Mihai Zamfir despre „Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române” la Modul Cărturești

Ar putea fi o imagine cu carte şi text care spune „Mihai Zamfir despre Scurtă istorie Panorama alternativă a literaturii române alături de: Ioan Stanomir, Cosmin Ciotlos Miercuri, 29 septembrie, ora 18.30, Grădina Librăriei Modul CărtureÈti (Strada Academiei 18-20, București) Moderează: Mirela Nagâț MIHAI ZAMFIR SCURTĂ ISTORIE PANORAMA ALTERNATIVĂ LITERATURII ROM ÂNE cărturești POLIROM www.polirom.ro POLIROM”

Un manual de bază care să formuleze perspective contemporane asupra întregii noastre literaturi, așa cum se schițează ea la începutul secolului XXI. Și, poate, mult după aceea.

Mihai Zamfir despre Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, Editura Polirom, 2021  

Alături de: Ioan Stanomir, Cosmin Ciotloș

Moderează: Mirela Nagâț

Miercuri, 29 septembrie, ora 18.30, Grădina Librăriei Modul Cărturești
(Strada Academiei 18-20, București)

Ședință de autografe

Ediţia a II-a revăzută şi adăugită

Scurtă istorie este o istorie sintetică și mai degrabă nonconformistă a literaturii române. Scrisă de un stilistician care s-a ocupat multă vreme de istoria literară înainte de a deveni el însuși romancier, cartea de față reunește cele trei calificări ale autorului ei. La capătul unui lung șir de istorii ale literaturii române (unele excepționale, altele oneste, cele mai multe anoste, adică didactic-istorizante), un stilistician se încumetă să recitească venerabilele texte, preocupat fiind exclusiv de performanța lor literară, care – în ochii lui – rămîne primordial una stilistică. Iar descoperirile se vor dovedi a fi de multe ori surprinzătoare. Mihai Zamfir realizează o panoramă a literaturii române redusă la esențial, înfățișată sub forma unui text accesibil și lizibil el însuși în regim de proză literară. Un compendiu universal fixînd literatura noastră în ansamblul literaturii europene, punînd la dispoziția celor interesați specificul principalilor scriitori români și apreciind valoarea lor la o scară ideală. Prin urmare, un manual de bază care să formuleze perspective contemporane asupra întregii noastre literaturi, așa cum se schițează ea la începutul secolului XXI. Și, poate, mult după aceea.

„Chiar de la primele pagini, cititorul capătă încredințarea că de aici va învăța literatură. Nu doar literatură română… Literatură pur și simplu.” (Cosmin Ciotloș)

Mihai ZAMFIR (n. 1940), profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, specialist în stilistică, istorie literară şi literatură comparată, profesor la Universitatea din Lisabona (1972-1975), fondatorul secţiei de limba şi literatura portugheză de la Universitatea din Bucureşti (1975), ambasadorul României în Portugalia (noiembrie 1997 – mai 2001) şi ambasadorul României în Brazilia (2007-2012). A publicat numeroase sinteze de specialitate: Proza poetică românească în secolul XIX (1971), Introducere în opera lui Al. Macedonski (1972), Imaginea ascunsă. Structura narativă a romanului proustian (1976), Poemul românesc în proză (1981), Formele liricii portugheze (1985), Cealaltă faţă a prozei (1988), Din secolul romantic (1989), Discursul anilor ’90 (1997), Jurnal indirect I (2002), Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române (vol. I, 2011, 2012; vol. II, 2017). A mai publicat romanele Poveste de iarnă (1987), Acasă (1992), Educaţie tîrzie (2 vol., 1998-1999), Fetiţa (2003), Se înnoptează. Se lasă ceaţă (2006), În aşteptare (2020) şi o selecţie a articolelor sale apărute după 1990, Jurnal indirect (1990-2015) (2015).

Întîlnire cu Adrian Papahagi la Librăria Cărturești Modul

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană şi text

Luni, 12 iulie, începînd cu ora 18.30, în Grădina Librăriei Cărturești Modul (Str. Academiei, 18-20, la parterul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”), va avea loc o dezbatere pornind de la volumele din seria Shakespeare interpretat de Adrian Papahagi, publicate la editura Polirom:

Titus Andronicus • Hamlet (Polirom, 2021)

Sonete • Romeo și Julieta (Polirom, 2020)

Visul unei nopți de vară • Cum vă place (Polirom, 2020)

Invitați, alături de Adrian Papahagi: 

Mirela Nagâț, George Volceanov, Sever Voinescu și Cosmin Ciotloș

Continuă lectura

Lansare live & online: Opere IV. Varia de Gellu Naum

Joi, 12 noiembrie, începând cu ora 19.00, Editura Polirom lansează live & online, via ZOOM, volumul Opere IV. Varia de Gellu Naum, apărut de curând în colecția „Opere”, ediție îngrijită de Simona Popescu, Sebastian Reichmann şi Dan Stanciu.

Lansarea va prilejui o discuție la care vor lua parte: Simona Popescu, Sebastian Reichmann și Cosmin Ciotloș. 

Va modera: Adela Greceanu

Discuția va fi transmisă via ZOOM pe pagina de Facebook a Librăriei Cărturești Verona: facebook.com/Carturesti.

Opere IV. Varia, Gellu Naum

Texte colective • Interviuri • Corespondență

Ediţia de Opere ale lui Gellu Naum (vol. I-IV) apare sub îngrijirea Simonei Popescu.

„În acest volum final al Operelor se desfășoară în fața noastră un întreg parcurs literar și de viață: un tînăr poet suprarealist într-un grup de poeți suprarealiști, prin anii ’40, apoi un «individualist feroce», cineva pentru care suprarealismul nu (mai) e legat de un timp anume, ci destin. Și-l «vedem» scriindu-le Lygiei, jumătatea lui, și prietenilor, îl «auzim» răspunzînd unor întrebări, el însuși fiind propriul său «întrebător», stînd de vorbă cu alții sau cu el însuși prin alții, cum spunea uneori. Așadar, texte scrise de Gellu Naum în colaborare cu prietenii săi, adresate lor, interviuri, scrisori, discursuri. Cu o sintagmă care-i aparține, tot ce s-a strîns aici se adaugă la «completarea labirintului».” (Simona Popescu)

„Să privesc cerul, inacceptabil încă și sărac în fulgere, care acoperă sumbra condiție umană? Groapa care separă visul de acțiune nu rămîne mai puțin deschisă și trebuie recunoscut că puțina parte de poezie admisă (cer să nu fie luat prea cu ușurință acest cuvînt) se prăbușește în fața unor calcule a căror simplitate nu e întrecută decît de ferocitatea lor… Vorbesc despre poet, despre imensa lui responsabilitate în complicatul joc de izbucniri și de sugrumări care nu a început și nu se va termina cu el, în măsura în care viața lui nu începe în zori și nu se termină seara; vorbesc despre poet, despre acela care în strălucitorul lui gest oglindește gestul uman în întreaga lui obiectivitate, despre influența lui necesară, profundă și vivifiantă, depășind cu mult primul pretext ocazional care îl face vizibil, afirmînd și impunînd conștiința necesității.” (Gellu Naum)

Gellu Naum, unul dintre cei mai importanți poeți români, se bucură astăzi de un mare prestigiu în țară și în străinătate. S-a născut pe 1 august 1915 la București. A studiat filozofia la București și la Sorbona, unde începe un doctorat despre Pierre Abélard. Prin intermediul lui Victor Brauner intră în contact cu André Breton și cu grupul suprarealist francez. În 1941, împreună cu Gherasim Luca, D. Trost, Paul Păun și Virgil Teodorescu, constituie grupul suprarealist român, a cărui activitate, deosebit de intensă în anii 1945-1947, îl va face pe André Breton să afirme: „Centrul lumii s-a mutat la București”. După instalarea regimului comunist, în decembrie 1947, grupul se destramă. Gellu Naum va reveni cu un volum de poezie suprarealistă abia după 20 de ani. În tot acest timp își cîștigă existența din traduceri (Diderot, Stendhal, Jules Verne, Kafka, Julien Gracq, René Char, Samuel Beckett etc.). Trăiește la București și la Comana, unde se retrage, mai ales vara, împreună cu soția sa Lygia, cu care se căsătorise în 1946 și care va deveni protagonista romanului Zenobia, publicat în 1985. Opera sa este tradusă în întreaga lume. În 2006 apare primul volum, Pohesie, din ediția Opere Gellu Naum în limba germană, la Editura Urs Engeler (traducători și îngrijitori de ediție: Oskar Pastior și Ernest Wichner). Se stinge din viață pe 29 septembrie 2001, la București.

De același autor, la Editura Polirom au apărut Despre identic și felurit (antologie, 2004), Opere I. Poezii (2011), Opere II. Proză (2012), Opere III. Teatru (2014) și Zenobia (2014, 2018).

Lansare LIVE: Mihai Zamfir în dialog cu Ioan Stanomir și Cosmin Ciotloș despre „În așteptare”

Vineri, 16 octombrie, la ora 19.00, Editura Polirom lansează LIVE, pe pagina de Facebook a Librăriei Humanitas de la Cișmigiu (facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu), romanul În așteptare de Mihai Zamfir, recent apărut în colecția Fiction Ltd. 

Invitați, alături de autor: Ioan Stanomir și Cosmin Ciotloș

Exemplare cu autograf, disponibile în librărie, după lansare.

Detalii eveniment Facebook.

O stare de așteptare caracterizează în întregime acest roman, unul aproape istoric, căci acțiunea lui se petrece cu peste trei decenii în urmă, în ultimii ani ai regimului comunist. Exasperarea difuză combinată cu speranța că poate totuși ceva se va întîmpla pun stăpînire pe locuitorii vilei cu numărul șase din Intrarea Vergului, la fel ca pe mai toți locuitorii României. Explozia se produce în cele din urmă în decembrie ’89. Euforia miraculoasă ce cuprinde lumea durează doar cîteva zile, ca orice miracol, lăsînd însă loc altor așteptări. Dar acestea nu se vor îndeplini probabil niciodată, pentru că, aparent, trăim într-o perpetuă așteptare.

Mihai Zamfir este profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, specialist în stilistică, istorie literară şi literatură comparată. A debutat în 1962, la 21 de ani. În perioada 1966-1967 urmează un stagiu de specializare în Franţa, la Universitatea din Nisa, sub îndrumarea profesorului Pierre Guiraud. În 1970 devine doctor în Litere cu teza Proza poetică românească în secolul al XIX-lea (coordonată de Şerban Cioculescu). Între 1972 şi 1975 este profesor la Universitatea din Lisabona. În 1975 înfiinţează Secţia de limba şi literatura portugheză de la Universitatea din Bucureşti. Între 1970 şi 1972 este consilier în Ministerul Învăţămîntului. Între 1990 şi 1993 deţine funcţia de Subsecretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării. A fost Ambasadorul României în Portugalia (noiembrie 1997 – mai 2001) şi Ambasadorul României în Brazilia (2007-2012). A publicat numeroase sinteze de specialitate: Proza poetică românească în secolul XIX (1971), Introducere în opera lui Al. Macedonski (1972), Imaginea ascunsă. Structura narativă a romanului proustian (1976), Poemul românesc în proză (1981), Formele liricii portugheze (1985), Cealaltă faţă a prozei (1988), Din secolul romantic (1989), Discursul anilor ’90 (1997), Jurnal indirect I (2002), Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române (vol. I, 2011, 2012 ; vol. II, 2017). A mai publicat romanele Poveste de iarnă (1987), Acasă (1992), Educaţie tîrzie (două volume, 1998-1999), Fetiţa (2003), Se înnoptează. Se lasă ceaţă (2006) şi o selecţie a articolelor sale apărute după 1990: Jurnal indirect (1990-2015) (2015).