Lansare la TIFF 2021: Bogdan Jitea, Cinema în RSR. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană, carte şi text care spune „Bogdan JITEA în dialog cu Radu TODERICI și lon INDOLEAN despre volumul CINEMA ÎN RSR Conformism și disidență în industría ceaușistă de film Joi, 29 iulie, ora 17.30, în curtea Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Piața Unirii 30) POLIROM ww.polirom.ro Bogdan TEA CINEMA ÎN RSR industr mismidside CINEMAÎNRSR mismşı sidenta ceausista defilm CINEMA . TIFF 23.07-01.08.2021 Cu-Napoca BOOK CORNER Lanatium”

Joi, 29 iulie, la ora 17.30, la Muzeul de Artă din Cluj, va avea loc lansarea volumului Cinema în RSR. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film de Bogdan Jitea, apărut de curînd în colecția Cinema a Editurii Polirom.

Alături de autor, vor vorbi despre carte: Radu Toderici și Ion Indolean

Evenimentul va avea loc în cadrul celei de-a 20-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF 2021), organizată în perioada 23 iulie – 1 august, la Cluj-Napoca.

Discuția va fi urmată de o ședințe de autografe.

Partenerul evenimentului: Book Corner Librarium

Cinematografia, prin definiție o artă pentru mase, a ocupat un rol important în mașinăria propagandistică a regimului comunist din România. Sesizîndu-i potențialul de armă ideologică, Nicolae Ceaușescu a transformat-o într-o adevărată industrie pusă în slujba politicului, cu o producție axată pe două direcții prioritare: filmul istoric – care conectează regimul la un trecut legitimator și care, în timp, va contribui tot mai mult la cultul personalității Conducătorului – și filmul de actualitate. În această concepție, superproducțiilor „epopeii naționale cinematografice”, precum Dacii, Columna, Mihai Viteazul sau Mircea, li s-au adăugat filmele ancorate în „realitatea socialistă”, menite să oglindească transformările din societate dintr-o perspectivă oficială. Chiar dacă cinematografia din Republica Socialistă România a fost una strict controlată de partidul-stat, avînd ca scop principal sprijinirea regimului, au existat totuși cineaști care au reacționat la presiunea politicului. Unii au adoptat o strategie de rezistență pasivă, alții și-au apărat concepția artistică fără a ezita să intre în conflict cu sistemul. Deși supravegheați de Securitate, cenzurați și, în unele cazuri, interziși, aceștia au reușit să realizeze filme care au demascat ipocrizia și minciuna societății ceaușiste.

Bogdan Jitea (n. 1982) este doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti (2012). Specialist în istoria cinematografiei, propaganda vizuală în regimurile totalitare şi politicile culturale ceauşiste. A fost cercetător în cadrul Arhivei Naţionale de Filme, unde a gestionat proiectul realizării Filmografiei filmului documentar vechi (1897-1948), pentru care a publicat volumul Catalogul filmului documentar românesc, 1897-1929 (Paradis, 2017). Autor a numeroase studii şi articole de specialitate şi de popularizare privind cinematografia comunistă şi realizator al filmului documentar Epopeea Naţională Cinematografică (2011). Printre ultimele studii publicate: „Debutul «epopeii naţionale cinematografice»: Realizarea filmului Tudor (1963)”, SMIC, vol. XVII, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, 2018; „Avatarurile cinematografiei de tranziţie. Studiu de caz R.A. CINEROM”, în Andrei Gorzo, Gabriela Filippi (coord.), Filmul tranziţiei. Contribuţii la interpretarea cinemaului românesc „nouăzecist”, Tact, Cluj-Napoca, 2017.

Întâlnire cu Andrei Gorzo la Cluj-Napoca

Lansare carte image

Vineri, 21 februarie, ora 18.00, la Book Corner Librarium (Bd. Eroilor 15, Cluj-Napoca), va avea loc o întîlnire cu Andrei Gorzo, cu prilejul lansării volumului Viața, moartea și iar viața criticii de film, apărut în colecția „Cinema” a Editurii Polirom.

Invitați, alături de autor:
Andrea Virginás
Radu Toderici

Moderator: Valentin Derevlean

Lansarea va fi urmată de o ședință de autografe.

„Andrei Gorzo este cel mai important critic – nu doar de cinema – care s-a manifestat în România în ultimii 30 de ani. Calitățile lui au fost de la început evidente, iar timpul n-a făcut decît să le dea greutate: un stil literar desăvîrșit, o inteligență speculativă pătrunzătoare, un talent polemic devastator, o cultură cinefilă complexantă, un spirit cartografic ce-l duce către sistem, un gust estetic care integrează elastic și natural categorii ca lowbrow și highbrow. Gorzo reușește să construiască alianța pentru mulți imposibilă dintre critica ideologică și evaluarea estetică, dintre plăcerea de a consuma filme în sala de cinema și responsabilitatea de a explora raporturi cu realitatea care așteaptă afară.” (Mihai Iovănel)

„Admir multe lucruri la Andrei Gorzo, dar în primul rînd faptul că își șlefuiește, din nou și din nou, opiniile despre ideile, cineaștii și autorii lui de suflet. Din această deprindere rezultă tot felul de calități, cum ar fi o tot mai mare relaxare a raportării la noțiuni teoretice complexe (precum realismul lui André Bazin) sau o plăcere molipsitoare de a omagia artiști admirați încă de la începuturi (precum Humphrey Bogart sau Graham Greene). E o bucurie să parcurgi unele pasaje pe care Andrei le dedică acestor oameni și e o inspirație să constați că, indiferent de tonul critic pe care îl adoptă – fie el polemic, didactic sau autobiografic –, atenția minuțioasă la detalii și intenția programatică de a fi onest și transparent în redarea propriilor judecăți de valoare sînt întotdeauna prezente. Unele dintre paginile acestui volum se numără, în opinia mea, nu numai printre cele mai captivante publicate de autor pînă acum, ci și printre cele mai valoroase fragmente de critică de film scrise în limba română.” (Andrei Rus)

Andrei Gorzo a studiat la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti şi la New York University. Doctor în cinematografie şi lector universitar, cercetează şi predă la UNATC istoria cinematografului şi a ideilor despre cinema. A început să publice cronici de film în 1996 şi a scris asiduu în presa culturală românească – în perioada 2003-2015 a fost titularul unei rubrici săptămînale de cinema în revista Dilema Veche. Prima lui carte, Bunul, răul şi urîtul în cinema, a apărut în 2009 la Editura Polirom. A mai publicat Lucruri care nu pot fi spuse altfel. Un mod de a gîndi cinemaul, de la André Bazin la Cristi Puiu (Editura Humanitas, 2012) şi Imagini încadrate în istorie. Secolul lui Miklós Jancsó (Editura Tact, Cluj-Napoca, 2015).