Live & online: Marta Petreu în dialog cu Ovidiu Șimonca despre Blaga, între legionari și comuniști

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană, carte şi text care spune „Marta Petreu Blaga, între legionari și comuniști Marta Petreu în dialog cu Ovidiu Şimonca pornind de volumul Blaga, între legionari și comuniști cărturests POLIROM VETCITM www.polirom.ro Miercuri, mai, ora 8.00, pe paginile de Facebook Polirom și Cărturești facebook.com/polirom.editura book.com/Carturest”

Miercuri, 19 mai, începînd cu ora 18.00, pe paginile de Facebook  Polirom și Cărturești (facebook.com/polirom.editura; facebook.com/Carturesti), Marta Petreu va intra în dialog cu Ovidiu Șimonca, pornind de la volumul Blaga, între legionari și comuniști de Marta Petreu, apărut de curînd în colecţia „Plural” a Editurii Polirom.

Marta Petreu cercetează zvonurile care au circulat și circulă încă în mediul românesc, uneori și în cel internațional, despre orientarea politică extremistă – legionară, apoi și comunistă – a lui Lucian Blaga. Poet, dramaturg și filosof, Blaga este cel mai complex autor din cultura românească a secolului XX. Zvonul despre legionarismul lui este cu atît mai surprinzător cu cît autorul, spre deosebire de alți filosofi sau scriitori români, nu a făcut politică și nu a scris texte politice. Au dreptate legionarii care susțin că Blaga a fost un legionar ascuns? Ce semnificație a avut pentru viața și opera lui faptul că a avut mulți prieteni și exegeți legionari, precum și exegeți și colaboratori comuniști? De ce l-a atacat teologul D. Stăniloae, a avut acesta dreptate cînd a scris că Blaga este un pericol pentru națiunea română? De ce a purtat C. Rădulescu-Motru o campanie sistematică împotriva filosofiei lui Blaga și de ce s-a solidarizat Academia Română cu Motru? A dedicat într-adevăr Blaga piesa Avram Iancu lui Corneliu Zelea Codreanu? Au dreptate comuniștii, începînd cu Lucrețiu Pătrășcanu și terminînd cu Mihai Beniuc, să-l acuze pe Blaga și opera lui de fascism, legionarism, misticism, ortodoxism? Și-a meritat oare Blaga destinul, elogiile lui Carol al II-lea, apoi hărțuielile la care a fost supus din cele mai diferite direcții, din toamna anului 1940 și pînă la moarte? De ce l-a supravegheat Securitatea pe Blaga și la ce concluzii a ajuns? Ce relații erau între Blaga și Cercul Literar? De ce a făcut Blaga în 1959 un „Memoriu” către C.C. al P.M.R.? Ce rol a jucat dna Dorli Blaga în publicarea „Memoriului”? Dar Mircea Zaciu? Acestea și altele de același fel sînt întrebările la care încearcă să răspundă cartea de față.

Continuă lectura

Semnal editorial 301: Margaret Atwood – Femeia-oracol

Ar putea fi o imagine cu text care spune „MARGARET ATWOOD FEMEIA-ORACOL AUTOAREA BESTSELLERURILOR POVESTEA SLUJITOAREI TESTAMENTELE CORÍNT FICTION”

Joan Foster, eroina romanului, a dus o viață de fugară, asumându-și diferite identități. Obezitatea din adolescență și criticile constante ale mamei ei o determină să fugă din Canada în Anglia, unde se descoperă pe sine însăși ca autoare de romane de amor ieftine, o îndeletnicire pe care o ascunde față de Arthur, soțul ei activist, care tot visează la o revoluție.

Când scrierile lui Joan își găsesc expresia finală într-un volum de poezie feministă care devine bestseller, ea este copleșită de valul publicității și al notorietății.

Incapabilă de a jongla simultan cu mariajul care se destramă, cu aventura ei nesăbuită cu un artist excentric și cu disputa cu un șantajist al celebrităților, Joan își înscenează moartea și fuge în Italia, hotărâtă să ia totul de la zero. Dar, după ce s-a ascuns o viață întreagă, ea descoperă că invizibilitatea care a chinuit-o cândva este acum imposibil de redobândit.

 „Strălucitoare și amuzantă. Nu pot spune cât de mult m-a entuziasmat lectura ei – totul funcționează perfect. O carte extraordinară.”  JOAN DIDION

„În Femeia-oracol, Joan Foster, protagonista și scriitoarea din roman, nu numai că pare a fi constant sub influența directă a personajelor sale (și nicidecum invers), imitându-le adesea reacțiile, dar însăși viața ei pare a fi desprinsă dintr-un roman (gotic, în special, ca acelea pe care le scrie sub un alt nume) în care nimic nu este ce pare a fi, iar personajele ascund mereu câte un secret teribil.” FLORIN IRIMIA

„Un roman foarte nostim, o poveste spusă grațios, cu detașare ironică și multă artă.” WASHINGTON POST BOOK WORLD

MARGARET ATWOOD (n. 1939) este cea mai cunoscută scriitoare canadiană, autoare a peste 35 de volume de proză, poezie şi eseuri critice, traduse în zeci de limbi. A scris romane (Alias GracePovestea cameristeiOchi-de-pisicăOryx şi CrakeAsasinul orbFemeia comestibilă etc.), volume de proză scurtă (Dancing Girls and Other Stories etc.) şi de poezii (The Circle GameInterlunar, Morning in the Burned HouseEating Fire: Selected Poetryetc.), precum şi literatură pentru copii. Printre numeroasele premii care i-au fost acordate se numără Booker Prize, The Governor General’s Award, Giller Prize, Premio Letterario Internazionale Mondello, Toronto Book Award, Sunday Times Award for Literary Excellence, Premio Príncipe de Asturias de las Letras. Este membră a Societăţii Regale din Canada, i s-a conferit Ordinul Norvegian al Meritului Literar şi titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor al Franţei. În prezent locuieşte la Toronto.

AUTOR(I):MARGARET ATWOOD
TIP COPERTĂ:SOFTCOVER
ISBN:9786067939668
FORMAT:13 X 20 CM
EDITURA:CORINT
AN APARIȚIE:2021
NUMĂR PAGINI:448
TRADUCERE:GABRIELA NEDELEA