Start înscrieri Tabăra de vară Corint Junior – ateliere online gratuite

Tabăra de vară Corint Junior

(exclusiv online)

Vacanța asta este altfel. Taberele pentru copii sunt aproape inexistente, însă ei au mare nevoie de activități. Noi sărim în ajutor și deschidem porțile Taberei de vară Corint Junior, cu distracție garantată în maximă siguranță, pentru că totul se desfășoară exclusiv online.

Am pregătit o serie de ateliere atractive: actorie, gătit, inițiere în TikTok, ilustrație și experimente științifice. Toate gratuite. 😊

Programul atelierelor:

Marți, 11 august, ora 11:00 – TikTok cu Iulia (+13 ani)

TikTok este la mare căutare printre tineri și este una dintre aplicațiile cele mai complexe de editare video, dar totuși foarte intuitive. Participanții trebuie să aibă aplicația TikTok instalată înainte de atelier. Ei vor trece printr-o scurtă prezentarea a aplicației, astfel încât să aibă o bază de la care să pornească joaca.

Iulia, Content Marketer la agenția Marketiu, ne va fi ghid în această călătorie. 😊

Miercuri, 12 august, ora 11:00 – Ilustrează cu Diana Tivu (+8 ani)

Ilustrația presupune muncă, disciplină și tehnică. În cadrul acestui atelier o să învățăm împreună câteva trucuri pentru a realiza propriile ilustrații, în doar câțiva pași.

Diana Tivu este un ilustrator foarte cunoscut în România. Cu siguranță i-ai văzut opera în cartea Basme și povești românești, apărută la Corint Junior. 

Joi, 13 august, ora 11:00 – Cooking cu Eliza și Laura (+8 ani)

Vom pregăti împreună „pastelitos”, un desert minunat de origine cubaneză. Dacă vrei să pregătești și tu alături de noi acest preparat, trebuie să ai la îndemână:

Ingrediente:

  • un aluat foietaj congelat (dezghețat la momentul atelierului)
  • cutie de cremă de brânză tartinabilă
  • trei sferturi de cană de zahăr pudră
  • 2 lingurițe esență de vanilie
  • un praf de sare
  • gem de fructe cu o consistență mai tare
  • 1 ou
  • zahăr pentru presărat

Ustensile:

o tavă pentru copt și hârtie de copt

un cuțit

un mixer

boluri

o pensulă pentru uns

+ acces la un cuptor pornit – se recomandă supravegherea unui adult

Master chefs: Eliza de la „Gătește cu Eliza” și Laura Frunză (laurafrunza.com)

Vineri, 14 august, ora 11:00 – Actorie cu Crina și Sorin (+6 ani)

Am visat cu toții să fim pe o scenă, la un moment dat. Până ajungem acolo, aflăm mici trucuri pe care le folosesc marii actori în pregătirea lor pentru spectacolele cu sala plină. Ne vom juca, online, de-a improvizația – lucru esențial pentru orice actor, indiferent de rolul pe care îl joacă.

Crina Matei și Sorin Aurel Sandu, actori ai Teatrului Stela Popescu din București, sunt partenerii noștri în această aventură.

Luni, 17 august, ora 11:00 – Actorie cu Irina și Cristi (+10 ani)

Să înceapă ora de improvizație! 😊 Improvizația teatrală presupune adaptarea spontană la situații reale sau imaginare, la propuneri de spațiu sau situații sau relații ale partenerului sau ale coordonatorului de joc. Complicat? Deloc! Trebuie doar să te lași purtat de val.

Ne sunt alături Irina Cărămizaru și Cristi Neacșu, actori ai Teatrului Stela Popescu din București.

Marți, 18 august, ora 11:00 – TikTok cu Iulia (+13 ani)

Continuăm inițierea în TikTok, aplicația care a cucerit lumea întreagă! Însă, dacă nu ai participat la prima întâlnire, nu-ți face griji! Iulia, TikTok guru, ne va trece rapid prin elementele de bază, pentru a putea continua să explorăm împreună secretele unui video cu multe vizualizări!

Iulia este Content Marketer la agenția Marketiu.

Miercuri, 19 august, ora 11:00 – Experimente științifice cu Spooky și Andreea (+7 ani)

Cu siguranță îi cunoașteți pe Profesorii Trăsniți! Ei au demonstrat că fizica și chimia pot fi distractive și că orele de la școală au alt farmec dacă faci și un experiment. Asta vom face și noi! Un experiment care ne va lăsa pe toți cu gura căscată! Ești gata?

Andreea și Spooky sunt cei mai potriviți pentru atelierul nostru, pentru că fac totul #cudragdeștiință!

Joi, 20 august, ora 11:00 – Cooking cu Eliza și Laura (+8 ani)


Este vară și ne gândim deseori la înghețată, așa-i? Cum ar fi dacă am pregăti chiar noi o super înghețată cu fructe de sezon? Cu siguranță toooooată familia ar fi foarte fericită!

Master chefs în ale deserturilor (și nu numai): Eliza de la „Gătește cu Eliza” și Laura Frunză (laurafrunza.com).

Vineri, 21 august, ora 11:00 – Actorie cu Ana Maria și Cătălin (+10 ani)

Studiile arată că exercițiile de improvizație ajută copiii să depășească anumite frici, să aibă mai multă încredere în ei, să își dezvolte imaginația șiiiii… să aibă parte de multă distracție! Asta vom face și noi la întâlnirea de vineri.

Îi vom avea alături de noi pe Ana Maria Ivan și Cătălin Frăsinescu, actori ai Teatrului Stela Popescu din București.

Atelierele vor avea loc pe platforma Zoom, însă fiecare dintre întâlniri va fi live pe pagina de Facebook Corint Junior. Numărul de participanți la atelierele pe Zoom este limitat din motive tehnice, așa că grăbiți-vă să vă înscrieți: flori.mihalache@edituracorint.ro.

Important: Înscrierea este GRATUITĂ, se face de către părinți și reprezintă totodată acordul pentru filmarea, respectiv difuzarea, sesiunii la care participă copilul.

Lecturi 242: Erin A. Craig – Casa de sare și amărăciuni

Erin A. Craig – Casa de sare și amărăciuni (House of Salt and Sorrows, 2019) 400p., TPB, 13×20, Corint, 2020, Colecția CorinTeens, Trad. Maria Adam, Red. Cristina Buzoianu

Nominalizări: Goodreads Choice Awards Nominee for Debut Novel 2019

Nota Goodreads: 3.95 (22.705 note)

Descrierea editurii: „Odinioară erau douăsprezece, însă acum în sălile uriașe de la Highmoor răsună singurătatea. Patru dintre fete și-au pierdut viața, fiecare moarte fiind mai tragică decât cea dinainte – ciumă, o cădere pe scări, înec, o alunecare de la înălțime. Acum, prin toate satele din jur se zvonește că familia ar fi blestemată de zei.

Tulburată de viziuni fantomatice, Annaleigh bănuiește că morțile surorilor sale nu au fost simple accidente. Fetele se furișează seară de seară la baluri strălucitoare unde dansează până la ivirea zorilor în rochii de mătase și conduri scânteietori. Annaleigh nu știe dacă să încerce să le oprească sau să se bucure și ea de aceste plăceri interzise. Mai ales pentru că nu știe cu cine – sau cu ce – dansează ele de fapt.

Dar când relația lui Annaleigh cu un străin misterios și plin de secrete devine tot mai serioasă, fata știe că trebuie să descopere cât mai repede întunericul care s-a abătut asupra familiei sale înainte de a-i cădea și ea victimă.”

Rezumatul de pe site-ul editurii Corint reușește să surprindă foarte bine esența cărții, firul principal și o parte a poveștii. Care poveste însă e mult mai complicată și devine și mai complicată spre final, când se mai renunță la baluri, zile de doliu și dansuri nesfârșite și se transformă cu adevărat într-o poveste horror cinstită, care însă nu știu cât de mult va fi apreciată de copiii peste 13 ani, cum e recomandată ea.

Însă nu degeaba adolescenții se provoacă unii pe alții să pătrundă în case și alte locuri despre care se spune că ar fi bântuite de fantome însetate de sânge, sau își spun noaptea povești de groază, vârâți cu lanterna sub pături sau la lumina focului, în tabere. Și bănuiesc că numărul destul de ridicat de note de pe Goodreads înseamnă și el ceva.

Dar să trecem la treabă. Cum spunea un bun prieten al meu, când citești o poveste pentru adolescenți trebuie să ții cont mai întâi de segmentul-țintă căruia i se adresează de fapt povestea. Nu să ai pretenții de capodoperă ce va dăinui peste veacuri de la o poveste scrisă clar ca să se vândă, să distreze, să poată fi citită și în metrou, și în avion, dar și seara, în pat, când e liniște și vântul șuieră pe-afară și ploaia bate în geam. Hai că am devenit și romantic.

La fel ca povestea care se înfiripă între Annaleigh și misteriosul străin care își face apariția în sala de bal în care ea și surorile ei își tocesc noapte de noapte pantofii cei scumpi, în încercarea firavă de-a uita nițel de drama cumplită ce se petrece pe celălalt tărâm: au fost douăsprezece surori în „casa de sare”, un enorm conac aflat la malul mării mereu furioase, însă se pare că acestea sunt urmărite de un blestem cumplit – încep să moară una câte una, în urma unor stranii și suspecte accidente, asta după ce și mama le-a murit în împrejurări rămase neelucidate.

Iar Annaleigh, una dintre surori și personajul principal, pornește o anchetă pe cont propriu, ajutată de Cassius, străinul cel misterios, căci nu dă crezare variantei oficiale a lucrurilor, că au fost simple accidente sau că un blestem i-ar urmări familia din cauză că surorile și tatăl ei nu au respectat perioada de doliu cuvenită după fiecare deces (un an de zile de jale și veșminte negre, fără distracții, baluri și veselie).

Mărturisesc că, deși autoarea a creat o lume fantastică extrem de interesantă, m-au plictisit scenele din sala de bal, intrigile mărunte de salon și istericalele surorilor. Nu mai zic de limbajul alambicat folosit de autoare aproape în fiecare paragraf (am avut de curând de furcă din cauza acestui lucru tot cu o poveste fantasy pentru adolescenți, așa că am ajuns să suspectez că cele două autoare au frecventat, pesemne, același curs de scriere creativă – am observat că împart și aceeași editură, deci poate că nu sunt chiar atât de paranoic precum par).

Însă Erin A. Craig evită cu măiestrie transformarea poveștii într-o melodramă și, inspirată de poate cea mai celebră poveste cu case bântuite din literatura modernă („Casa bântuită” a lui Shirley Jackson), o cotește către final într-un horror adevărat, cu posedări, monștri oribili și blesteme cumplite, plus niscaiva psihologie și niște întorsături de situație de-ți stă mintea în loc și nu mai știi pe cine și ce să crezi, cine minte, cine manipulează și cu ce motiv. Recomandată!

Semnal editorial 170 + Fragment în avanpremieră: Peter May – Carantina

UN ORAȘ ÎN CARANTINĂ. UN COPIL UCIS. O CONSPIRAȚIE PUTERNICĂ

Scris în urmă cu 15 ani, dar niciodată publicat, acest thriller care s-a dovedit profetic urmărește povestea unor personaje cărora pandemia de gripă le răpește ce aveau mai scump.  Londra, epicentrul pandemiei, este un oraș izolat, în care domnesc violența și dezordinea. Nimeni nu mai este în siguranță, iar virusul ucigaș a făcut sute de mii de victime. Serviciile de urgență sunt copleșite. Pe acest fundal, oasele arse ale unui copil ucis sunt descoperite pe un șantier unde muncitorii lucrează febril la construirea unui spital de urgență. Detectivul Jack MacNeil este trimis să investigheze. Cu o carieră distrusă, o căsnicie eșuată și un băiețel ucis de temutul virus, polițistul crede că nu mai are nimic de pierdut. Forțe sinistre îl pândesc din umbră, pregătite să ucidă din nou pentru a împiedica aflarea adevărului. Așadar, cine îl va opri mai întâi pe Jack: virusul sau criminalii?

„Virusul imaginat de May este mai periculos decât Covid-19, iar descrierea pe care autorul o face orașului în carantină, precum și explicațiile pe care le oferă privind răspândirea bolii sunt înspăimântător de asemănătoare cu ce am trăit în perioada aceasta.” OBSERVER

„Timp de șase săptămâni am scris, noapte de noapte, ca sub puterea unei vrăji, Carantina. Cartea n-a fost publicată. Editorii britanici de la acea vreme au considerat că portretul pe care îl făceam Londrei sub asediul inamicului invizibil H5N1 era nerealist și că așa ceva nu se va întâmpla niciodată […], iar fișierul Carantina a fost expediat într-un folder din Dropbox, unde a și rămas. Până acum. În timp ce scriu aceste rânduri, sunt din nou acasă, în Franța, cu somația de a nu părăsi locuința decât în situații excepționale. Un nou coronavirus, Covid-19, face ravagii în lume, iar societatea, așa cum o știm noi, se dezintegrează rapid. […] Politicienii sunt nevoiți să țină sub control haosul și panica pe care Covid-19 le răspândește în lume. […] Așa că acesta mi s-a părut momentul potrivit pentru a deschide dosarul prăfuit din Dropbox și pentru a scoate acel vechi manuscris, cu gândul de a-l împărtăși cu cititorii mei – măcar și pentru a putea înțelege cu toții că lucrurile ar putea fi încă și mai grave.” PETER MAY

AUTOR(I): PETER MAY

TIP COPERTĂ: SOFTCOVER

ISBN: 9786067939095

FORMAT: 13 X 20 CM

EDITURA: CORINTAN

APARIȚIE: 2020

NUMĂR PAGINI: 368

TRADUCERE: ROXANA OLTEANU

CAPITOLUL 2
I


MacNeil şi-a parcat Ford Focusul în staţia de autobuz din faţa Departamentului pentru situaţii de urgenţă de pe Lambeth Road, ştiind că niciunul dintre cele patru autobuze care circulau pe acest traseu nu vor fi incomodate.
Porţile şi gardurile de la Archbishop’s Park fuseseră scoase pentru a permite accesul utilajelor grele aduse acolo de constructor. A recunoscut maşinile fără însemne ale ofiţerilor de la criminalistică, deşi aceştia s-ar fi putut mişca ceva mai repede, având în vedere că laboratorul era la câţiva paşi de aleea îngustă din capătul sudic al parcului.
Serviciul de criminalistică fusese forţat să se restrângă într-un sediu central după ce capitala intrase în carantină şi se stabilise în fostul laborator de criminalistică al poliţiei metropolitane de pe Lambeth Road, care era cel mai important institut medical şi ştiinţific pentru activitatea poliţiei. Acum, ofiţerii trimişi de acolo stăteau şi îl aşteptau pe MacNeil.
Acesta s-a uitat la parcul distrus, la maşinăriile monstruoase care stăteau nemişcate printre rămăşiţele devastate care odinioară alcătuiau o mică insulă de verdeaţă în mijlocul unui ocean de beton şi sticlă. Sute de muncitori îmbrăcaţi în salopetele lor portocalii distinctive stăteau în grupuri, vorbind şi fumând. În lumina ceţoasă a dimineţii, câteva siluete fantomatice, cu combinezoane albe şi măşti, se adunaseră în jurul unei gropi care ar fi trebuit să fie până acum plină cu ciment. Un bărbat în costum, cu un pardesiu bej, lung până la călcâie, şi cu o pălărie albă, tare, a pornit cu grijă prin noroi la apropierea lui MacNeil. Purta masca obişnuită de bumbac alb, la fel ca MacNeil, dar s-a oprit la distanţă mare de el.
— Detectivul MacNeil?
MacNeil a păstrat distanţa şi l-a măsurat din priviri.
— Da. Cine întreabă?
— Derek James. Sunt de la biroul adjunctului premierului. Mă înţelegeţi dacă nu vă strâng mâna.
— Ce doreşti?
MacNeil nu pierdea niciodată timpul, preferând să treacă direct la subiect.
— Vreau, a spus James cu o oarecare iritare, să se reia lucrările pe acest şantier.
— Atunci cu cât terminăm mai repede de vorbit, cu atât mai repede o să fac ce am de făcut şi o să-ţi plec de pe cap.
MacNeil a trecut pe lângă el şi s-a apropiat de grupul de fantome.
James a pornit după el, încă preocupat să nu-şi murdărească pantofii de noroi.
— Nu cred că aţi înţeles, domnule MacNeil. Activitatea aceasta se desfăşoară sub incidenţa unei ordonanţe de urgenţă a Parlamentului. Milioane de lire sunt alocate acestui proiect. Există o planificare foarte strictă. O întârziere ar putea să coste vieţi.
— Au murit deja oameni, domnule James.
— Iar asta înseamnă că nu mai pot fi ajutaţi. Dar alţii nu au murit.
MacNeil s-a oprit din drum şi s-a întors cu faţa spre bărbatul de la minister, care s-a tras imediat înapoi, de parcă i-ar fi fost teamă că MacNeil o să sufle spre el.
— Ascultă: toţi oamenii din ţara asta au dreptul la justiţie. Vii sau morţi. Asta-i treaba mea. Să am grijă că se face dreptate. Și după ce îmi fac eu treaba, poţi să ţi-o faci şi tu pe a ta. Până atunci, dispari din faţa mea!
S-a întors din nou şi a pornit prin noroi spre oamenii în combinezoane.
— Care-i treaba aici?
— Un sac cu oase, Jack, a spus unul dintre ei, cu vocea înăbuşită din cauza măştii. Au excavat abia ieri. Cineva trebuie să-l fi aruncat în timpul nopţii.
S-a uitat în jur, la sutele de chipuri care îi priveau de la distanţă.
— Și tipii ăştia vor să ne cărăm de aici imediat.
— Toate la timpul lor.
Altcineva în combinezon i-a întins lui MacNeil o pereche de şoşoni din plastic.
— Ei, ai face bine să-ţi pui ăştia, colega.
MacNeil şi-a pus şoşonii şi s-a uitat atent în groapă. Era cineva ghemuit acolo.
— Cine-i acolo?
— Vechiul tău amic.
Bărbatul de la criminalistică a zâmbit pe sub mască, întinzând-o tare pe faţă.
MacNeil şi-a pus mănuşile de latex şi a întins mâna.
— Ajută-mă să cobor!
Era un sac de voiaj scump, cu emblema PUMA într-o parte. Tom îl ţinea deschis cu mâinile înmănuşate şi a ridicat capul când MacNeil a ajuns lângă el.
— Nu veni prea aproape de mine, a spus el! Nu ştii niciodată ce poţi să iei.
MacNeil nu l-a băgat în seamă.
— Ce-i înăuntru? l-a întrebat el.
— Oasele unui copil.
MacNeil s-a aplecat să se uite înăuntru. Oasele erau foarte albe, de parcă ar fi fost ţinute la soare, o colecţie tristă de bucăţele şi fragmente care odinioară alcătuiseră o fiinţă umană. S-a dat înapoi când a simţit o duhoare ca de carne rămasă în frigider mult după termenul de expirare.
— De la ce naiba miroase aşa?
— De la oase.
Încreţiturile pe care tânărul legist le avea în jurul ochilor trădau teribilul amuzament stârnit de dezgustul lui MacNeil.
— Nu ştiam că oasele miros.
— O, da. Două, ba chiar trei luni după deces.
— Deci copilul ăsta a fost viu până destul de recent?
— Până foarte recent, aş zice, după cum put.
— Deci, ce s-a întâmplat cu carnea?
— Cineva a răzuit-o de pe os. Folosind un instrument tăietor foarte ascuţit.
Tom a scos un os lung de la picior şi l-a ţinut cu grijă cu ambele mâini.
— Femurul. Osul de la coapsă, pentru tine. Poţi să vezi, cu siguranţă, zgârieturile făcute pe os de cuţit, sau ce-o fi fost. Sunt destul de adânci şi de late, deci a fost un
instrument greu.
MacNeil s-a uitat la tăieturile şi la şanţurile de pe os, care mergeau paralel, în general, şi cumva oblic, de parcă s-ar fi făcut printr-o mişcare repetată de tăiere.
— Deci nu e un expert?
— Nu ştiu cine ar fi expert în tăierea cărnii de pe os, dar e o treabă destul de brută.
Tom şi-a trecut uşor degetul lung şi subţire peste capul femurului.
— Se vede ce tocătură au făcut la articulaţie. Mai sunt şi resturile astea de ţesut şi ligament de care n-au reuşit să scape.
MacNeil s-a uitat iar în geantă şi a ridicat cu grijă un os curbat, care părea o coastă mică. Și-a îndreptat gâtul şi s-a uitat la el curios, trecându-şi degetele peste arcul alb şi fin.
— Cum au reuşit să lase oasele aşa de curate?
Tom a ridicat din umeri.
— Le-au spălat, cel mai probabil. Am făcut şi eu asta, când voiam să curăţ un craniu. Se fierbe cu puţin înălbitor şi cu detergent de rufe.
— Și asta n-ar lua mirosul?
Tom şi-a încreţit din nou pleoapele, de amuzament.
— Măduva tot o să putrezească fie că ai fiert-o, fie că nu.
MacNeil a pus la loc coasta şi s-a ridicat în picioare. S-a uitat la chipurile oamenilor aplecaţi peste groapă, încercând să audă discuţia, după care s-a uitat la Tom.
— Poţi să spui sexul?
— În momentul acesta, nu. Dar aş spune că vârsta e undeva între nouă şi unsprezece ani.
MacNeil a dat din cap gânditor, întrebându-se cum se face autopsia pe un schelet dezarticulat.
Ca şi cum i-ar fi citit gândurile, Tom s-a ridicat lângă el şi a spus:
— Evident, nu pot să fac o autopsie adevărată. Tot ce pot face e să aranjez oasele şi să caut indicii.
O şuviţă de păr blond era prinsă în elasticul căştii lui de duş din plastic, iar ochii de un albastru-deschis îl ţintuiau pe MacNeil cu o privire atât de directă, încât bărbatul mai vârstnic s-a uitat în altă parte.
— Evident, a spus el, nu sunt aşa de expert să spun care vine unde. Pot să aleg coastele, dar nu să le pun în ordinea corectă. Pot să separ oasele degetelor, dar nu să le pun neapărat la mâna care trebuie. Chiar ar fi nevoie
de un antropolog pentru asta.
MacNeil s-a forţat să se uite în ochii legistului.
— Și asta e o problemă?
— E bolnavă.
— Ah!
— Dar pot să fac o evaluare generală, să văd cele mai importante leziuni ale oaselor şi părţile lipsă, să recuperez ţesut din măduvă şi să cer un examen toxicologic.
A făcut o pauză.
— Eu aş spune s-o chemăm pe Amy. Se pricepe la cranii şi a scris mult despre identificare.
La auzul numelui ei, MacNeil a simţit cum inima i se opreşte în loc şi s-a întrebat dacă s-a văzut asta pe faţa lui. O uşoară îmbujorare, probabil. Avea impresia că Tom se uita la el cu atenţie, de parcă ar fi căutat un semn, dar, dacă făcea într-adevăr asta, ochii nu îl trădau.
— Sigur, dacă tu crezi că e bine, a spus MacNeil.
S-a întors şi a întins mâna, ca să fie ajutat să urce.
— Ai grijă! a spus Tom repede. Unii consideră că e periculos să-mi întorci spatele.
MacNeil s-a oprit să se uite la el. Era o privire întunecată şi ameninţătoare, care nu mai avea nevoie de cuvinte.
Tom a zâmbit.
— Ce rău eşti!
Liniştea plutea pe deasupra şantierului ca o negură joasă. Chiar era ceva extraordinar aici, în inima capitalei. Niciun zgomot de maşini, nicio voce ridicată în conversaţii banale sau glume, niciun urlet de motor de la avioanele care zburau spre Gatwick sau Heathrow. Doar ţipetele rugătoare ale pescăruşilor care veniseră în estuar ca să scape de vremea urâtă de pe Marea Nordului, bucăţi de alb care se roteau deasupra, exact ca nişte vulturi care aşteaptă moartea.
Ei bine, moartea venise deja, dar nu mai rămăsese nimic de ciugulit pe oase.
MacNeil vedea că toate feţele erau îndreptate spre el.
Bărbatul de la minister stătea la distanţă, cu braţele încrucişate la piept.
— Ei?
— Vreau să părăsească toată lumea şantierul, a spus MacNeil. Sigilăm tot şi facem cercetări.
Bărbatul de la minister a înclinat capul într-o parte.
Numai ochii îi trădau furia.
— O să fie probleme, a comentat el.
— O să fie probleme dacă cineva nu face ce i se spune. MacNeil ridicase vocea, ca toată lumea de pe şantier să-l audă.
— Aici e locul unei crime.


II


— Ce naiba i-ai spus?
— I-am spus că e locul crimei şi că urmează să facem cercetări.
Laing s-a uitat la el, sceptic.
— În fine, indiferent ce i-ai zis, l-ai enervat rău. Ai idee ce mizerii o să înghit eu acum?
— Îmi închipui.
— Oare?
Laing s-a uitat la ceasul de la mână, apoi a luat telecomanda să deschidă televizorul de pe fişet.
— Știi, când am venit la metropolitană de la Glasgow, acum treizeci de ani, am crezut că am scăpat de ciobani ca tine. Aici lumea are maniere mai frumoase, înţelegi ce zic?
— Da, te ameninţă mai politicos.
Laing s-a uitat urât la el.
— Nu mi-am închipuit o clipă că o să ajung să am bătăi de cap cu un mitocan din Highland exact când mă pregătesc să ies la pensie.
A pornit volumul televizorului. Se prezenta din nou ştirea despre moartea premierului, iar Laing voia, evident, să asculte.
MacNeil s-a uitat la fotografia înrămată cu inspectorul-şef şi soţia lui, aşezată în biblioteca din spatele biroului. Erau un cuplu ciudat. Laing provenea din vechea şcoală muncitorească de poliţişti din Glasgow. Înjura, făcea glume proaste, era agresiv. Se dădea cu gel pe păr şi se plesnea din belşug cu Old Spice pe obrajii lucioşi şi bărbieriţi, plini de vinişoare de la băutură. Îl miroseai înainte de a-l vedea.
Soţia lui, pe de altă parte, era o femeie delicată, fiica unui medic din Chelsea, pasionată de operă şi teatru şi care ţinea cursuri de literatură şi actorie la Universitatea Queen Mary din Londra. Locuiau undeva, prin vest, într-o casă mare, cu terasă. Laing era alt om în compania ei. MacNeil n-avea idee ce văzuse ea la el, dar indiferent cum ar fi fost, reuşea să scoată ce era mai bun din soţul ei. Unii oameni pot face asta. MacNeil s-a gândit că Martha nu scosese ce era mai rău din el, dar cu siguranţă nu scosese nici ce era mai bun. Îl invidia pe Laing pentru relaţia lui.
S-a uitat pe uşa deschisă în biroul detectivilor. Nu erau decât doi detectivi de serviciu, câţiva poliţişti şi ceva personal administrativ. Pandemia făcuse şi aici victime.
I-a atras atenţia ceva de la ştiri şi s-a întors să vadă un şir de oameni în costume negre, aşezaţi la o masă plină de microfoane. Toţi purtau mască, la fel ca jurnaliştii care îi mitraliau cu întrebări. La mijlocul mesei era un bărbat al cărui chip îi devenise familiar în ultimele luni, chiar şi cu mască. Avea ochi mari şi întunecaţi, ascunşi sub nişte sprâncene groase şi negre, care contrastau cu părul blond, tuns pierdut, şi purta nişte ochelari deosebiţi, cu rame ovale, argintii. Avea o voce blândă, care vorbea o engleză cu un vag accent străin, de o origine imposibil de definit. Tipul se numea Roger Blume şi era medicul care conducea Grupul Operativ pentru Pandemie Stein-Francks’ Flu Kill.
— Lipitori nenorocite!
Insulta lui Laing era ecoul gândurilor lui nerostite.
— Am văzut că iar le-au crescut acţiunile.
Stein-Francks era o companie farmaceutică cu sediul în Franţa, al cărei medicament antigripal, FluKill, fusese selectat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în ajunul declanşării pandemiei ca fiind cel mai eficient împotriva gripei aviare, în cazul în care aceasta va deveni transmisibilă de la om la om. OMS avertizase atunci că această situaţie era inevitabilă. Drept urmare, ţările care îşi permiseseră făcuseră comenzi în valoare de peste trei miliarde şi jumătate de euro. Numai Marea Britanie cumpărase aproape cincisprezece milioane de doze pentru tratarea unui sfert din populaţie. Angajaţii din sistemul sanitar şi din poliţie erau primii care trebuiau să-l primească. Nu că ar fi reuşit să vindece. Tot ce se putea spera era o ameliorare a simptomelor şi o scurtare a perioadei de îmbolnăvire, care ofereau mai multe şanse de supravieţuire. Și cu o rată a mortalităţii de aproape optzeci de procente, orice medicament care putea să-ţi crească şansele era la mare căutare.
Conferinţa de presă a celor de la Stein-Francks era făcută cu scopul de a anunţa că producţia de FluKill va fi mărită pentru a răspunde tuturor solicitărilor. Un jurnalist mai cinic din grup l-a întrebat pe doctorul Blume dacă această creştere a producţiei avea vreo legătură cu anunţul făcut de unele ţări mai dezvoltate privind intenţia de a produce propria variantă a medicamentului.
Blume a trecut rapid peste aluzia că ar fi interesaţi doar de păstrarea monopolului.
— Avem o fabrică nouă-nouţă în Franţa, făcută special pentru producţia de FluKill, a spus el. Săptămâna viitoare se va deschide. Era de mult timp planificată. Aşa că nu e o mişcare grăbită, prin care încercăm să eliminăm competiţia. Putem produce medicamentul mai rapid şi mai eficient decât oricine. Și avem deja pregătite toate controalele de calitate pentru a asigura eficienţa lui.
— Vaccinul vostru nu s-a dovedit prea eficient.
Tonul jurnalistului trăda resentimentele britanicilor faţă de cei care profitau de pe urma dezastrului.
— Un lucru absolut regretabil, a spus Blume. Nu din motive strict comerciale, desigur, ci pentru că puteau fi salvate vieţi.
— Și de ce n-a funcţionat?
O altă voce lansase acuzaţia.
— Fiindcă am făcut presupuneri greşite, a spus Blume, simplu. Gripa aviară există de mult timp, dar abia în 1997 a fost confirmat primul caz la om. În acea situaţie, virusul fusese transmis de la pasăre la om. Dar, din momentul acela, a fost doar o chestiune de timp ca virusul aviar să se combine cu virusul uman de gripă, lucru care l-a făcut transmisibil de la om la om. Știam că atunci când se va întâmpla asta, lumea va avea probleme mari. O pandemie era inevitabilă şi, cu siguranţă, avea să fie mai gravă decât gripa spaniolă din 1918. Care a ucis cincizeci de milioane de oameni. Aşa că problema era ca, de data asta, să o oprim înainte de a începe.
Și-a trecut mâna peste părul ţepos.
— Noi, împreună cu mulţi alţii, am încercat să creăm în laborator ceva care să protejeze sistemul umanitar de o gripă aviară cu transmisie umană. Și să producem un vaccin. Asta însemna să combinăm şi să potrivim gene de la virusul gripal H5N1 cu gene de la un virus gripal uman obişnuit. În acest scop, am ales tulpina H3N2, care a stat în spatele majorităţii epidemiilor de gripă din ultimul timp.
Medicul a clătinat din cap.
— Scopul nostru era să substituim cele opt gene ale unui virus, una câte una, cu cele opt gene ale celuilalt virus, ca să vedem care dintre combinaţii poate crea variante mai uşor transmisibile printre oameni. Problema era că, având peste două sute cincizeci de combinaţii posibile, să o nimereşti pe cea corectă e ca şi cum ai câştiga la loterie.
— Dar aţi considerat că aţi reuşit.
— Da. Pentru că atunci când virusul s-a manifestat, într-adevăr, am descoperit că noi creaserăm ceva aproape identic. Problema a fost că era suficient de diferit ca sistemul imunitar să nu fie păcălit şi ştiam că ne vor trebui vreo şase luni ca să îndreptăm situaţia.
— Deci a venit cineva de la Stein-Francks cu o explicaţie rezonabilă pentru faptul că pandemia a început la Londra, şi nu în Asia?
— Asta nu e treaba noastră, a spus Blume, calm.
Chiar dacă detecta ostilitatea care venea dinspre jurnalişti, o ignora.
— E o întrebare pe care ar trebui s-o puneţi celor de la Agenţia de Protecţie a Sănătăţii.
A făcut o pauză.
— Dar nu trebuie să fii prea inteligent ca să-ţi dai seama că e de ajuns ca o persoană infectată din Vietnam, Thailanda sau Cambodgia să vină la Londra, New York sau Paris, şi sămânţa e plantată. În această eră a transportului aerian modern, chiar trăim într-un sat global. Și am creat incubatoarele perfecte pentru creşterea şi transmiterea unei infecţii prin autobuzele, avioanele şi metrourile cu care călătorim. Am oferit premisele unui dezastru care nu putea fi evitat.
Postul de televiziune a revenit cu emisia în studio pentru o ştire de ultimă oră referitoare la un nou eveniment care privea umplerea vidului de putere lăsat de moartea premierului. Laing îşi pierduse interesul, aşa că a închis televizorul. S-a răsucit cu scaunul spre MacNeil şi s-a uitat la el cercetător.
— Eşti de-a dreptul idiot, omule! Să renunţi acum. Eşti un poliţist bun…
A ezitat. Complimentul îl nemulţumise. Detesta să recunoască acest lucru.
— Puteai să stai pe scaunul meu în câţiva ani.
— Când Sean aproape ar termina şcoala.
MacNeil a clătinat din cap.
— Nu ai a doua şansă cu copiii. Nu poţi să dai înapoi timpul până la copilăria lor.
S-a uitat peste capul lui Laing, pe fereastră, spre Kennington Road. La magazinele şi restaurantele de vizavi de poliţie. Trafalgar Lock and Keys, Perdoni’s Restaurant, Peter’s Gents Hair Stylist, Imperial Tandoori. Toate mai familiare lui decât era propriul fiu. Petrecuse mai mult timp în compania lui Laing, pentru Dumnezeu!
Laing a spus:
— Trebuie să-ţi cer să aduci înapoi doza de FluKill, mâine, înainte să pleci.
MacNeil s-a uitat la el.
— Îmi pare rău, Jack! Nu mai eşti în linia întâi. Sau, cel puţin, n-o să mai fii.
— Bine.
Laing a plesnit cu palmele în birou.
— Ai două ore să cercetezi şantierul ăla înainte să-i trimit înapoi pe săpători.

Se lansează CorinTeens – noua colecție Corint Junior

Toți adolescenții de peste 12-13 ani se vor îndrăgosti de la prima vedere de această colecție, iar iubirea lor va dăinui. Echipa Corint Junior pregătește cărți alese pe sprânceană, numai bune de citit în această perioadă de maturizare. Plăcerea lecturii se va cimenta, iar adolescenții de azi vor deveni cititorii devoratori de mâine.

Ce veți găsi în CorinTeens? Răspunsul este: tot ce vă doriți. Titluri din tot spectrul literar, foarte atent alese pentru această perioadă preadolescentină a marilor schimbări, emoționale și fizice. 

Noua colecție va fi deschisă de două debuturi excepționale, ambele nominalizate la Goodreads Choice Awards și obținute în licitații dure. 

1. Șarpe și porumbel, în care Shelby Mahurin a reușit să reinventeze vânătoarea de vrăjitoare cu o combinație care te face să nu mai lași cartea din mână. O eroină grozavă, un sistem de magie complex și, desigur, o poveste de dragoste care te ține cu sufletul la gură. 

O vrăjitoare și un vânător de vrăjitoare uniți într-o sfântă căsătorie. Povestea asta nu se poate sfârşi decât într-un singur fel –  UN RUG ȘI UN BĂȚ DE CHIBRIT.

În urmă cu doi ani, Louise le Blanc a fugit din clanul ei de vrăjitoare, adăpostindu-se în orașul Cesarine, renunțând la magie și ducându-și zilele din ce putea fura. În oraș, vrăjitoarele ca Lou sunt temute, de aceea sunt vânate și arse pe rug.

Ca membru al Vânătorilor, ordin sub egida Bisericii, Reid Diggory și-a trăit viața călăuzindu-se după un singur principiu: pe vrăjitoare să n-o lași să trăiască. Dar când Lou, încolțită, îi întinde o capcană, cei doi sunt siliți la un compromis imposibil – să se căsătorească. Lou, care nu-și poate ignora sentimentele din ce în ce mai puternice, totuși neavând cum să schimbe ceea ce este, trebuie să facă o alegere.

Iar dragostea ne prostește pe toți.

DOI UNIȚI CA UNUL, PENTRU A SE IUBI, A SE ONORA SAU A ARDE.

ODATĂ PĂTRUNȘI ÎN LUMEA FEMEILOR PUTERNICE, A MAGIEI NEGRE ȘI A IUBIRILOR INCREDIBILE DIN ACEST PRIM VOLUM, CITITORII VOR ARDE DE NERĂBDARE SĂ-ȘI CONTINUE PERIPLUL.

AUTOR(I):SHELBY MAHURIN
TIP COPERTĂ:SOFTCOVER
ISBN:9786067937497
FORMAT:13 X 20 CM
EDITURA:CORINT
AN APARIȚIE:2020
NUMĂR PAGINI:496
TRADUCERE:ADINA RAȚIU

„Personaje bine realizate și o lume plurivalentă, cu aer franțuzesc, alcătuiesc un fundal consistent, dar centrul de interes al acestui roman fantasy este povestea de dragoste, complicată și adesea fierbinte, dintre Lou și Reid.” — Booklist

„Un debut de excepție, plin de tot ce îmi place mai mult: o eroină plină de vioiciune și bine portretizată, un sistem complex și mortal de magie și o poveste de dragoste arzătoare, care m-a făcut să citesc până târziu în noapte. Șarpe și porumbel este o bijuterie de carte.” — Sarah J. Maas, autoarea seriei Tronul de cleștar

„Îi va vrăji pe fanii poveștilor de dragoste.” — Kirkus Reviews

„Mahurin a reluat tema vrăjitoarei și a vânătorului de vrăjitoare, reîmprospătând-o. Lumea construită de ea o să-i atragă pe cititori, iar firea puternică, dar melancolică a eroinei Lou o să-i țină captivi în lectură.” — School Library Journal

„Mustește de intrigă și fiori.” — Bulletin of the Center for Children’s Books

Despre autoare:
SHELBY MAHURIN a crescut la o mică fermă din statul Indiana, unde nuielele deveneau baghete magice, iar vacile – dragoni. Imaginația debordantă nu i s-a îmblânzit odată cu vârsta, așa că a continuat să-și cultive creativitatea – folosind acum cuvinte scrise, în loc de nuiele. Când nu plăsmuiește romane, Shelby urmărește serialul The Office și citește în mod obsesiv. Locuiește încă în apropierea fermei unde a copilărit, împreună cu soțul său și copiii ei pe jumătate sălbatici. Șarpe și porumbel este romanul ei de debut.

2. Casa de sare și amărăciuni de Erin A. Craig va fi cu siguranță o carte adorată de adolescenții în devenire pentru că este o versiune gotică, dar și romantică, a poveștii Cele douăsprezece prințese dansatoare, basmul cules de Petre Ispirescu. În SUA, a devenit imediat New York Time Bestseller.

Un conac la malul mării și douăsprezece surori blestemate…
Odinioară erau douăsprezece, însă acum în sălile uriașe de la Highmoor răsună singurătatea. Patru dintre fete și-au pierdut viața, fiecare moarte fiind mai tragică decât cea dinainte – ciumă, o cădere pe scări, înec, o alunecare de la înălțime. Acum, prin toate satele din jur se zvonește că familia ar fi blestemată de zei.
Tulburată de viziuni fantomatice, Annaleigh bănuiește că morțile surorilor sale nu au fost simple accidente. Fetele se furișează seară de seară la baluri strălucitoare unde dansează până la ivirea zorilor în rochii de mătase și conduri scânteietori. Annaleigh nu știe dacă să încerce să le oprească sau să se bucure și ea de aceste plăceri interzise. Mai ales pentru că nu știe cu cine – sau cu ce – dansează ele de fapt.
Dar când relația lui Annaleigh cu un străin misterios și plin de secrete devine tot mai serioasă, fata știe că trebuie să descopere cât mai repede întunericul care s-a abătut asupra familiei sale înainte de a-i cădea și ea victimă.
Casa de sare și amărăciuni este un roman captivant, plin de magie și de foșnet de rochii vaporoase pe holuri lungi și întunecate. Pregătiți-vă să fiți prinși în mrejele lui!

ISBN: 9786067937503
Traducere din limba engleză: Maria Adam
Format: 13×20 cm
Număr pagini: 400
Preț: 47,90 lei
Grup: Adolescenți
Categorie: Literatură contemporană
Subcategorie: Fantasy
Colecţia: CorinTeens
Vârsta: +13 ani

„O repovestire sinistră și frumoasă a basmului Cele douăsprezece prințese dansatoare, înțesată de fantome și zei, într-o lume fascinantă de la malul mării, pe care o citesc în timp ce îmi acopăr ochii.”

Melissa Albert, autoarea romanului Crângul de Alun


„Veți păși într-un basm.”

Stephanie Garber, autoarea romanului Caraval

„Evocatoare, atmosferică și captivantă.”

Bustle

„De-a dreptul expresivă și fascinantă […]. O alegere perfectă pentru evadarea din cotidian.”

Hypable

„Este în același timp un basm, o poveste de dragoste pentru adolescenți (deși suficient de gotică pentru cititorii adulți) și un veritabil thriller”.

The Wall Street Journal

„Amănunte evocatoare și o proză lirică, spirituală […]. O poveste bogat concepută, care îmbină mitologia cu detaliile gotice.”

Publishers Weekly

„Atmosfera vie și expresivă a romanului va mulțumi fanii stilului gotic.”

The Bulletin

„Această repovestire sumbră a basmului Cele douăsprezece prințese dansatoare îmbină elemente de suspans și groază, pentru a realiza o variantă gotică dintr-o poveste cunoscută. O lume construită memorabil, populată de o familie blestemată.”

Booklist

Despre autoare:
Lui Erin A. Craig i-a plăcut dintotdeauna să spună povești. După ce a absolvit Facultatea de Teatru a Universității din Michigan, a reușit să pună în scenă opere tragice cu cocoșați, fantome și clovni ucigași, iar apoi a hotărât că vrea să scrie romane la fel de înspăimântătoare. Este cititoare împătimită, fană înrăită a baschetului, colecționară de mașini de scris și, totodată, îi place să tricoteze. Erin locuiește în Memphis, alături de soțul și de fiica ei.
ERINACRAIG.COM

Găsești totul despre noua colecție, de care nu te vei putea lipsi, pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Lecturi 240: Jonathan Lethem – Orfani în Brooklyn

Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, cer, noapte, pantofi, text şi în aer liber

Jonathan Lethem – Orfani în Brooklyn (Motherless Brooklyn, 1999) 448p., TPB, 13×20, Corint, 2020, Colecția Corint Fiction, Trad. Irina Negrea, Red. Antonia Kacso, 46.9 lei, ISBN 978-606-793-714-5

Premii: National Book Critics Circle Award for Fiction 1999, The Macallan Gold Dagger for Fiction 2000

Nota Goodreads: 3.89 (32990 note)

Descrierea editurii: „Lionel Essrog este măscăriciul Brooklynului, un orfan pe care impulsurile sindromului Tourette de care suferă îl fac să latre, să numere şi să masacreze limba engleză în cele mai surprinzătoare şi originale moduri. Împreună cu trei prieteni de la Orfelinatul pentru băieţi St. Vincent, Lionel munceşte pentru agenţia de detectivi a măruntului mafiot Frank Minna. Atunci când șeful său este înjunghiat mortal, lumea lui Lionel este zgâlţâită din temelii. Orfani în Brooklyn este un omagiu adus povestirii clasice cu detectivi, un roman cu adevărat captivant și memorabil.”

Puneți niște Raymond Chandler (fals, nici vorbă de Philip Marlowe, oricât de glumeț ar părea protagonistul, totul e din pricina afecțiunii de care suferă), Oliver Sacks și Irvine Welsh (cu acesta din urmă sunt de acord, pe cel de-al doilea nu l-am citit) și veți obține, adăugând și alte câteva ingrediente, Orfani în Brooklyn. Sau așa îl laudă MAXIM.

Începe bine povestea, misterul e mare cât cuprinde, apoi continuă și mai interesant, căci m-a făcut să cred că am dat peste o cutremurătoare poveste cu orfani traumatizați la cămin care sunt salvați de un mafiot inimos și dornic să facă niște bănuți pe spinarea unor băieți cam săraci cu duhul, însă apoi povestea cam degenerează, mai ales după dispariția mafiotului. Dar apoi acesta se întoarce și pare că le va găsi o întrebuințare serioasă băieților săi, transformându-i în ajutoare de detectiv particular.

Cam așa stă treaba. Însă mafiotul este ucis de către un asasin misterios și orfanii lui nu pot face nimic pentru a-l salva. Dar flerul de detectiv al lui Lionel Essrog îl pune pe acesta pe urmele misteriosului asasin. Misterele se-adună, iar faptul că lui Lionel îi pune bețe-n roate la tot pasul Sindromul Tourette de care suferă nu e deloc de ajutor.

Însă Jonathan Lethem alege să aștearnă o poveste polițistă tocmai prin prisma acestui personaj trăsnit, de care viața și-a cam bătut joc și continuă să-și bată. Trama polițistă mi s-a părut de fapt mai mult un pretext pentru o analiză socială serioasă și al unui studiu de caz destul de aprofundat al acestei misterioase afecțiuni imposibil de ținut în frâu. Căci nu e ca în filmul acela cu adolescenți farsori, în care majoreta le striga măscări spectatorilor între două tumbe. Nu, Sindromul Tourette se manifestă și prin gesturi repetitive, ticuri verbale și cuvinte lipsite de sens, mici acte ciudate care-l transformă pe bietul Lionel Essrog într-un exponat de care râde lumea și pe care nu-l poate lua nimeni în seamă.

Și în asta constă măiestria poveștii, nu cea mai antrenantă din lume, dar cu un protagonist suficient de interesant cât să te facă să o duci până la capăt. Și cu toate că nu prea am agreat stilul, ciudățenia deosebită a personajului principal, cât și faptul că, de la un moment dat încolo, ancheta a devenit suficient de interesantă cât să mă facă să vreau să aflu și finalul, care-i miza, ce-i cu soția mafiotului Frank Minna, unde a pus mâna pe ea, ce-i cu misterul care o înconjoară și, de asemenea, de ce a fost nevoie să fie omorât acesta.

Stilul nu e deloc facil, ticurile verbale ale lui Lionel îngreunează povestea și, mai ales, o ia destul de des pe arătură, cugetând la tot pasul și abătându-se de la povestea pe care vrea să o spună, dar… e un roman clasic? Probabil. Filmul, de urmărit și el, doar e cu Edward Norton. Povestea, așa și-așa. Personajul Lionel Essrog? Probabil unul dintre cele mai interesante pe care le-a oferit literatura ultimelor două decenii. Aștept Gun, With Occasional Music. Sau Girl in Landscape.

Semnal editorial 154: „Gripa spaniolă din 1918. Pandemia care a schimbat lumea” de Laura Spinney – disponibilă pentru precomandă, 35% reducere

Este posibil ca imaginea să conţină: text

Editura Corint pregătește un nou titlu important pentru această perioadă: Gripa spaniolă din 1918. Pandemia care a schimbat lumea de Laura Spinney, în colecția Corint Istorie. Până pe 27 mai, cartea este disponibilă pentru precomandă, cu 35% reducere, aici: https://www.edituracorint.ro/gripa-spaniola-din-1918.html.

PANDEMIA de acum – un ecou al GRIPEI SPANIOLE din 1918

În 1918, italo-americanii din New York, indigenii Yupik din Alaska şi iranienii din Maşhad nu aveau aproape nimic în comun, cu excepţia unui virus – unul care a stat la originea celei mai necruţătoare pandemii a vremurilor moderne şi care a avut un efect decisiv asupra istoriei secolului XX.
Continuă lectura

Semnal editorial 149: Recomandare de carte – Alias Grace de Margaret Atwood, 40% reducere

ALIAS GRACE de Margaret Atwood , o nouă ediție, în colecția Corint Fiction

Cartea a fost ecranizată de Netflix într-o miniserie de excepție

„O carte extraordinară, scrisă cu o inteligenţă, o pătrundere subtilă şi un uluitor har al povestirii, care mă face să nu am nici un dubiu că Atwood este cea mai remarcabilă romancieră de limbă engleză de azi.”

SYDNEY MORNING HERALD

Continuă lectura

Semnal editorial 142: Cărți despre coronavirus, ebook și gratuit – Editura Corint

Editura Corint a pregătit 2 titluri extrem de interesante și utile, atât pentru adulți, cât și pentru cei mici.

Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, text

  1. Coronavirus pe înțelesul celor mici este o carte ilustrată care explică pas cu pas ce înseamnă coronavirusul și cum ne putem proteja în fața acestui inamic nevăzut. Cartea este GRATUITĂ și poate fi descărcată de aici: https://bit.ly/CoronavirusPeIntelesulCopiilor

Această pandemie a schimbat viața copiilor din întreaga lume. Este foarte important acum să-i ajutăm să înțeleagă ce se întâmplă pentru a evita panica și anxietatea. Specialiștii spun că la vârste mici, dacă nu li se oferă explicații, copiii prind din zbor informații cu care își construiesc narațiuni înfricoșătoare. Această poveste imaginată îi sperie pe cei mici.

Ceea ce trăim acum este greu de explicat copiilor. „Ce și cum să le spui?” se întreabă fiecare părinte. Această carte oferă o soluție – explicații simple și clare care să-i ajute pe copii să înțeleagă ce se întâmplă și ce este important să facă. Continuă lectura

Semnal editorial 138: 2 titluri noi la precomandă de la Editura Corint

Sunt un copil al Războiului Rece de Stelian Tănase

Colecția Corint Istorie Autori Români

25% reducere, precomanda cu autograf, disponibil pe libris.ro

Editura Corint vă prezintă volumul Sunt un copil al Războiului Rece, semnat de Stelian Tănase. Autorul și-a propus să reflecteze asupra copilăriei, adolescenței și tinereții sale din perspectiva Războiului Rece. Cartea este o colecție de amintiri care rezonează foarte bine cu actualul context, poveștile având o încărcătură aparte, atât pentru cei din generația autorului, cât și pentru cei care vor să afle mai multe detalii despre perioada Războiului Rece, din perspectiva autorului.

Volumul este disponibil pentru precomandă cu autograf și 25% reducere pe libris.ro:

https://bit.ly/SuntUnCopilAlRazboiuluiRece

„Sunt un copil al Războiului Rece. Cortina de Fier mi-a ecranat existența. A pus ștampila «Strict interzis» în dreptul fiecărei decizii pe care am luat-o. Istoria nu reține asemenea amănunte. Ea spune doar că fiecare a trăit încercând să supraviețuiască răului. După Ialta și Potsdam, mai multe generații au fost irosite. La final, unii s-au mântuit pe baricadele Revoluției, alții nu.

Această carte nu este o istorie a Războiului Rece. Și nici un volum de memorii. Fiecare om trăiește mai multe vieți în același timp. Pe una dintre ele o găsiți consemnată în aceste pagini copleșite de furie și melancolie.” Stelian Tănase

CORONAVIRUS, INAMICUL NEVĂZUT
Povești din Wuhan 2020


Editura Corint, colecția Descoperă China

(disponibilă în luna aprilie)

În aceste vremuri gri și tulburi, în care situația nu pare să se amelioreze prea curând, vă propunem o lectură plină de optimism și speranță. Pregătim o colecție de mărturii, articole și fotografii din China, de la Wuhan, de unde a pornit totul. Sunt gândurile celor care s-au vindecat și ale celor din prima linie care au luptat cu virusul și au câștigat.

O carte sensibilă, care demonstrează lumii întregi că virusul poate fi doborât și putem depăși împreună aceste zile grele.

„Coronavirusul, inamicul nevăzut. Povești din Wuhan 2020”, disponibil în aprilie la Editura Corint, poate fi precomandată pe edituracorint.ro sau libris.ro:

https://bit.ly/CoronavirusCorint

https://bit.ly/CoronavirusInamiculNevazutLibris

Unul din primele volume despre lupta împotriva epidemiei coronavirusului, care își propune să ofere cititorilor din ţară şi din străinătate o imagine cât se poate de realistă a eforturilor chinezilor de a învinge acest flagel.

Declaraţii, articole, fotografii, relatări personale sunt mărturii de netăgăduit ale curajului şi determinării locuitorilor din Wuhan care au rămas aici după închiderea lui. Este povestea emoţionantă a celor care şi-au continuat munca pentru a menţine funcţionarea normală a oraşului: cadre medicale care au sfidat ameninţarea virusului pentru a salva vieţi, arhitecți şi constructori care au contribuit la ridicarea spitalului Huoshenshan în doar zece zile şi mulţi alţi oameni obişnuiţi din întreaga ţară care şi-au oferit sprijinul. 

Cartea dezvăluie, totodată, mesajele de încurajare şi ajutoarele umanitare venite din toate colţurile lumii, fiind astfel un tribut adus tuturor celor care s-au alăturat luptei. 

Nota editorilor chinezi:

Numeroase persoane din mass-media au dovedit curaj și au pătruns în zonele afectate, prezentând, prin imagini şi cuvinte, povești adevărate și emoţionante, încurajându-ne să rezistăm, să facem mai mult și să ne continuăm eforturile. Ca editori, le recunoaștem pe deplin meritele. Datorită lor, lumea poate fi martoră la dârzenia și eroismul oamenilor din Wuhan și poate surprinde spiritul și forța Chinei.

Dorim să ne exprimăm încă o dată respectul și aprecierea față de toate canalele media și față de persoanele care au consemnat diverse aspecte ale luptei împotriva virusului.

Mai jos câteva fragmente din carte, care surprind esența și transmit mesajul de încurajare în fața pandemiei coronavirus.

Fragment pag. 23-24

Sunt curier în Wuhan. Ceea ce fac pare simplu și banal. Cu toate astea, în această perioadă aparte am avut o serie de experiențe pline de înțeles. Multe comenzi sunt însoțite de bilete de genul: „Te rog să-i rogi pe părinții mei să poarte măști de protecție când ies din casă, să se spele pe mâini și să-și schimbe îmbrăcămintea imediat ce ajung acasă. Multe mulțumiri.” Înțeleg îngrijorările celor care scriu astfel de bilete și le transmit părinților aceste mesaje. 

Apoi sunt bilete fără nicio cerere specifică, de pildă: „Acestea sunt pentru mama și tata. Mulțumiri pentru efort!” „Mulțumiri! Mama și tata sunt singuri acasă, iar eu nu mă pot întoarce.” „Mulțumiri, nu pot veni să îi vizitez pe mama și tata cât timp orașul este în izolare.”

La început, nu am înțeles rostul unor asemenea bilete și ce voiau oamenii de la mine.

Mai târziu, mi-am dat seama că oamenii nu găseau altă modalitate de a spune cât de mult le lipseau părinții. Tot ce pot face este să lase un mesaj cuiva ca mine care le va vedea părinții și asta le va oferi un fel de alinare. De aceea, de fiecare dată când livrez aceste mesaje, simt că ele au greutate și sens. Sunt mai mult decât simple lucruri, ele transmit emoții.

Fragment pag. 11

Mama m-a sunat să îmi spună că bunica mea, în vârstă de 93 de ani, tocmai o întrebase de ce eu şi familia nu o vizitaserăm, cina nemaifiiind gustoasă dacă se răcește. I-a cerut mamei să ne telefoneze și să ne spună să ne grăbim.

Bunica mea este bolnavă de Alzheimer și câteodată este lucidă, alteori, confuză. Locuiește cu mama și starea ei de sănătate s-a înrăutățit în ultimii 15 ani, după moartea bunicului meu. Acesta avea să fie cel mai nefericit ajun al Anului Nou Chinezesc din viața ei.

Fragment pag. 15

Privind pe geamul mașinii la orașul ce îmi era familiar, m-am trezit întrebându-mă: Chiar plecăm? Chubby conducea şi mi-a spus: „Să nu deschizi geamul sub nicio formă.” Am rămas nedumerită: „E chiar atât de grav? Nu avem voie nici măcar să deschidem geamurile mașinii? Nu am dreptul să respir aer curat?” Gândul ăsta m-a întristat.

Tu ce tip de cititor ești? *o campanie Editura Corint*

Acum avem #MaiMultTimpPentruCitit.

Situația actuală ne forțează să încetinim sau chiar să punem pauză ritmului alert cu care suntem învățați. Petrecem mai mult timp cu noi înșine și credem că e momentul potrivit să ne cunoaștem mai bine. Folosim cărțile să evadăm, să ne îmbogățim cunoștințele, să descoperim lumea sau să ne dezvoltăm. 

Ne-am gândit să-ți lansăm provocarea de a te analiza îndeaproape și de a afla: Tu ce tip de cititor ești?

Am pregătit pentru tine 6 categorii de cititori. Este foarte posibil să te regăsești în mai multe categorii, nu numai una. Sigur ai prieteni care se regăsesc în descrierile de mai jos și s-ar bucura să le dai și lor grafica pentru rețelele lor sociale. 

Pentru fiecare dintre aceste tipuri de cititori am pregătit o selecție specială, cu recomandări bine alese, care te vor ajuta să îți pui la punct lista de lecturi, la un preț avantajos, cu 40% reducere

Dependentul de citit (#Bookaholic)

Trebuie să citească tot ce are copertă, să fie la curent cu ultimele noutăți editoriale și abia așteaptă să scape de la job și să reia povestea. Somnul și mâncatul sunt opționale.

Recomandări pentru tine: https://www.edituracorint.ro/dependentul-de-citit.html

Creatorul de tendințe (#Trendsetter)

Are instinctul căutătorului de nou și face cele mai tari descoperiri în materie de autori, titluri sau chiar serii. Le dă mai departe. E activ pe rețelele de socializare și dă mereu tonul discuțiilor încinse despre new&fresh.

Recomandări pentru tine: https://www.edituracorint.ro/creatorul-de-tendinte.html

Cititorul pe nerăsuflate (#Bingingaddict)

Se apucă de o serie și nu lasă cartea din mână până nu află finalul poveștii. Un fel de binging pe Netflix, dar nu chiar. Mai profund. Mai intens. Cu râsete, plânsete, tresăriri și suspans.

Recomandări pentru tine: https://www.edituracorint.ro/cititorul-pe-nerasuflate.html 

Maniacul de ficțiune (#Fictionfanatic)

Pentru el, ficțiunea e o evadare. Își construiește propriile lumi, aleargă după idealuri și își imaginează cum ar fi ca lumea din jur să se transforme. Iubește răsturnările de situație. Urăște să fie întrerupt din citit.

Recomandări pentru tine: https://www.edituracorint.ro/maniacul-de-fictiune.html 

Criticul de film (#Readamovie)

Preferă să citească întâi cartea. E curios să vadă filmul. Nu rezistă unui sneak peek al trailerului, dar rămâne fidel cărții. Îi place să își dea cu părerea. E activ social. Are cont pe toate platformele de filme online. Zâmbește mult.

Recomandări pentru tine: https://www.edituracorint.ro/criticul-de-film.html

Cititorul poligam (#Bookjuggler)

Veșnic nehotărât, iubește să aibă pe noptieră, pe măsuța din living și în baie, cel puțin trei cărți. Le citește alternativ. Se plictisește repede. Revine la fel de repede la primele iubiri. O să îl găsești mereu sorbind dintr-o cană de ceai sau cafea.

Recomandări pentru tine: https://www.edituracorint.ro/cititorul-poligam.html