Semnal editorial 344: Un nou volum de William S. Burroughs în colecția Anansi. World Fiction a editurii Pandora M – Queer

„Una dintre cele mai zguduitoare confesiuni scrise vreodată.” Allen Ginsberg

Scris între anii 1951 și 1953, dar publicat abia în 1985, legendarul roman al lui Burroughs este o enigmă — atât un autoportret plin de cruzime, cât și un roman politic mușcător, cea mai realistă poveste de dragoste a autorului, dar și un montaj de scene fantastice comicgrotești. Plasat în Mexico City, la începutul anilor 1950, Queer îl are în centru pe William Lee și căutarea deznădăjduită a intimității și a ostoirii dorinței prin toate barurile ce alcătuiesc scena expiaților americani din capitala mexicană. Queer este și cronica pasiunii homosexuale a personajului principal pentru tânărul Eugene Allerton, desfășurată într-un Mexico City desprins parcă dintr-un tablou suprarealist. Textul introductiv al romanului, o teribilă confesiune insuflată de evenimentul care l-a determinat să devină scriitor — împușcarea accidentală a soției sale, Joan Vollmer —, este fundamental pentru identificarea multora dintre resorturile operei lui Burroughs.

„Șocând încă o dată pe toată lumea, Burroughs a scris un studiu profund și plin de sensibilitate despre dragostea neîmpărtășită. Romanul acesta umanizează retroactiv întreaga sa operă.” Martin Amis

„În Queer se întâlnesc multe dintre temele, tehnicile narative și personajele lui Burroughs. Prin intermediul acestui roman înțelegem umorul negru, energia violentă și viziunea tulburătoare a unui scriitor care și-a croit drum în conștiința noastră, cucerindu-și un loc definitiv în istoria literară.” The New York Times Book Review

William S. Burroughs (1914-1997) s-a născut în St. Louis, Missouri. A studiat literatură engleză și antropologia la Harvard, apoi medicina la Viena.
În 1951, pe când se afla în Mexic, și-a împușcat accidental soția. A debutat în 1953 cu Junky, iar în 1959 a publicat (în Franța) romanul Prânzul dezgolit.
Apariția în 1962 a ediției americane a provocat un imens scandal. În 1983 este ales membru în Academia Americană și în Institute of Arts and Letters, iar un an mai târziu statul francez îi acordă titlul de Commandeur de l’Ordre des Arts et des Lettres. Din opera lui William S. Burroughs, în colecția Anansi. Clasic va mai apărea romanul Junky.

Autor: William S. Burroughs

Nr. de pagini: 192

ISBN: 978-606-978-425-9

Titlu original: Queer
Limba originală: engleză
Traducere și note de: Dan Croitoru
Format: 130x200mm
Anul apariției: 2021

Lecturi 255: Ian McEwan – Gândacul

Ian McEwan – Gândacul (The Cockroach, 2019) 168p., TPB, 13×20, Polirom, 2020, Colecția Biblioteca Polirom, Trad. Dan Croitoru, Red. Radu Pavel Gheo, 27.95 lei, ISBN 978-973-46-8290-4

Descrierea editurii: „Într-o bună dimineaţă, Jim Sams, „inteligent, dar în nici un caz profund”, se trezeşte metamorfozat în prim-ministrul Marii Britanii. Ştie că are o misiune de îndeplinit. Nimeni şi nimic nu va sta în calea hotărîrii lui de-a împlini voinţa poporului: nici opoziţia, nici disidenţii din propriul partid, nici măcar regulile democraţiei parlamentare. În această satiră kafkiană de un umor caustic, Ian McEwan zugrăveşte o imagine deopotrivă absurdă şi atît de percutantă a societăţii britanice din era Brexit.”

Continuă lectura

Semnal editorial 213: „Gândacul” de Ian McEwan, unul dintre cei mai faimoşi scriitori britanici contemporani, în „Biblioteca Polirom”

Un nou titlu semnat de unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori ai lumii, Ian McEwan, a apărut în colecția „Biblioteca Polirom”: Gândacul, „un triumf al genului comic.” (The Observer), traducere din limba engleză de Dan Croitoru. 

Într-o bună dimineaţă, Jim Sams, „inteligent, dar în nici un caz profund”, se trezeşte metamorfozat în prim-ministrul Marii Britanii. Ştie că are o misiune de îndeplinit. Nimeni şi nimic nu va sta în calea hotărîrii lui de-a împlini voinţa poporului: nici opoziţia, nici disidenţii din propriul partid, nici măcar regulile democraţiei parlamentare. În această satiră kafkiană de un umor caustic, Ian McEwan zugrăveşte o imagine deopotrivă absurdă şi atît de percutantă a societăţii britanice din era Brexit.

„Un roman satiric al vremurilor noastre, cu observaţii fine şi extrem de amuzant. O lectură antrenantă, care pune în lumină realitatea britanică de astăzi.” (Eastern Daily Press)

„Un microroman perfect construit, scris de un maestru al genului.” (The Big Issue)

„Deşi nu poate spera să spulbere prin rîs teribila realitate a Brexit-ului, parabola comică a lui McEwan cel puţin aduce o alinare în faţa unei farse politice care a încetat de mult să mai fie o glumă.” (The Guardian)

Ian McEwan, unul dintre cei mai faimoşi scriitori britanici contemporani, este autorul romanelor Coajă de nucă, Legea copiilor, Operaţiunea Sweet Tooth, Solar, Pe plaja Chesil, Sîmbătă, Ispăşire (laureat al National Book Critics Circle Award şi W.H. Smith Literary Award), Amsterdam (distins cu Booker Prize), Durabila iubire, Inocentul, Copilul furat (pentru care a primit Whitbread Award), Cîinii negri, Mîngîieri străine (ambele nominalizate la Booker Prize), Grădina de ciment și Mașinării ca mine. A scris şi volumele de povestiri Prima dragoste, ultimele ritualuri (cîştigător al Somerset Maugham Award) şi În aşternuturi. În anul 2011 i-a fost acordat Premiul Tîrgului de carte de la Ierusalim.

Lecturi 212: Ian McEwan – Mașinării ca mine

Ian McEwan – Mașinării ca mine (Machines like me, 2019) 320p., TPB, 13×20, Polirom, 2019, Colecția Bibilioteca Polirom/Actual, Trad. Dan Croitoru, Red. Alexandra Cozmolici, 39.95 lei, ISBN: 978-973-46-7842-6

Nota Goodreads: 3.65 (9248 note)

Descrierea editurii: „Acţiunea noului roman al lui Ian McEwan, Maşinării ca mine, se desfăşoară într-o Londră alternativă din anii 1980. Marea Britanie a pierdut Războiul din Insulele Falkland, Margaret Thatcher se luptă cu Tony Benn pentru putere, iar Alan Turing a făcut o descoperire crucială în domeniul inteligenţei artificiale. Într-o lume nu tocmai ca a noastră, Charlie, un tînăr care se lasă dus de valurile vieţii, se îndrăgosteşte de Miranda, o fată eminentă, dar care ascunde un secret teribil. Cînd Charlie primeşte o moştenire, îl achiziţionează pe Adam, una dintre primele „fiinţe artificiale” recent apărute pe piaţă, şi, împreună cu Miranda, îi configurează personalitatea. În scurtă vreme, cei trei se văd confruntaţi cu o dilemă morală profundă. Subversiv şi extrem de captivant, noul roman al lui Ian McEwan pune întrebări fundamentale: faptele noastre sau vieţile interioare ne fac umani? Poate o maşinărie să înţeleagă sufletul omenesc?”

Puțini autori adevărați de SF, nu deghizați, cum este Ian McEwan cu romanul de față, izbutesc să contureze o ucronie atât de reușită, prin mijloace nu foarte complicate. Ucronie = ce-ar fi dacă? Ce-ar fi dacă istoria ar fi urmat un alt curs, mai precis, dacă lucrurile pe care le știm noi s-ar fi petrecut altfel, dacă istoria ar fi căpătat o altă turnură? Ce s-ar întâmpla cu societatea? Așadar, ce s-ar întâmpla cu societatea dacă inteligența artificială ar fi apărut acum câteva decenii bune, dacă genialul Alan Turing ar fi fost lăsat să-și pună în aplicare ideile, dacă homosexualitatea sa nu ar fi prevalat în fața geniului, cel puțin în fața celor scorțoși și celor prea plini de prejudecăți oameni de pe atunci (1952), pe când homosexualitatea era incriminată?

Ei bine, informatica ar fi căpătat o amploare nebănuită, calculatoarele și mașinăriile inteligente și roboții ar fi ajuns să facă ele treaba în locul nostru, lăsându-ne șomeri și cu prea mult timp liber la dispoziție, iar cyborgii înzestrați cu rațiune și liber arbitru precum Adam ar fi fost o banalitate. Bine, o banalitate pentru cei dispuși să plătească, în anii optzeci, optzeci și șase de mii de lire. O sumă colosală, desigur, pe care nu și-o permitea orice amărăștean. Însă Charlie nu este un amărăștean, el a primit drept moștenire casa în care trăise mama lui cea ciudată înainte să moară, iar Charlie n-a găsit un alt mod mai util de-a cheltui banii decât să cumpere unul dintre puținele exemplare din seria de cyborgi din care face parte și Adam. Asta în ciuda faptului că era șomer și visa cu ochii deschiși la vremuri mai bune, fără să întreprindă însă nimic pentru una ca asta. Deasupra lor locuiește Miranda, o tânără focoasă și mult înaintea vremurilor ei, care prinde un mare drag de Adam, deși, până la urmă, se implicase deja într-o relație cu Charlie.

Vremurile sunt tulburi, căci Anglia, sub oblăduirea Doamnei de Fier Margaret Thatcher, a pierdut în mod rușinos, în varianta lui Ian McEwan asupra istoriei, războiul cu Argentina din Insulele Falkland. Prilej pentru care englezii încep să-și piardă, încet, încet, încrederea în doamna lor. Iar poziția ei începe să fie din ce în ce mai amenințată de ascensiunea înceată, dar sigură a unui șarmant concurent, ce vine, nici mai mult, nici mai puțin, cu ideea de-a scoate Regatul Unit din Uniunea Europeană, cu ajutorul unui referendum, desigur.

Acuma, citind despre aventurile și frământările interioare ale lui Charlie cu privire la caracterul din ce în ce mai complex al lui Adam, mai ales că iubita sa are și o scurtă aventură cu cyborgul, deși i-o taie scurt lui Charlie, întrebându-l dacă ar fi fost la fel de gelos și pe un vibrator (și el o simplă mașinărie, precum Adam), parcă și uiți, pentru scurt timp, de formidabilele frământări sociale care cutremură Anglia din cauza atât a apariției mașinăriilor în viața oamenilor, dar și în fabrici și uzine, luându-le locurile de muncă (nu mă pot împiedica să fac o paralelă între acest aspect și unul dintre motivele pentru care Marea Britanie a ieșit din Uniune, prin referendum național, acum vreo doi sau trei ani: populație manipulată de politicieni veroși și lipsiți de scrupule, bătând moneda pe faptul că imigranții vin și le iau locurile de muncă englezilor, profitând apoi și de ajutoare sociale nemeritate plătite din banii contribuabililor; sounds familiar?), cât și din cauza umilinței nemaipomenite îndurate de înfrângerea în războiul conta Argentinei. O grea lovitură de imagine și în orgoliul nemăsurat al englezilor jefuitori de colonii și obișnuiți să comande.

Însă autorul nu face mare tam-tam pe acest subiect, preferând să se concentreze mai mult pe dilemele morale și etice ce în mod inerent vor apărea când un cuplu are în casă o mașinărie cu chip angelic înzestrată cu rațiune. Mai ales când respectiva făptură, inițial un soi de păpușă aspectuoasă, cu care Charlie intenționa să stea de vorbă despre necazurile și supărările ce nu-i dădeau pace, începe să devină din ce în ce mai preocupată de rolul său pe această lume. Însă când Adam ideile capătă tente din ce în ce mai năstrușnice, că este aproape om, că are creier, inteligență, conștiință și drepturi, ei bine, cam de acolo începe povestea.

Povestea înaintează greu, se dezvoltă, se ramifică, ajungem să aflăm detalii despre trecutul personajelor, despre traumele care le-au transformat în ceea ce sunt acum, despre rude și prieteni, despre părinții un pic cam suciți și despre faptul că, la fel cum se întâmplă de aproape fiecare, trecutul influențează prezentul, ne modelează personalitățile și ne trasează și ghidează viitorul. O ucronie densă și apăsătoare, așa cum le șade bine unor ucronii ce se petrec în ploioasa și nehotărâta Anglie, și un prim roman de Ian McEwan citit de mine. M-au distrat discuțiile dintre Adam, Charlie și Miranda, care inevitabil sfârșeau prin concluzii ce nu-i avantajau pe oameni. Cine a citit „Frankenstein” știe mai bine la ce mă refer.

Semnal editorial 65: Ian McEwan – Mașinării ca mine

Traducere din limba engleză și note de Dan Croitoru

Acţiunea noului roman al lui Ian McEwan, Maşinării ca mine, se desfăşoară într-o Londră alternativă din anii 1980. Marea Britanie a pierdut Războiul din Insulele Falkland, Margaret Thatcher se luptă cu Tony Benn pentru putere, iar Alan Turing a făcut o descoperire crucială în domeniul inteligenţei artificiale. Într-o lume nu tocmai ca a noastră, Charlie, un tînăr care se lasă dus de valurile vieţii, se îndrăgosteşte de Miranda, o fată eminentă, dar care ascunde un secret teribil. Cînd Charlie primeşte o moştenire, îl achiziţionează pe Adam, una dintre primele „fiinţe artificiale” recent apărute pe piaţă, şi, împreună cu Miranda, îi configurează personalitatea. În scurtă vreme, cei trei se văd confruntaţi cu o dilemă morală profundă. Subversiv şi extrem de captivant, noul roman al lui Ian McEwan pune întrebări fundamentale: faptele noastre sau vieţile interioare ne fac umani? Poate o maşinărie să înţeleagă sufletul omenesc? Continuă lectura