, alături de mama ei, din calea bombelor și a văpăilor aruncătoarelor de flăcări americane ce pârjoleau sate întregi din Vietnam. Ne întoarcem în timp până în vremea războiului din Vietnam și face cunoștință cu bunica lui Little Dog, venită, cu fetița în brațe (mama lui Little Dog), să bată la poarta unei cazărmi americane ca să fie salvată. Instinctul de mamă își spunea cuvântul și femeia apelase, în ultimă instanță, la singurii oameni despre care credea că o pot salva.

Povestea lui Lan, bunica lui Little Dog, este cruntă. Sfâșietoare. Îți rupe inima în bucăți. La fel e și povestea mamei lui Little Dog. Cu un plus de durere din cauza tulburării de stres posttraumatic ce îi va face viața amară atât ei, cât și bietului fiu nevinovat Little Dog. Există un citat pe undeva prin carte în care se spune că, iar ăsta e de fapt rezultatul unui studiu făcut pe persoanele suferinde de pe urma acestei afecțiuni, celor care suferă de această tulburare le cresc șansele de a-și maltrata copiii. Monștrii transformă oamenii în monștri, iar oamenii transformați în monștri au mari șanse să se răzbune pe cei nevinovați, dar aflați la îndemână, putându-i transforma, la rândul lor, și pe aceștia în monștri.

Dar Little Dog e un băiat cuminte și crește încercând să-și înțeleagă mama, cu mintea lui de copil, ba chiar să o ajute cum poate și el când aceasta se întoarce frântă de oboseală de la salonul de unghii (știu, ce clișeu, o imigrantă asiatică să lucreze într-un salon de unghii) și adoarme ba în cadă, ba întinsă pe podeaua tare, unde fiul ei încearcă să-i dezmorțească oasele înțepenite și să-i destindă mușchii prea încordați. Însă viața e tare grea pentru un copil cu ochii oblici și pielea nițel prea galbenă pentru gustul celorlalți copii americani. Sau pentru un tânăr ce se va îndrăgosti de un alt tânăr, când va ajunge să muncească pe moșia tatălui acestui tânăr și va ajunge să cunoască dragostea adevărată, care nu ține cont de rasă, culoare sau sex.

O scrisoare de dragoste la adresa mamei sale este prima parte a cărții, apoi o poveste prin care tânărul Little Dog îi dezvăluie mamei sale că e gay și că s-a îndrăgostit de un băiat. Little Dog nu încearcă să-și găsească scuze, căci, până la urmă, nici nu are de ce, ci doar să-și facă mama să-nțeleagă că așa arată o lume normală. Să îi explice că și pentru el e foarte greu să-și găsească locul într-o lume complet diferită față de cea pe care o știa ea, dar și plină de prejudecăți și de oameni cărora le este greu să-i accepte pe cei care sunt diferiți de ei.

Și poate că relația care se va înfiripa între el și tânărul Trevor este tocmai modul prin care Little Dog va izbuti să răzbată prin toate traumele, să rămână cu mințile întregi și să îi ofere autorului prilejul de-a pune pe tapet probleme mai actuale ca oricând: drogurile și dependența de droguri (sunt menționați inclusiv veteranii de război transformați în dependenți de un sistem neputincios și indolent la suferințele lor), dificultatea de-a fi străin într-o lume străină, eșecul visului american și falimentul moral al unei națiuni, iar acest lucru îl face atât de bine, încât mă face să cred că naratorul poveștii este de fapt un alter ego al autorului. Și tocmai de aceea, că spune totul verde în față, fără a cosmetiza, șochează și transformă cartea într-o poveste nu tocmai facilă, nu tocmai ușor de digerat. Așa cum e viața de fapt.

Am vrut să-mi notez adesea citate care îmi făceau pielea de găină, pe care le consideram notabile sau pe care aș fi vrut să le împărtășesc cu cititorii acestui blog. Însă puteți deschide cartea la orice pagină și sigur veți descoperi o expresie, o frază, un paragraf întreg care vă va unge pe suflet. Uneori e nevoie și de astfel de povești. Uneori e nevoie și de lirism, în ciuda poveștilor tragice, ca să ne minunăm de ce poate născoci mintea umană. Uneori nu e nevoie să citești pagini după pagini în care să se întâmple tot timpul câte ceva, căci e suficient să ai în față o proză ca a lui Ocean Vuong ca să te facă să simți că ai descoperit ceva deosebit. Aceasta este adevărata putere a literaturii.

„Munca îmi era plătită în povești…”

„În acele după-amiezi am ajuns să înțeleg că nebunia poate duce uneori la descoperire, că mintea, fracturată și scurtcircuitată, uneori are dreptate. Camera se umplea și se reumplea cu vocile noastre în timp ce-i cădea zăpada din păr, iar dușumeaua dimprejurul genunchilor mei se albea în timp ce trecutul se derula în jurul nostru.”

„Unii susțin că istoria urmează o spirală, nu o linie, cum am ajuns să ne așteptăm noi. Călătorim prin timp urmând o traiectorie circulară, îndepărtându-ne tot mai mult de un epicentru doar pentru a reveni, cu un cerc mai încolo.”

„Eram în avion spre California – mai ții minte? Îi mai dădeai o șansă lui, tatălui meu, deși aveai încă nasul strâmb de la nenumăratele lui dosuri de palmă. Aveam 6 ani și o lăsasem pe Lan în Hartford cu Mai. La un moment dat în timpul zborului, turbulențele s-au întețit de am început să salt de pe scaun, întregul meu eu minuscul era aruncat în aer de pe pernă, apoi trântit la loc de centura de siguranță. M-am pus pe plâns. M-ai cuprins cu o palmă pe după umeri, te-ai aplecat spre mine, absorbind cu greutatea ta propulsia avionului. Apoi mi-ai arătat cu degetul stratul de nori gros de dincolo de geam și mi-ai spus:

– La înălțimea asta, norii se transformă în bolovani – pietre tari – asta simți tu acum.

Buzele tale îmi atingeau ușor urechea, tonul mângâietor, în timp ce eu studiam munții masivi de culoarea granitului dincolo de linia orizontului. Da, normal că se zguduia avionul. Ne croiam drum printre stânci, zborul nostru reprezentând o perseverență supranaturală de trecere. Pentru că întoarcerea la acel bărbat presupunea genul acesta de magie. Avionul trebuia să troncănească, trebuia să se desfacă în bucăți aproape. Odată restabilită ordinea în univers, m-am lăsat pe spate și am privit cum străpungeam munte după munte.”

„- Spre deosebire de fratele tău, tu nu te-ai născut până când n-am știut că vei trăi.”

Lista cu dorințe pentru Gaudeamus 2019

Editura Art

Inima cedează ultimaCartea iluziilor

Rămâi cu mine Cartea albă

 

Editura Arthur

Regele Arthur III: Cavalerul Strâmb Croit Regele Arthur IV: O lumânare în bătaia vântului

O istorie secretă a Țării Vampirilor II: Cartea fetiței-vampir Povestea fără sfârșit

Animale fantastice și unde le poți găsi | de Newt Scamander Quidditch - O perspectivă istorică

Harry Potter și piatra filosofală (ed. ilustrată) Mică enciclopedie a României pentru copii | 2019

Editura Black Button Books

Editura Corint

Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni, oameni în picioare, costum şi text Este posibil ca imaginea să conţină: 2 persoane, text

Este posibil ca imaginea să conţină: nor, cer, în aer liber şi text Este posibil ca imaginea să conţină: text

Este posibil ca imaginea să conţină: 7 persoane, oameni în picioare, text şi în aer liber Este posibil ca imaginea să conţină: 4 persoane, oameni în picioare şi text

 

Editura Crime Scene Press

 

Editura Crux Publishing

img-book

 

Editura Curtea Veche

Idioata Oameni normali

 

Editura GraficArt

Asterix și goții (vol. 3) Seria Garfield #3. Garfield: mai mare, mai grozav

Editura Herg Benet

 

Editurile Humanitas & Humanitas Fiction

 

Editura Litera

Este posibil ca imaginea să conţină: cer, în aer liber şi apă Este posibil ca imaginea să conţină: text

Nebuni și muritori Fetița din scrisoare

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie. Eclipsa

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie. Este posibil ca imaginea să conţină: cer

 

Editura Nemira

 

Editura Paladin

Cronicile din Amber #2. Mâna lui Oberon Un străin în Olondria

Este posibil ca imaginea să conţină: text Este posibil ca imaginea să conţină: text

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie. Este posibil ca imaginea să conţină: text

Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni şi text Este posibil ca imaginea să conţină: text

 

Editura Paralela 45

 

Editura Polirom

 

Editura Rao

Este posibil ca imaginea să conţină: text

 

Editura Storia Books

Este posibil ca imaginea să conţină: text

Este posibil ca imaginea să conÅ£ină: 1 persoană, text Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.

 

Editurile Trei & Pandora M

Este posibil ca imaginea să conţină: text Este posibil ca imaginea să conţină: 2 persoane, text

Este posibil ca imaginea să conţină: text

Este posibil ca imaginea să conţină: text Este posibil ca imaginea să conţină: text

Este posibil ca imaginea să conţină: text Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.

 

Editura Tritonic

 

Editura Univers

 

Editura Vellant

 

Editura YoungArt

Băieții din strada Pál Lungul drum al Aumei

 

Semnal editorial 87 + Fragment în avanpremieră: Hafsah Faizal – Pe urmele flăcării

Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, text

Zafira este Vânătorul, deghizată în bărbat când se aventurează în blestemata pădure a ținutului Arz pentru a-și hrăni poporul.

Nasir este Prințul Morții și îi asasinează pe cei suficient de nebuni ca să-l înfrunte pe autoritarul său tată, sultanul. Dacă oamenii vor descoperi că Zafira e o fată, toate realizările ei vor fi respinse; dacă Nasir va da dovadă de compasiune, tatăl lui îl va pedepsi în cele mai brutale moduri cu putință. Și Zafira, și Nasir sunt adevărate legende în regatul Arawiyei ― dar niciunul dintre ei nu-și dorește asta.

Războiul stă să izbucnească și ținutul Arz înaintează în fiecare zi, cucerind pământul și absorbindu-l în umbră. Când Zafira pornește în căutarea unui artefact pierdut care să redea magia lumii ei suferinde și să oprească Arzul, Nasir e trimis de sultan într-o misiune asemănătoare: să recupereze artefactul și să-l ucidă pe Vânător. Dar un rău străvechi se trezește la viață în timpul călătoriei lor, iar obiectul pe care ei îl caută ar putea deveni o amenințare mai mare decât își pot imagina.

Inspirată de vechea Arabie, cartea lui Hafsah Faizal ― prima din seria Nisipurile din Arawiya ― este un debut palpitant despre revelații, iubire, onoare, învingerea temerilor și despre asumarea propriei identități.

Fragment în avanpremieră

În Demenhur, oamenii le învinovățeau pe femei din cauza celor Șase Surori ale Veșniciei. Zafira ducea cu ea această felie de cunoaștere ca pe o vătămare care nu se va vindeca vreodată.

Cuvântul acela  — Vânătoreasă — era ca un spin înfipt în rană, o durere nouă care-i strepezea dinții. Ea fusese dintotdeauna Vânătorul. Ea însăși își spusese dintotdeauna Vânătorul. Și deși era convinsă că și-o închipuise pe femeia cu mantie argintie, iluzia asta îi reamintea că, orice ar fi făcut, vina putea fi mereu aruncată asupra ei.

La fel ca și membrele Frăției celor Șase Surori, care și-au sacrificat viețile pentru înflorirea Arawiyei, iar acum servesc drept parabole ale rușinii.

Dacă Surorile ar fi fost bărbați, Arawiya încă ar fi avut magie. Dacă Surorile ar fi fost bărbați, califatele n-ar fi fost blestemate. Dacă Surorile ar fi fost bărbați, totul ar fi fost din nou cum era odinioară. Sau așa cum a prezis califul Demenhun.

Zafira însă credea altceva.

În timp ce ea și Sukkar urcau ultimul deal care stătea între satul ei și ținutul Arz, fata și-a dorit, mai mult decât orice, să poată fi ea însăși. Și-a dorit ca femeile să nu trebuiască să fie niște creaturi neputincioase, așa cum credeau despre ele bărbații din Demenhur. Singura ei consolare era faptul că nu toate cele cinci califate aveau aceleași vederi sucite. În Zaram, femeile puteau lupta în arene, cot la cot cu bărbații. În Pelusia, o califă guverna de una singură, înconjurată de Elita celor Nouă.

Zafira și-a aranjat gluga. Dacă ar fi scăpat de constrângerile mantiei sale și de faptul că se masca în bărbat, Demenhur n-ar fi ridicat-o în slăvi. Realizările sale s-ar preschimba în vinovăție. O profeție bolnavă a unui dezastru ce urmează să vină.

Ce gânduri mohorâte pentru o zi a nunții.

O siluetă singuratică i-a apărut în fața ochilor, iar Zafira a avut un moment efemer de panică, înainte de a observa trăsăturile delicate și buclele luminate de soare. Deen. Unul dintre cele patru suflete care știau că ea este Vânătorul din Arz. O aștepta cu o sabie în mână, neclintit în calea vântului rece. Zafira a descălecat și l-a lovit ușor peste umăr.

– Într-o bună zi, te vei aventura în beznă cu mine.

Deen a zâmbit, cu privirea atent îndreptată spre Arz, și a rostit replica lui preferată:

– Dar azi nu e acea zi. 

Fulgii de zăpadă îi împovărau buclele. Obrajii lui cu gropițe erau rozalii din cauza frigului, iar prin haina verde i se ghiceau mușchii formați în lunile petrecute în armată.

– Ai fost plecată ceva vreme, a spus el, strâmbând din nas. Yasmine o să-ți taie căpățâna.

Zafira a rânjit strâmb. 

– Nu și dacă vede cerbul pe care l-am prins pentru ospățul de la nuntă.

Deen și sora lui, Yasmine, împărtășeau aceeași frumusețe delicată — părul ce strălucea ca bronzul șlefuit, trăsăturile rotunjite, ochii calzi, de culoarea alunei. El era frumos și pe dinăuntru, și pe dinafară. Însă după moartea părinților săi, își lipise de față un zâmbet pe care Zafira nu-l suporta, care încerca să mascheze suferința din ochi.

Acum fruntea îi era străbătută de un rid adânc. Fata știa că Deen n-o vedea prea bine dincolo de glugă și eșarfă, dar expresia lui îngrijorată îi spunea că a văzut suficient.

– Te simți bine? S-a întâmplat ceva în Arz, nu-i așa?

– O mică sperietură, a zis ea zâmbind, căci el o cunoștea atât de bine. Știi și tu cum e.

El a mormăit ceva, iar ochii i s-au îndreptat din nou spre pădurea întunecată. 

– Se apropie, nu-i așa?

Nici nu trebuia să-i răspundă. Ținutul Arz se furișa mai aproape în fiecare zi, înțepându-le hotarele cu rădăcini tăioase și înghițindu-le pământul. Dacă demenhunii credeau că vor muri din cauza ninsorii nesfârșite, era doar o chestiune de timp până când ținutul Arz urma să le absoarbă întregul califat — întregul regat — lăsându-i pradă șoaptelor de coșmar și monștrilor din bezna absolută.

– Azi noapte am vizat că eram pe Sharr.

Zafira a înghețat la vorbele lui. Sharr. Care erau șansele să audă de două ori într-o singură dimineață numele acelui loc uitat de Dumnezeu? Era o insulă a răului, un loc primejdios în întunericul nopții, sub lumina unui felinar. O temere îndepărtată, căci se afla dincolo de Arz.

Fusese odinioară o fortăreață-închisoare înainte să fure magia și Surorile. Acum era un loc sălbatic, periculos, cu oaze pline de violență, și amenința Arawiya cu ținutul Arz, fiecare copac fiind o santinelă în armata sa.

– În închisoarea care era mai demult?

Deen a clătinat din cap, cu o privire distantă. 

– Eram prizonier în interiorul unui copac imens. Întunericul era des ca fumul. Șoapte, a spus, schimonosindu-se și privind-o pe fată. Atât de multe șoapte, Zafira.

Ea nu i-a povestit despre șoaptele care-i umbreau fiece clipă.

 

„O serie comparabilă cu Urzeala Tronurilor — Bustle

„O scriitură minunată, peisaje fascinante și personaje aprinse — Pe urmele flăcării înseamnă pericol, magie și speranță în același timp. Este un amestec de-a dreptul îmbătător” — Evelyn Skye, autoare seriei «Jocul Coroanei»

„Hafsah Faizal țese o poveste complicată, care ne face să explorăm o nouă lume magică. În plus, cu o peniță sigură și înțeleaptă, ea conturează dorințele inimii omenești, în timp ce ne aduce niște răsturnări de situație care ne țin cu sufletul la gură. Un debut cu adevărat uluitor!” — Robin LaFevers, autoarea seriei «His Fair Assassin»

„Intrați în lumea blestemată a Arawiyei și faceți cunoștință cu fata care sfidează acest blestem.” — Hypable

 

Titlul original: We Hunt the Flame

Traducător: Oana Dușmănescu
Recomandată: 13+ ani
Suport: 592 pagini, paperback

Reducere:49,00 lei 39,20 lei TVA INCLUS

Lista cu dorințe pentru Bookfest 2019 (în imagini)

Editura Art

Editura Arthur

Editura Corint

Editura Crime Scene Press

Editura Epica

Editura GraficArt

Editura Herg Benet

Editura Humanitas

Editura Litera

Editura Nemira

Editura Paralela 45

Editura Polirom

Editura Rao

Este posibil ca imaginea să conţină: text

Editura Storia Books

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.

Editura Trei

Editura Vellant

Editura YoungArt

Editura Paladin

Storia Books la Bookfest 2019

Este posibil ca imaginea să conţină: text

În perioada 29 mai – 2 iunie, Editura Storia Books vă așteaptă la a XIV-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, în noul pavilion B2 de la Romexpo, la standul A11, unde veți avea ocazia să vă revedeți personajele preferate!

Surprizele nu se opresc aici: v-am pregătit stickere, reduceri de până la 50%, un Fan Art cu regele vostru (malefic) preferat, o listă neconvențională de temeri și o călătorie magică în Londra lui Dickens.

#MeetTheStories ⬇️

„Dragă Evan Hansen”: un roman inovator inspirat de musicalul extraordinar de pe Broadway. O minciună nevinovată duce la adevăruri complicate în această poveste emoționantă și matură despre durere, autenticitate și lupta pentru a aparține, într-o epocă în care conectarea este instantanee și izolarea, profundă.

„Ultimii copii de pe Pământ și Parada Zombi”: al doilea roman din seria „Ultimii copii de pe Pământ”, vândută în peste două milioane de exemplare! În curând: o producție originală Netflix.
„O carte teribil de amuzantă!” (Jeff Kinney)

„Coșarul”: o aventură înduioșătoare, despre darurile eterne ale prieteniei și ale minunilor, povestită cu mult lirism de Jonathan Auxier, unul dintre cei mai talentați povestitori.

„O listă semidefinitvă a celor mai îngrozitoare coșmaruri”: o poveste amuzantă, despre doi outsideri care își înfruntă, rând pe rând, cele mai mai temeri legate de viață și dragoste.

„Nix cel afurisit”: o poveste splendidă a Lenei Coakley, cu minunate ilustrații de Jaime Zollars, care explorează nemuritoarele legături de familie și bucuria de a găsi un cămin în cele mai neașteptate locuri.

„Regele malefic”: continuarea fermecătoare și sângeroasă a romanului „Prințul nemilos”, bestseller New York Times, și a doua carte din seria „Făpturile văzduhului”.