Lecturi 266: Katrine Engberg – Păzitoarea crocodilului

Katrine Engberg – Seria Kørner și Werner I: Păzitoarea crocodilului (Kørner și Werner I: Krokodillevogteren, 2016) 352p., TPB, 13×20, Crime Scene Press, 2021, Trad. Iulia Dromereschi, Red. Alexandru Arion, 32,4 (36) lei, ISBN: 978-606-8959-73-3

Nota Goodreads: 3,56 (8 641 note)

Descrierea editurii: „O tânără este ucisă cu brutalitate în apartamentul ei. Pe chip îi sunt săpate linii care formează un model straniu. Polițiștii Jeppe Kørner și Anette Werner primesc cazul și stabilesc rapid o legătură între victimă, Julie Stender, și proprietara apartamentului în care locuia, Esther de Laurenti. Lui Esther îi place cam mult să bea și dă petreceri nebune cu prietenii ei artiști. Se dovedește că Esther este și scriitoare în curs de afirmare – iar când Julie apare ca victimă a unei crime în manuscrisul încă neterminat al romanului, legătura dintre ficțiune și realitate devine mai neclară și mai periculoasă. Dar rolul lui Esther în acest scenariu încurcat nu este tocmai limpede. Este ea ucigașul, sau este la rândul ei victimă într-un joc bolnav al răzbunării? Anette și Jepe trebuie să se cufunde în trecutul celor două femei ca să descopere identitatea crudului păpușar care trage sforile.”

Mergând pe urmele celor mai recenți autori danezi de noir nordic, Katrine Engberg construiește cu migală un scenariu ce părea direct legat de „Omul de castane” al lui Søren Sveistrup, al cărui roman a apărut totuși la doi ani distanță de „Păzitoarea crocodilului”, primul volum al seriei care îi au ca protagoniști pe polițiștii danezi Jeppe Kørner și Anette Werner. Nu pot dezvolta mai mult ideile legate de criminal fără a da un spoiler masiv, așa că mă rezum doar la a spune că avem o crimă (inițială, cea care o care ca victimă pe tânăra Julie Stender) care seamănă extrem de mult prin cruzime cu cele imaginate de Sveistrup în „Omul de castane” și că avem două cazuri care nasc monștri destul de asemănătoare între ele ca să-l putem suspecta pe Sveistrup că s-a „inspirat” din aceleași surse precum Katrine Engberg.

Cu ce vine nou această relativ surprinzătoare nouă apariție la noi? Cu mai nimic, s-ar putea spune la prima vedere. Nu și dacă sunteți la primul roman nordic cu acțiunea plasată în Copenhaga. Atunci, da, lumea e inedită, peisajul pare complet străin, oamenii par desprinși direct din vechile familii de viță nobilă, la cât sunt de încrezuți și de fandosiți; cazurile par însă ciudate, dat fiind faptul că danezii sunt considerați cei mai fericiți oameni din lume. Avem un cuplu de detectivi format din Jeppe Kørner, clasicul tip acrit de viață, divorțat și mereu dispus să-și plângă de milă după ce nevasta l-a lăsat pentru altul, așa că acum se neglijează atât pe sine însuși, cât și pe cei din jur (păstrându-și totuși mintea suficient de lucidă cât să deznoade niște ițe altminteri destul de complicate), și din colega lui, Anette Werner, căreia însă autoarea îi acordă insuficient spațiu în acest prim volum (aflăm doar că e soție și mamă fericită, și că nu ezită să-l pună la punct pe Jeppe, colegul ei, atunci când consideră că acesta exagerează cu lamentările) ca să putem înțelege de ce seria se numește totuși Kørner și Werner.

Torturarea și uciderea unei tinere în propriul apartament din Copenhaga pune pe jar atât poliția, care n-a mai întâlnit până acum un criminal atât de sadic și de plin de furie, cât și pe locatarii imobilului în care locuia fata, Julie Stender: bătrânelul care o descoperă moartă și care rămâne cu sechele, tânărul care era îndrăgostit de ea și bătrâna proprietăreasă a clădirii, Esther de Laurenti, scriitoare aspirantă ce tocmai scria la un roman a cărui acțiune, descoperă mai apoi polițiștii, a fost folosită de criminal pe post de sursă de inspirație pentru punerea în scenă a elaboratei și sângeroasei crime. Cine și de ce a ucis-o pe tânără, dar mai ales, de ce i-a scrijelit obrazul înainte s-o omoare? De unde atâta ură? Cum de-a descris aparent inofensiva bătrânică o crimă atât de elaborată, dar și sângeroasă totodată? De unde și până unde relația dintre bătrâna Ester și tânărul Kristoffer, cel îndrăgostit de Julie? Ce-i cu cercul de scriitori din care face parte și Ester? De unde atâta îngâmfare pe aceștia? Ce-i cu tot teatrul pe care pare că-l joacă tatăl tinerei mutilate și ucise?

Întrebări peste întrebări, taine peste taine, mister după mister, toate par că nu se mai termină. Și cum ziceam mai sus, dacă ai mai citit astfel de povești, dar mai ales una în special, criminalul nu te va mai surprinde. Poate că nici povestea lui nu te va mai mișca în mod deosebit. M-a surprins însă faptul că toți, până și polițiștii, vin cu o droaie de probleme după ei (țineți minte, cel mai fericit popor din lume, trăind pe un podiș lipsit de râuri și înconjurat din trei părți de apă – peninsula, că mai avem și capitala, izolată pe o insulă bătută de vânturi aprige și-n care au fost de ajuns câteva ore la început de martie ca să zac mai apoi la pat o săptămână încheiată), că toți au secrete pe care le vor îngropate și uitate și că nu e unul măcar (pe cei bogați, mai ales, îți vine să îi strângi de gât la cât de nesuferiți și de îngâmfați sunt, chiar dacă victime le cad propriii copii) alături de care să poți spune că ești dispus să bei un pahar de vin sau o ceașcă de cafea și să depeni o poveste la gura șemineului.

Tristă și deprimantă este această primă secvență imaginată de o (nouă) autoare nordică ce pare foarte promițătoare și pe care o laudă inclusiv una dintre autoare mele nordice preferate: Camilla Läckberg. Păcat că personajul principal se vaită întruna, iar autoarea s-a cam zgârcit cu spațiul acordat lui Anette, colega lui. Cazurile sunt însă interesante și-ți oferă ocazia nu doar să îți confirmi ție însuți că omenirea e o specie condamnată, dacă ar fi să te iei după autorii de romane polițiste, ci și că bogații fac parte dintr-o lume doar a lor și numai a lor și că asta (în imaginația lor) le oferă drepturi net superioare oamenilor normali.

PS: roman citit în avanpremieră. Disponibil aici, începând de astăzi, 7.06.2021.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.