Întâlnire cu Sorin Alexandrescu la Iași: Lumea incertă a cotidianului

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană, carte şi text care spune „Sorin Alexandrescu Lumea incertă a cotidianului Sorin Alexandrescu despre Lumea incertă a cotidianului alături de Matei Bejenaru și Bogdan Crețu Moderează: Călin Ciobotari Vineri 24 septembrie, ora 17.00 Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu" laÈi, Sala B.P. Hasdeu (Păcurari 4) POLIROM www.polirom.ro”

Vineri, 24 septembrie, începând cu ora 17.00, în Sala B.P. Hasdeu a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iași (Păcurari 4), va avea loc o dezbatere pe marginea volumului Lumea incertă a cotidianului de Sorin Alexandrescu, recent apărut în colecția „Plural M” a Editurii Polirom.

Invitați, alături de autor: 

Matei Bejenaru

Bogdan Crețu

Călin Ciobotari (moderator)

Despre carte

Texte şi imagini româneşti

„Sorin Alexandrescu face parte din categoria acelor intelectuali pentru care nu există granițe între domeniile spiritului. Pasionat de idei și de modul în care acestea ne modelează existența, e egal interesat de textul literar și de cel vizual, descifrându-le, pe ambele, drept documente semnificative ale condiției umane.” (Carmen Mușat)

„Ne întrebăm adesea dacă lumea în care trăim de decenii bune este ininteligibilă sau este, mai curând, atât de divers inteligibilă încât rămâne obscură. Este discursul public din vremea noastră, când fragmentat, gâfâit, dar sugerând mari revelații, când amânându-le parcă fără motiv, un discurs despre o lume în sine incognoscibilă, apare acest discurs din interese politice ale unora dintre actorii publici, derivă el dintr-o boală mai generală a limbajului sau dintr-o complexificare a realului însuși, căruia acesta nu-i mai asigură transparența necesară? Așa să fi simțit unii scriitori și artiști totdeauna raportul dintre limbaj și lume, de unde și teama lor de-a descoperi în rănile cuvintelor moartea referentului și acreala sensului? Să fie distanța de un anume trecut personal ceea ce ne face să-l considerăm retrospectiv armonios, în timp ce, invadați de prezent, îl simțim pe acesta fie grosolan și tâmp, fie incert, fie indeterminabil? Câțiva scriitori și artiști sunt lăsați aici să răspundă acestor întrebări dificile.” (Sorin Alexandrescu)

Din cuprins:

Mircea Eliade: Noaptea de Sânziene, mai de aproape • Lecția de teatru a Anei Blandiana • Dumitru Țepeneag sau Despre textul bine temperat • Mircea Nedelciu: ecou sau răsunet? • Dincoace și dincolo de real sau De la Ion Grigorescu și Marcel Iancu la Victor Brauner și Ștefan Câlția • Brâncuși sau Despre sublim • Memoria ca scenă (pornind de la un spectacol de Gavriil Pinte) • Touch me not: sens și prezență în filmul Adinei Pintilie

Sorin Alexandrescu a absolvit în 1959 Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, devenind apoi asistent (1963) şi lector (1966) la Catedra de literatură comparată. Şi-a luat doctoratul în 1971, cu o teză despre Faulkner. Pleacă în 1969 la Universitatea din Amsterdam, unde devine conferenţiar (1976) şi profesor (1980) de literatură română şi de semiotică. Este fondator al revistei International Journal of Romanian Studies şi al Asociaţiei Internaţionale de Studii Române, iar în domeniul semioticii, al Asociaţiei Olandeze de Semiotică şi al Institutului de Cercetări al Universităţii din Amsterdam pentru semiotică, teoria literaturii, filosofie şi teoria artei (ISELK), membru permanent al Grupului de cercetări semiotice al lui A.J. Greimas la Paris, ca şi al comitetului consultativ al Asociaţiei Internaţionale de Semiotică. A fost coorganizator a două mari expoziţii de artă românească: Cer şi pământ. Lumi imaginare (Maastricht, 1991) şi Artă figurativă. Începutul şi sfârşitul secolului XX în România (Amstelveen, 1998). 

S-a implicat în acţiuni publice împotriva dictaturii comuniste, înfiinţând în 1988, la Amsterdam, alături de oameni politici şi de ziarişti de prestigiu, Comitetul pentru apărarea drepturilor omului din România (Roemenië Comité) şi publicaţia Roemenië Bulletin, făcând frecvent analize ale situaţiei din România în NRC Handelsblad şi Oost Europa Verkenningen (Amsterdam), ca şi la radioul şi televiziunea olandeze şi organizând, prin Roemenië Comité, numeroase demonstraţii publice de protest la Amsterdam şi la Haga. A venit la Bucureşti cu o echipă de ziarişti olandezi a treia zi după Revoluţie, pentru reportaje „pe viu”, ca şi pentru refacerea Bibliotecii Centrale Universitare. A susţinut ulterior cursuri universitare la Bucureşti, Constanţa şi Iaşi. Între 1998 şi 2000 a fost consilier pentru cultură şi învăţământ al preşedintelui Emil Constantinescu. 

În 2002, acum profesor emerit la Universitatea din Amsterdam, a revenit ca profesor asociat la Universitatea din Bucureşti şi a fondat, împreună cu Laura Mesina şi cu alţi colegi, Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI), cu programe de masterat, doctorat şi postdoctorat, unde lucrează şi în prezent.

A publicat numeroase cărţi, printre care William Faulkner (Editura pentru literatură universală, 1969), Poetică şi stilistică (Univers, 1972), Logique du personnage (Mame, 1974), Richard Rorty (Kok Agora, 1995), Roemenië. Verhalen van deze tijd România. Povestiri contemporane (editor, Meulenhoff, 1988), Figurative Art: Beginning and End of the 20th Century in Romania (Amstelveen, muzeul Cobra, 1998), Paradoxul român (Univers, 1998), La modernité à l’Est. 13 aperçus sur la littérature roumaine (Paralela 45, 1999), Privind înapoi, modernitatea (Univers, 1999), Identitate în ruptură (Univers, 2000), Mircea Eliade, dinspre Portugalia (Humanitas, 2006), ca şi sute de articole şi studii, precum cele din volume editate de A.J. Greimas (Larousse, 1973, şi Hachette, 1979) şi de H. Parret (de Gruyter, 1983).

A primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică şi istorie literară în 1969 (pentru William Faulkner) şi 1998 (pentru Paradoxul român), Premiul Grupului pentru Dialog Social pentru promovarea unei imagini corecte a României în străinătate şi pentru sprijinul adus societăţii civile din România (1998), Ordinul de Oranje-Nassau în grad de ofiţer, acordat de regina Olandei (2002), şi Ordinul „Coroana României” în grad de cavaler, acordat de Casa Regală a României (2017).

SUPER promoțiile continuă pe Polirom.ro: reduceri de 50% la toate cărțile din colecția PLURAL

Ar putea fi o imagine cu monument şi text care spune „#SUPER promoție 50 Colecția PLURAL reducere Ofertă valabilă doar miercuri și joi, 18-19 august 2021 POL ROM NEVEȚICŞIMNE EC MÌINE www.polirom.ro ㅇㅇ TRANSPORT 1 GR peste 100le”

Pe 18 și 19 august 2021, doar pe www.polirom.ro, orice titlu din colecția PLURAL va putea fi achiziționat cu o reducere de 50%.

Colecția Plural cuprinde volume de critică și istorie literară, jurnalism, comunicare și relații publice, antropolgie, studii și eseuri de filosofie, religie, precum și literatură şi jurnale de călătorie, biografii ale unor personalități geniale, pe cît de fermecătoare, pe atît de adevărate și provocatoare pentru cititori. 

Cele mai recente apariții:

Umberto Eco, Despre televiziune. Scrieri 1956‑2015

Corin Braga, Concepte şi metode în cercetarea imaginarului. Invitații Phantasma

Ștefan Afloroaei, Despre simțul vieții. Întrebări, perplexități, credințe

Moshe Idel, Principiul feminin în Cabala

Sorin Alexandrescu, Lumea incertă a cotidianului

Descoperă aici toate titlurile incluse în ofertă.

Pentru luna septembrie, pregătim: Adrian Wooldridge, Meritocrația.

Online & live: Ștefan Afloroaei în dialog cu Aurel Codoban și George Bondor

Ar putea fi o imagine cu carte şi text

Joi, 20 mai, începînd cu ora 19.00, pe paginile de Facebook Librăria Humanitas de la Cişmigiu: facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu și Editura Polirom: facebook.com/ polirom.editura, va avea loc o dezbatere pe marginea volumului Despre simțul vieții. Întrebări, perplexități, credințe de Ștefan Afloroaei, recent apărut în colecția „Plural M” a Editurii Polirom.

Invitați: 

Aurel Codoban

George Bondor

Moderează Cornel Moraru

Despre carte

Continuă lectura

Live & online: Marta Petreu în dialog cu Ovidiu Șimonca despre Blaga, între legionari și comuniști

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană, carte şi text care spune „Marta Petreu Blaga, între legionari și comuniști Marta Petreu în dialog cu Ovidiu Şimonca pornind de volumul Blaga, între legionari și comuniști cărturests POLIROM VETCITM www.polirom.ro Miercuri, mai, ora 8.00, pe paginile de Facebook Polirom și Cărturești facebook.com/polirom.editura book.com/Carturest”

Miercuri, 19 mai, începînd cu ora 18.00, pe paginile de Facebook  Polirom și Cărturești (facebook.com/polirom.editura; facebook.com/Carturesti), Marta Petreu va intra în dialog cu Ovidiu Șimonca, pornind de la volumul Blaga, între legionari și comuniști de Marta Petreu, apărut de curînd în colecţia „Plural” a Editurii Polirom.

Marta Petreu cercetează zvonurile care au circulat și circulă încă în mediul românesc, uneori și în cel internațional, despre orientarea politică extremistă – legionară, apoi și comunistă – a lui Lucian Blaga. Poet, dramaturg și filosof, Blaga este cel mai complex autor din cultura românească a secolului XX. Zvonul despre legionarismul lui este cu atît mai surprinzător cu cît autorul, spre deosebire de alți filosofi sau scriitori români, nu a făcut politică și nu a scris texte politice. Au dreptate legionarii care susțin că Blaga a fost un legionar ascuns? Ce semnificație a avut pentru viața și opera lui faptul că a avut mulți prieteni și exegeți legionari, precum și exegeți și colaboratori comuniști? De ce l-a atacat teologul D. Stăniloae, a avut acesta dreptate cînd a scris că Blaga este un pericol pentru națiunea română? De ce a purtat C. Rădulescu-Motru o campanie sistematică împotriva filosofiei lui Blaga și de ce s-a solidarizat Academia Română cu Motru? A dedicat într-adevăr Blaga piesa Avram Iancu lui Corneliu Zelea Codreanu? Au dreptate comuniștii, începînd cu Lucrețiu Pătrășcanu și terminînd cu Mihai Beniuc, să-l acuze pe Blaga și opera lui de fascism, legionarism, misticism, ortodoxism? Și-a meritat oare Blaga destinul, elogiile lui Carol al II-lea, apoi hărțuielile la care a fost supus din cele mai diferite direcții, din toamna anului 1940 și pînă la moarte? De ce l-a supravegheat Securitatea pe Blaga și la ce concluzii a ajuns? Ce relații erau între Blaga și Cercul Literar? De ce a făcut Blaga în 1959 un „Memoriu” către C.C. al P.M.R.? Ce rol a jucat dna Dorli Blaga în publicarea „Memoriului”? Dar Mircea Zaciu? Acestea și altele de același fel sînt întrebările la care încearcă să răspundă cartea de față.

Continuă lectura

Online & live: Sorin Alexandrescu despre Lumea incertă a cotidianului

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană şi text care spune „Sorin Alexandrescu Lumea incertă a cotidianului Sorin Alexandrescu despre Lumea incertă a cotidianului Alături de Ana Blandiana și Carmen MuÈat Moderează Ovidiu Șimonca Joi, 15 aprilie, ora 19.00, pe paginile de Facebook Librăria Humanitas la Cişmigiu facebook.com/braialumaniaDelCsmigiu LIEE și Editura Polirom facebook.com/polirom.editura ONLINE POLIROM www.polirom.ro librăriile HUMANITAS IsCemiglu ITAS”

Joi, 15 aprilie, începînd cu ora 19.00, pe paginile de Facebook Librăria Humanitas de la Cişmigiu: facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu și Editura Polirom: facebook.com/ polirom.editura, va avea loc o dezbatere pe marginea volumului Lumea incertă a cotidianului de Sorin Alexandrescu, recent apărut în colecția „Plural M” a Editurii Polirom.

Invitați: 

Ana Blandiana

Carmen Mușat

Ovidiu Șimonca (moderator)

Despre carte

Texte şi imagini româneşti

Continuă lectura