Semnal editorial 448 + Fragment: Nichita Danilov – Simfonia mută

Editura Polirom vă prezintă un fragment din volumul Simfonia mută de Nichita Danilov, apărut de curând în colecţia Fiction Ltd.

Realismul magic al nuvelelor și povestirilor din Simfonia mută, potopit câteodată de note de fantastic și absurd, nu se desfășoară nici o clipă în gol: el are întotdeauna o acoperire psihologică și, de ce nu, mitologică. Importante nu sunt atât întâmplările, cât atmosfera și, mai cu seamă, mulțimea personajelor ce bântuie paginile cărții. Ele vor rămâne mult timp în memoria cititorului fiindcă o parte din acestea sunt, de fapt, arhetipuri. De aici și nota de fantastic, precum și grotescul sau umorul absurd. Izvorând din inconștient, ele parcă vin din interiorul peșterii lui Platon, contaminând și transfigurând prin trăirile lor tulburi contingentul. 

Cadrul e cât se poate de real sau chiar hiperreal pe alocuri, recognoscibil în multe pagini, personajele însă, în ciuda conturului lor realizat cu precizie aproape chirurgicală, par scăpate de la balamuc, având aerul unor năluci proaspăt ieșite pe poarta propriului infern existențial. Ironică uneori, neașteptat de tragică alteori, Simfonia mută este tocmai cea care, paradoxal, dă glas celor mai ascunse gânduri și sentimente ale fiecăruia dintre noi, iar glasurile care răzbat dinăuntrul ei nu sunt altceva decât expresii vii ale tumultului nostru interior ce ne bulversează, adesea, conștiința. În acest sens, fiecare povestire este, mai mult decât orice altceva, o oglindă când limpede, când dureros de contorsionată a existenței noastre în lume.

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană şi barbă

Nichita Danilov (n. 1952) este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al PEN Club European și colaborator permanent al cotidianului Ziarul de Iași. În 2004 a fost decorat cu Ordinul „Cavaler al Artelor” Clasa A, acordat de Președinția României. Prezent în antologii de poezie din țară și în reviste și publicații din străinătate. Dintre volumele publicate: Fântâni carteziene (1980, Premiul USR); Arlechini la marginea câmpului (1984); Mirele orb (1995, Premiul pentru poezie al USR, Premiul Asociației Scriitorilor din Iași, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova); Centura de castitate (2007, Marele Premiu pentru Poezie „Nichita Stănescu”, Premiul de excelență al Asociației Scriitorilor din Iași, Premiul USR); Imagini de pe strada Kanta (2011, Premiul revistei Observator cultural); Portrete fără ramă (2012, Premiul pentru cea mai bună carte a anului dat de ARIEL); Recviem pentru țara pierdută (2016, Premiul USR – Filiala Iași); De la Caragiale la Urmuz sau realitatea în formă de conservă (2020). De același autor, la Editura Polirom: Nouă variațiuni pentru orgă (1999, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova); Tălpi. Șotronul (2004, Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din Iași); Locomotiva Noimann (2008, Marele premiu al revistei Poesis, Premiul pentru Proză al revistei Argeș, Premiul Asociației Scriitorilor din Iași); Ambasadorul invizibil (2010, 2018); Omul din eprubetă (2021, Premiul pentru proză al Revistei Ateneu, Premiul Scriitorul lunii aprilie 2020, acordat de USR cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași).

Fragment din Simfonia mută

Tabloul, continuă după o tăcere îndelungată Herr Igmar, avea în el ceva malefic, dar asta am văzut-o mai târziu. Portretul Elsei fusese pictat în interiorul unui iris ce îşi schimba culoarea în funcţie de unghiul din care-l contemplai, şi asta am constat tot mai târziu, dar şi de starea ta interioară… Portretul Elsei era viu. Sau cel puţin asta era impresia de care eram cuprins atunci când îl contemplam. De fapt, era viu pe jumătate, vorbesc de jumătatea lui inexistentă, haşurată doar din umbre. Irisul pictat se manifesta ca o oglindă. Contemplându-l, vedeam cum o parte din lucrurile risipite în salon îşi proiectau imaginea lor înăuntrul său. În timp ce alta se proiecta în afară, în spaţiul pe care-l vezi în stânga ta şi care abia se contura atunci. În preajma lui, vorbesc de tablou, aveai un sentiment straniu, ca şi cum tabloul ar fi fost un cristal magic în care se reflecta, redusă la dimensiunile unor virgule şi puncte, o parte din materia ce plana în univers, căci fiecare punct pictat, dacă te aplecai asupra lui, reflecta, la rândul său, alt punct. Contemplându-l, gândul m-a dus la povestirile lui Poe şi la Borges, dar şi la Grădina deliciilor lui Hieronymus Bosch şi la ceasurile curgătoare ale lui Dali. Bineînţeles, şi la Portretul lui Dorian Grey al lui Oscar Wilde. Iniţial, am avut impresia că mă aflu în faţa unui kitsch. Culorile mi s-au părut prea strălucitoare şi liniile mult prea stridente. Tabloul însă trecea prin mai multe metamorfoze. În fiecare zi, liniile lui deveneau tot mai sinuoase, amintindu-mi de culorile şi formele nudurilor expresioniste ale lui Egon Schiele, de stampa japoneză, dar şi de pictura lui Gustav Klimt. Pentru Elsa însă, tabloul acesta era de rău augur. De fiecare dată când îl privea, în forul său interior, Elsa se cutremura de teamă. Avea loc o dublă metamorfoză. Pe de o parte, tabloul prindea viaţă, pe de alta, jumătate din trupul Elsei se atrofia zi de zi, încetul cu încetul. Nu era vorba totuşi de o atrofiere fizică, ci mai de grabă de una de natură psihică, sufletească. Iar această atrofiere a realităţii însufleţea trăsăturile jumătăţii neconturate a portretului Elsei lucrat de bătrânul pictor. Uscăciunea fizică era aproape insesizabilă, şi totuşi o parte din trupul şi mai ales din chipul Elsei căpăta o expresie de suferinţă dureroasă, care se transmitea prin toţi porii, răspândindu-se în aerul din jur. În acelaşi timp, în tablou, liniile corpului şi chipului ei se îndulceau, devenind din ce în ce mai sinuoase, iar formele căpătau mişcări erotice. Părea că jumătatea haşurată de portret îi absoarbe încetul cu încetul toată viaţa. Şi am mai observat ceva, pe măsură ce chipul contorsionat al Elsei căpăta trăsături tot mai ascetice, cel din portret devenea tot mai vulgar, căpătând trăsăturile unei femei avide de plăceri carnale. Ochii şi buzele şi toate trăsăturile aveau în ele ceva atât de libidinos şi de pervers, încât mă apuca repulsia atunci când le priveam. Şi le priveam din ce în ce mai des. Nu mai ştiam dacă trăiesc în realitate sau într-o halucinaţie a propriului meu eu. Raţiunea îmi spunea că mutaţiile acestea nu erau decât rodul fanteziei mele generate de gelozie şi amplificate de orgoliu. Şi poate că aşa era. Dar atunci cum se explica faptul că halucinaţia aceasta e dacă stăm să gândim logic, ca o parte din celulele trupului Elsei să se transfere în tablou, în timp ce golul abia conturat de acolo i se transfera în conştiinţă? Probabil că imaginea pe care o aveam în forul meu lăuntric despre Elsa se proiecta în tablou, iar Elsa, intuindu-mi gândurile, încerca să-mi demonstreze contrariul…

Semnal editorial 446 + Fragment: Bogdan-Alexandru Stănescu – Abraxas

Editura Polirom vă invită să citiți un fragment din romanul Abraxas de Bogdan-Alexandru Stănescu, apărut în colecția „Fiction Ltd.”.

Abraxas: numele mistic al zeului contradictoriu ne descuie porțile palatului de oglinzi deformante al realității iluzorii în care trăiește Michi Lucescu. Izolat de oameni și de viață într-o odăiță sărăcăcioasă închiriată în podul unei case vechi, acesta se lasă purtat de fluxul memoriei pe holurile unui bloc cu rădăcini în copilăria sa. Palierele îmbrăcate în gresie și faianță verde, ca o piscină interioară, conturează treptat imaginea unei ciudate Case cu Lei în care a locuit cândva împreună cu Prințesa Ralu, mama lui teatrală și strivitoare ca o forță a naturii. Din această casă vie, străjuită de doi lei de piatră și lipită de cimitirul evreiesc, vedem Bucureștiul cenușiu al ultimului deceniu comunist și pe cel pestriț din anii de după Revoluție. În rătăcirile sale prin blocul amintirilor, Michi deschide pe rând ușile celor 11 apartamente și pătrunde în câte un vechi cinematograf bucureștean, devenind concomitent spectator și protagonist al unui film al ratării și (auto)distrugerii. Episoadele acestui film, în care își joacă propriul rol sau poartă măștile altora, se derulează în puncte diferite din timp și spațiu, de la evul întunecat al cruciadei lui Frederic Barbarossa până la un viitor postapocaliptic înghițit de ape, trecând prin Viena lui Iacov Levi Moreno, Parisul lui Ilarie Voronca și New Yorkul lui Delmore Schwartz. Dar din toate aceste reflexii, unele senine, altele neguroase, se compune sufletul personajului, al Omului. Căci Abraxas este deopotrivă lumină și întuneric, este viață și moarte simultan, este dragostea și uciderea ei. Este lumea întreagă.

Ar putea fi o imagine alb-negru cu 1 persoană şi interior

Bogdan-Alexandru Stănescu (n. 1979) este scriitor, eseist, traducător, editor, doctor în filologie. A debutat cu cronică literară în revista Luceafărul (1999), a fost inclus cu proză scurtă în majoritatea antologiilor „Prima mea…” (ART) și a publicat împreună cu Vasile Ernu volumul Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (Polirom, 2010). A mai publicat: Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul (poeme, Cartea Românească, 2012, nominalizat la premiile revistei Observator cultural și Radio România Cultural), Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelștam (eseu, ART, 2013), anaBASis (poezie, Cartea Românească, 2014, nominalizat la premiile Radio România Cultural), Copilăria lui Kaspar Hauser (roman, Polirom, 2017, 2021, Premiul pentru proză în cadrul Premiilor „Nepotu’ lui Thoreau”, Premiul pentru proză al revistei Ateneu, Premiul Radio România Cultural, Premiul Festivalului primului roman de la Chambéry, Franța, nominalizat pe lista scurtă a Premiului European pentru Literatură, tradus în franceză, croată, maghiară, bulgară și macedoneană), Caragiale. Scrisoarea pierdută (roman biografic, Polirom, 2019) și Adorabilii etrusci (poeme, Charmides, 2021). A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Edward Hirsch, Paul Auster, Daniel Mendelsohn, Louise Glück și Philip Roth.

FRAGMENT

Continuă lectura

Cristian Teodorescu despre romanul Tatăl meu la izolare la Modul Cărturești

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană şi text care spune „Cristian TEODORESCU despre romanul Tatăl meu la izolare Marți, 28 septembrie, ora 18.30, Cristian TEODORESCU Grădina Libräriei Modul CärtureÈti (Strada Academiei 20, București) Tatăl meu laizolare Participă, alături de autor: Aurora Liiceanu, Carmen MuÈat Moderează: Nona Rapotan POLIROM cărturești POLIROM www”

Marți, 28 septembrie, ora 18.30, Grădina Librăriei Modul Cărturești
(Strada Academiei 18-20, București)

Aurora Liiceanu, Carmen Mușat & Cristian Teodorescu despre romanul Tatăl meu la izolare, Editura Polirom, 2021

Moderează: Nona Rapotan

Ședință de autografe

Un roman cu o imensă încărcătură emotională, Tatăl meu la izolare spune o poveste de dragoste improbabilă, cu un destin inevitabil, marcată atît de sprijinul celor care au reușit să își depășească frica și să își păstreze bunătatea, cît și de trădări dureroase. O poveste desprinsă din cartea-fenomen Medgidia, orașul de apoi, Tatăl meu la izolare de Cristian Teodorescu a apărut în colecția „Fiction Ltd.” a editurii Polirom și este disponibil pe www.polirom.ro și în librării.

Un orășel din Dobrogea, un inginer chimist, fost țărănist, care încearcă să se pună la adăpost de epurările comuniste, o fată frumoasă, casieră la Alimentara locală, fiica unui fost cîrciumar, un stigmat de neșters în toiul obsedantului deceniu. Noul roman semnat de Cristian Teodorescu este o poveste desprinsă din cartea-fenomen Medgidia, orașul de apoi, care pune sub lupă viața unei mici comunități din cea mai neagră perioadă a comunismului românesc, cînd scara valorilor se inversase și oamenii își pierdeau munca de o viață, cînd închisorile terorii erau o amenințare constantă pentru cei care nu aveau originea și orientarea politică acceptate de regim. Și, în mijlocul haosului și nedreptății, o poveste de dragoste improbabilă, cu un destin inevitabil, marcată atît de sprijinul celor care au reușit să își depășească frica și să își păstreze bunătatea, cît și de trădări dureroase. 

Cristian TEODORESCU s-a născut la Medgidia, în 1954. A absolvit Facultatea de Filologie, secția română-engleză, a Universității din București. A început să scrie proză de la 14 ani, pentru revista Vînătorul și pescarul sportiv. A debutat editorial în antologia Desant ’83 (Cartea Românească, 1983). În 1985 îi apare volumul de povestiri Maestrul de lumini, la Editura Cartea Românească (reeditat în 2005), urmat în 1988 de romanul Tainele inimei, la aceeași editură. În 1991 publică la Editura Alex Faust repovestit băieților mei, Petre și Matei, apoi Povestiri din lumea nouă (RAO, 1996), Îngerul de la benzinărie (povestiri, Paralela 45, 2002), Maestrul de lumini și alte povestiri (Curtea Veche, 2005) și romanele Medgidia, orașul de apoi (Cartea Românească, 2009; Polirom, 2012), Șoseaua Virtuții • Cartea Cîinelui (Cartea Românească, 2015; Polirom, 2019), Cartea pisicii (în colaborare cu Mardale, roman, Polirom, 2017) și București, marea speranță (Polirom, 2019). A primit Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor (1986), Premiul Academiei Române (1990), Premiul pentru proză scurtă (1997) și Premiul pentru roman ale Uniunii Scriitorilor (2010), precum și alte premii ale unor ziare și reviste. Povestirile sale au fost traduse în Olanda, Franța, Statele Unite, Muntenegru, Polonia și Ungaria.

Literatură română la Editura Polirom: noi titluri în librării

Ar putea fi o imagine cu carte şi text

Polirom deschide toamna 2021 cu o ofertă bogată de literatură română contemporană. Noi titluri semnate de cîteva dintre cele mai îndrăgite și mai apreciate voci ale literaturii autohtone de astăzi se găsesc deja în librării sau vor fi disponibile pînă la finalul lunii septembrie.

  • În librării

Amor intellectualis. Romanul unei educații, Ion Vianu

Ediție cartonată

Amor intellectualis. Romanul unei educații deschide, împreună cu volumul de eseuri Frumusețea va mîntui lumea și alte eseuri (ediţie revăzută şi adăugită), cel mai recent proiect editorial Polirom: Seria de autor Ion Vianu.

Premiul „Cartea anului 2010”, acordat de revista România literară, cu sprijinul Fundației Anonimul • Premiul pentru Eseu, memorialistică, publicistică al revistei Observator cultural pe anul 2010 • Premiul special al ediției 2011 a Premiilor USR

Continuă lectura

Semnal editorial 332 + Fragment în avanpremieră: Eugen Uricariu – Ieșirea din pustie

Editura Polirom vă prezintă un fragment din romanul Ieșirea din Pustie de Eugen Uricaru, recent apărut în colecţia Fiction Ltd.

Republica Populară Română, cu granițele temporale situate între momentul abdicării forțate a Regelui Mihai I și moartea liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, este cadrul în care Costi Condurat, un tînăr cu un bagaj impresionant de lecturi și o memorie remarcabilă, ajunge să se maturizeze. El reprezintă un punct de legătură între generația care regretă România veche, cu sens, acum dispărută, și noul „Repere”, care lucrează la construirea socialismului și se asigură că toți dușmanii poporului sînt înlăturați. Diversele personaje cu care interacționează băiatul – un unchi întors din prizonierat după 16 ani, un altul ce se ascunde pentru că a fost pilot în Aviația Regală, un tată arestat preventiv pentru faptele fraților săi, o iubită care e fiica directorului adjunct al Secției Speciale, un proaspăt „absolvent” de Aiud – și toate relațiile ce se ramifică pornind de la aceste personaje îl ajută pe Costi – și totodată pe cititor – să descopere și să înțeleagă dedesubturile istoriei dincolo de informațiile din manualele aprobate de Partid.

Eugen URICARU s-a născut în 1946 la Buhuși. Debutează în revista Ateneu, în 1965. Fondează în 1968, împreună cu Marian Papahagi, revista Echinox. Între 1971 și 1989 este redactor la revista Steaua. Din 1990 este redactor-șef adjunct la Luceafărul (seria Laurențiu Ulici) și consilier cultural în MAE la Atena și Roma. Din 1995 este secretar, apoi vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor, iar între 2001 și 2005 președintele acesteia. În prezent este președintele COPYRO. A fondat revista de studii Punctul Critic. În 2002 a înființat Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură”, Neptun. Este autorul a 19 volume de proză, printre care Supunerea (2006), Cît ar cîntări un înger (2008), Plan de rezervă (2011), Beniamin (2014), apărute la Editura Cartea Românească, și Permafrost (2017) și Grădina Paradisului (2020), apărute la Editura Polirom. A scris două scenarii de film (Rug și flacără – Marele Premiu la Santarém; Stare de fapt – Marele Premiu la San Marino). A tradus din Italo Calvino, Curzio Malaparte, Aleksandr Soljenițîn. A primit de două ori Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor și de două ori Premiul pentru roman „Ion Creangă” al Academiei Române. Laureat al Premiului Național pentru proză „Ion Creangă”. Romanele sale au fost traduse în Franța, Germania, Ungaria, Serbia, Macedonia, China, Vietnam, Italia, Rusia.

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană

Fragment

Minunea cu brichetele a funcţionat şi la autobaza de la Nicolina. I-a spus celui care vindea bilete, un om care probabil făcuse frontul, avea vârsta potrivită, cam aceeaşi cu el, cu tâmplele încărunţite şi o privire tulbure de beţiv: „Vin din prizonierat, camarade! Vin de la ruşi, vreau să ajung acasă, la Roman, şi n-am bilet. Dă-mi, frate, un bilet să ajung acasă!“. Casierul a plecat capul să-l vadă mai bine. „De unde ştiu eu că nu mă duci cu vorba?“ Se vedea că e un ins trecut prin ciur şi prin dârmon, nu i-a spus direct că poate vrea să-l înşele, că-l minte ori că-l păcăleşte. La autogară vine tot felul de lume, unii cu treburi, alţii cu gânduri necurate.

Continuă lectura

Editura Polirom, colecția Fiction LTD: numeroase titluri semnate de autori români consacrați, la reducere

Ar putea fi o imagine cu ‎balon, cer şi ‎text care spune „‎50% reducere #SUPER promoție Colecția FICTION LTD Ofertă valabilă doar miercuri și joi, 4-5 august 2021 TRANSPORT 00lو 00lei POLIROM POL NEVEȚCȘNE www.polirom.ro‎”‎‎

În perioada 4-5 august 2021, Polirom oferă 50% reducere pentru toate cărțile din colecția Fiction LTD, titluri semnate de autori români consacrați, în limita stocului disponibil.

Oferta promoțională este disponibilă exclusiv pe siteul editurii și cuprinde titluri semnate de cei mai îndrăgiți scriitori români contemporani, laureați ai celor mai prestigioase premii literare și traduși în nenumărate limbi.

Lista completă a titlurilor, aici.

Recent, în colecția Fiction Ltd, au apărut noi titluri sub semnăturile scriitorilor Simona Antonescu, Iulian Ciocan, Nichita Danilov, Florin Lăzărescu, Alina Nelega, Veronica D. Niculescu, Andreea Răsuceanu, Eugen Uricaru.

Următoarele apariții ale colecției vor fi titluri de Cristian Teodorescu și Matei Vișniec.

Florin Lăzărescu & Cătălin Sava despre Noaptea plec, noaptea mă-ntorc la Cărturești Palas Iași

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană şi text

Joi, 29 iulie, începînd cu ora 19.00, la Librăria Cărturești Palas Iași (pe terasă), Florin Lăzărescu va intra în dialog cu Cătălin Sava, pornind de la romanul Noaptea plec, noaptea mă-ntorc, apărut de curînd la Editura Polirom.

Dialogul va fi urmat de o ședință de autografe.

„După șase ani de la ultima sa carte, Florin Lăzărescu revine cu un roman superb, greu de egalat ca asceză stilistică, cu o voce matură, detașată, absolut unică. Asemeni unui fotograf nostalgic, naratorul restaurează negativul unei vieți mărunte, dramatice și emoționante prin simplitatea ei. Într-o dimineață, Pavel hrănește găinile și se urcă în tren… O singură zi și două sute de pagini în care personajele par să vorbească despre nimicuri, scot bani de la bancomat, se ceartă, fumează, se împacă sînt suficiente pentru a face radiografia completă a unei generații și a unei țări. După Noaptea plec, noaptea mă-ntorc, Lăzărescu poate să tacă încă șase ani.” (Tatiana Țîbuleac)

Florin Lăzărescu (n. 28 martie 1974, Doroșcani – Iași), prozator și scenarist ieșean. Absolvent al Facultății de Litere, Universitatea „Al.I. Cuza” Iași (1998). Membru fondator al FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași. Scenarist al scurtmetrajului Lampa cu căciulă (2006, în regia lui Radu Jude, cîștigător al festivalului Sundance, SUA, pentru cel mai bun scurtmetraj). Coscenarist al mediumetrajului O umbră de nor… (2014, în regia lui Radu Jude; premieră la Cannes) și al lungmetrajului Aferim! (2015, în regia lui Radu Jude; Ursul de Argint la Berlinale, nominalizare la Premiile Academiei Europene de Film pentru cel mai bun scenariu din 2015, Premiul Gopo pentru cel mai bun scenariu, 2016). A debutat editorial în 2000, cu un volum de povestiri: Cuiburi de vîsc (Outopos, Iași). A mai publicat romanele Ce se știe despre ursul panda (Polirom, 2003), Trimisul nostru special (Polirom, 2005, 2014) și Amorțire (Polirom, 2013), volumele de povestiri Lampa cu căciulă (Polirom, 2009) și Întîmplări și personaje (Polirom, 2015) și cartea pentru copii Puiul de balaur, puiul de zmeu și puiul de om (Cartier, 2019). Cărțile sale sînt traduse și publicate în 10 limbi

Lansare la București: Veronica D. Niculescu, Dana Pîrvan și Cezar Paul-Bădescu despre Simfonia animalieră

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană şi text care spune „Veronica NICULESCU mli Simfonia animalieră Veronica D. NICULESCU în dialog cu Dana Pîrvan și Cezar Paul-Bădescu pornind de la volumul Simtonia animalieră (Polirom, 2021) Ședință de autografe Vineri, 9 iulie, ora 19.30, pe erasa Librăriei Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei 45) Foto:©AlexandruDolea Foto: Foto:© Alexandru Dolea librariile POLIROM HUMANITAS www.polirom.ro POLIROM”

Vineri, 9 iulie, începînd cu ora 19.30, pe terasa Librăriei Humanitas Kretzulescu din București (Calea Victoriei 45), va avea loc lansarea volumului Simfonia animalieră de Veronica D. Niculescu, apărut de curînd la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd”. 

Alături de autoare, vor vorbi: Dana Pîrvan și Cezar Paul-Bădescu. Discuția va fi urmată de o ședință de autografe.

Continuă lectura

Simona Antonescu în dialog cu Bogdan Crețu pornind de la romanul În umbra ei

Ar putea fi o imagine cu ‎1 persoană şi ‎text care spune „‎ENTONESCL - umbrae Simona Antonescu în dialog cu Bogdan Crețu pornind de la romanul În umbra ei (Polirom, 2021) Miercuri, 7 iulie ora 19.00 pe paginile de Facebook Cărturești: facebook.com Carturesti Editura Polirom: facebook.com polirom.editura cărturești POLIROM www.polirom.ro י"‎”‎‎

Miercuri, 7 iulie, ora 19.00, pe paginile de Facebook Cărturești (facebook.com/Carturesti) și Polirom (facebook.com/polirom.editura), Simona Antonescu va intra în dialog cu Bogdan Crețu pornind de la romanul În umbra ei, apărut de curînd în colecția „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom.

„Totul începe cu o venerabilă casă cu marchiză de pe malul Dunării, din Galați, în care două fete își petrec copilăria. O casă care ascunde un mister, pentru că nu au acces decît la o parte a ei. Cînd una dintre ele moștenește cealaltă jumătate de casă, începe o poveste fascinantă, plină de taine și de întîmplări neașteptate, care leagă trecutul de prezent. Pe un perete din sufrageria casei se află, la început, înșirate zeci de portrete care ulterior vor fi aduse la viață în roman.

Continuă lectura

Editura Polirom: Întîlnire cu Alina Nelega și romanul un nor în formă de cămilă la București

Ar putea fi o imagine cu 2 persoane, carte şi text care spune „Alina NELEGA în dialog cu Carmen MUSAT și Oana CRISTEA GRIGORESCU pornind de la romanul un nor în formă de cămilă Moderator: Ovidiu Șimonca Vineri, 25 iunie, ora 19.30, pe terasa Librăriei Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei 45) Alina NELEGA unnorînformă formă decămilă Şedință de autografe POLIROM www.polirom.ro librăriile HUMANITAS”

Editura Polirom vă așteaptă vineri, 25 iunie, începînd cu ora 19.30, pe terasa Librăriei Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei 45, București) la o întîlnire cu Alina Nelega și noul său roman, un nor în formă de cămilă, apărut de curînd la Editura Polirom. Alături de autoare, vor vorbi despre carte: Carmen Mușat, Oana Cristea Grigorescu și Ovidiu Șimonca. Discuția va fi urmată de o ședință de autografe.

Continuă lectura