Posts Tagged ‘Colecția Nautilus SF’

28588072 

Ernest Cline – Armada (Armada, 2015) 376p, TPB, 13×20, Nemira, 2017, Colecția Nautilus SF, trad. Mihai-Dan Pavelescu, red. Oana Ionașcu, 49.9 lei, ISBN 978-606-758-875-0

Nominalizări: Goodreads Choice Award Nominee for Science-Fiction 2015

Nota Goodreads: 53474 note

Cu ajutorul unei singure cărți și sosind parcă de nicăieri, Ernest Cline a devenit aproape cât ai clipi o vedetă de talie mondială. Cartea care l-a transformat într-un adevărat star și l-a propulsat în rândurile scriitorilor pe care se bat marile studiouri hollywoodiene pentru a-i ecraniza poveștile este, evident, Ready Player One, apărută anul trecut la Nemira, despre care am scris și eu în luna septembrie. A apărut în 2011 și la cârma ecranizării sale se află însuși Steven Spielberg, despre care George Lucas afirma că ar fi singurul regizor de la Hollywood care ar putea obține tot ce i-ar dori inimioara în materie de finanțare. Sincer, mie mi-a plăcut destul de mult primul volum, dar n-aș putea spune că a devenit cartea mea SF preferată. Nu sunt geek, nu joc jocuri video, iar referințelor culturale care i-au dat pe spate pe fanii cărții nu au avut un ecou la fel de răsunător și la noi. Pentru că la noi se stătea la coadă la pâine când americanii anilor optzeci jucau acele jocuri și vizionau filme cu bugete de zeci de milioane de dolari. Așa că pe noi ne-au cam sărit acele vremuri. Dar înțeleg de ce a prins atât de bine. Ernest Cline a știut cum să scrie o poveste care să rezoneze cu milioane de cititori. Iar după ce am vizionat interviul din martie luat prin skype de Ana Nicolau am înțeles și de ce: tipul e o enciclopedia ambulantă, doldora de informații din cele mai variate domenii, iar când își pune și mintea la treabă și așterne o poveste antrenantă, plină de suspans și de referințe din cărți, muzică, jocuri și filme, ba o mai îmbracă și sub forma unui joc video cu monștri, vrăjitori, kaiju, săbii, planete ce recreează cele mai spectaculoase lumi de care ai auzit vreodată, plus o mână de personaje alături de care ai dori să-ți petreci tot restul vieții ca să nu te mai plictisești niciodată, rezultatul e unul de pomină, care merită cu prisosință să intre în folclor. (mai mult…)

Editura Nemira lansează Serile Nautilus – evenimente lunare dedicate iubitorilor de science fiction & fantasy la care participă via skype scriitori publicați în colecția Nautilus.

Ana Nicolau, coordonatorul colecției Nautilus, va fi moderatorul evenimentelor.

Prima întâlnire are loc luni, 20 martie, de la ora 19.00, la librăria Humanitas de la Cișmigiu, cu scriitorul Ernest Cline, autorul romanelor Ready Player One și Armada.

Următoarea ediție a Serilor Nautilus are loc luni, 24 aprilie, cu îndrăgita autoare de romane fantasy Robin Hobb.

Intrarea la eveniment se face pe baza unei rezervări aici. (mai mult…)

30338881 

Arkadi & Boris Strugațki – Lunea începe sâmbăta (НИИЧАВО I: Понедельник начинается в субботу, 1965) 256p., TPB, 13×20, Nemira, 2017, Colecția Nautilus SF, Trad. Valerian Stoicescu, Red. Raluca Rădulescu, 37 lei, ISBN 978-606-758-729-6

Nota Goodreads: 4.33 (7464 Note)

Am început să citesc SF odată cu romanele cu roboți ale lui Isaac Asimov de la Teora. A urmat apoi colecția Nautilus a editurii Nemira, din care citisem aproape toate romanele din seria Fundația (mai puțin „Fundația și Pământul”, pe care n-o găsisem pe nicăieri) până să intru la liceu, după care un coleg de clasă mi-a pus în brațe chiar romanul cu care a debutat colecția Nautilus: „Visează androizii oi electrice?” a lui Philip K. Dick. După care, la rând, „Seniorii Războiului” a lui Gerard Klein și cel mai bun roman citit de mine al fraților Strugațki, „Picnic la marginea drumului”. M-a impresionat atât de mult încât am citit aproape imediat și „Valurile liniștesc vântul” (care mi s-a părut așa-și-așa), după care am început să răscolesc toate anticariatele din Brăila în căutarea unui alt volum de-al rușilor, „Scarabeul în mușuroi”. Într-un final l-am și găsit, dar n-am ajuns nici până în ziua de azi să-l citesc. Poate o fi o coincidență, poate pe atunci apăreau alt gen de cărți SF, poate acelea îmi erau gusturile la începutul anilor 2000, cert este că dintre toate operele lui Philip K. Dick și ale fraților Strugațki, cel mai mult mi-au plăcut primele romane citite: „Visează androizii oi electrice?” și, respectiv, „Picnic la marginea drumului” (deși cred, în sinea mea, că am avut pur și simplu noroc și am început chiar cu cele mai bune cărți ale autorilor respectivi). (mai mult…)

Armada

Ernest Cline se întoarce cu o nouă aventură plină de surprize pentru fanii science fiction, dar și pentru geekși.

Armada este o călătorie care te răsplăteşte din plin, o sărbătoare a gamingului din trecut şi prezent, îmbrăcată într-o poveste care aduce omagiu unui clasic subapreciat din cinematografia SF. Plină de referinţe pop culture, cartea face cititorii să se simtă extrem de familiari cu universul protagoniștilor. Dacă aţi văzut filmul clasic The Last Starfighter din anii ’80 şi v-a plăcut, Armada este întoarcerea acasă. (mai mult…)

  

Daniel H. Wilson – Robogeneza (Robopocalypse II: Robogenesis, 2014) 424p., TPB, 13×20, Nemira, București, 2016, Colecția Nautilus SF, Trad. Mihai-Dan Pavelescu, Red. Monica Andronescu, 40 lei, ISBN 978-606-758-766-1

Nota Goodreads: 3.67 (3784 Note)

De la Mary Shelley și al său „Frankestein” încoace, trecând prin legile roboticii ale lui Asimov, prin Terminatorii lui Cameron și ajungând chiar până la un episod (pe care l-am urmărit cu gura căscată de uimire) din Elementary, s-a tot scris (și vizionat) despre creatorul și creația sa pornită să-l distrugă odată ce capătă conștiință. Îmi amintesc cu ce teamă crescândă am urmărit aventurile lui Arnie Schwarzenegger și Lindei Hamilton în celebrele Terminator I și II (unul din puținele cazuri în care continuarea este mai bună decât originalul). Gândul că în viitor vom fi nu înlocuiți, ci vânați de mașinării inteligente (acum îmi aduc aminte și de un robot nebun din Robocop, nu mai știu al câtelea episod) era unul extrem de neliniștitor, deși eram conștient că va mai trece ceva timp până când tehnologia va avansa suficient de mult încât să poată fi creată Inteligența Artificială (un alt film incomod îmi vine acum în minte, unul care se numește exact AI, după o povestire de Brian Aldiss). Dar, la cum se mișcă lucrurile în ziua de azi și la cum avansează tehnologia… nu cred că va mai dura mult. (mai mult…)

Image may contain: one or more people and text

Lunea începe sâmbăta este un SF neobişnuit care parodiază ştiinţa, cu elemente de paranormal şi fantastic, cu foarte mult umor şi care explorează mitologia şi folclorul ruseşti. O satiră la adresa birocraţiei, a instituţiilor de stat, dar şi a oamenilor de ştiinţă, văzuţi ca nişte magi nebuni.

Totul porneşte de la Centrul de Analiză a Noțiunilor Cabalistice Inexplicabile, pe scurt CANCI. Privalov Alexandr Ivanovici, zis Saşa, un tânăr programator din Leningrad, ia la ocazie doi autostopişti si este convins de aceştia să rămână în Soroveţ şi sălucreze alături de ei la CANCI, iar acolo descoperim alături de el o lume fantastică.

Publicat în anii ’60, în plin avânt al cercetării științifice sovietice, amintind de lumea lui Gogol și de universul lui Kafka, romanul Lunea începe sâmbăta etalează o fantezie fără margini și un umor irezistibil. (mai mult…)