Semnal editorial 282: Constantin Chiriță – Trilogia în alb

Pachet Trilogia in alb

Veștile bune nu se tac, cum s-ar zice. Am făcut cunoștință cu unul dintre volumele seriei în școala generală, când, scotocind rafturile bibliotecii de la școală, am dat peste un volum cartonat cu o copertă bleu, pe care l-am cerut imediat. Cred că era vorba de „Pescărușul alb”, pe care, printr-un capriciu al sorții, cred, nu am mai apucat să-l duc până la capăt. Și cum eu cel puțin nu am cunoștință de vreo reeditare a acestei trilogii clasice din partea autorului care a oferit nenumăratelor generații de copii „Cireșarii” (devorate toate, bineînțeles), cred că prin clasa a cincea, iată că nu pot păstra doar pentru mine vestea că „Trilogia albă” a apărut la Editura Roxel Cart și o puteți găsi pe site-ul editurii Cartex, aici, la un preț mai mult decât decent. Și să nu uit: tot aici, puteți găsi și întreaga pentalogie „Cireșarii”, la fel, la un preț foarte rezonabil.

Constantin Chirita, Trandafirul alb

Nu doar un simplu policier, ci un rebus psihologic, psihanalitic, medical.

In „Trandafirul alb”, primul volum al „Trilogiei in alb” (din care au mai aparut „Pescarusul alb” si „Ingerul Alb”), nu avem doar o suma de enigme spre rezolvare, nu e vorba doar despre un expert, antrenat sa identifice un criminal dintre profiluri multiple, ci si o forma de dezechilibru al ordinii normale, al firescului. La pensiunea profesoarei Maria Nistor se petrece, in miez de noapte, o crima fara vreo miza comunicata explicit. Oaspetii pensiunii sunt victimele unei tulburari grave a traseelor previzibile ale vietilor lor si este nevoie de un reprezentant al autoritatii care sa neutralizeze elementul disturbator.

Din anii ’60 pana azi, succesul literar si de public al cartilor lui Constantin Chirita se pastreaza la un nivel exceptional de la „Ciresarii” („Cavalerii florii de cires”, „Castelul fetei in alb”, „Roata norocului, „Aripi de zapada”, „Drum bun, Ciresari”), 1956-1968; „Intalnirea”, 1959; „Otelul”, 1960; „Pasiuni”, 1962; „Trilogia in alb”, 1974 („Trandafirul alb”, 1964; „Pescarusul alb”, 1969; „Ingerul alb”, 1969); „Adancimi”, 1974 (piesa de teatru); „Livada”, 1979 si pana la „Romantica, prima carte: Cea mai frumoasa poveste de dragoste”, 1986.

Cod Bare :9786067531589
PrefataLucian Pricop
Numar pagini304
AutorConstantin Chirita
EditorEditura Roxel Cart
SerieLiteratura romana contemporana
Pescarusul alb Chirita

Suspense-ul abil mentinut pana la ultimul rand, personaje verosimile, si totusi un clasic fara reteta.

Constantin Chirita face in „Pescarusul alb” (dar si in celelalte romane din ciclul „Trilogia in alb”) un pariu literar interesant, construind personalitati accentuate multiple intr-un tip de fictiune (incadrabila in categoria larga a policier-ului), in care, de obicei, eroul este de fapt un super-erou, detectivul, cel care rezolva cazul. De ce alege Constantin Chirita sa schimbe cutumele? Intre argumentele posibile este si o hibridare a tehnicilor romanesti cu cele dramaturgice, a tensiunii specifice constructiilor cu enigma cu fiziologiile literare, care presupun o relaxare descriptiv-comportamentala.

Precum Raymond Chandler, Chirita asaza literatura, indiferent de taxinomie sau responsabilitate a criticii si teoriei, in unitate si identitate de substanta cu viata. Literatura, daca este bine scrisa, are aceleasi legi cu viata, fiind la fel de reala ca asa-zisa realitate. De altfel, in cazul lui Chirita, si in „Ciresarii”, 1956-1968, dar cu precadere in „Livada”, 1979 (romanul „Otelul” rescris) si „Romantica, prima carte: Cea mai frumoasa poveste de dragoste”, 1986 relatia intre cele doua notiuni (literatura si viata) este stimulul creativ, dar si conditia de fiintare a ambelor. Daca apar dezechilibre, decompensari, acestea sunt, in cazul literaturii, aduse de excesul de artificial. De aceea, textele scrise de Chirita, si cele deja evocate si „Intalnirea”, 1959; „Otelul”, 1960; „Pasiuni”, 1962 sau „Adancimi”, 1974 pot implini cititorului de azi senzatia de autenticitate. De aceea, nu profesiunea (variind de la ingineri la profesori), nu arealul (uneori datat, in virtutea mersului istoriei), ci doar actele proprii pastreaza credibilitatea personajelor. Daca toate aceste carti ar fi impostat ideologii, personajele nu ar mai fi fost valabile pentru ca, revenind la Chandler, „cand fac lucruri ireale inceteaza ele insele sa mai fie reale. Devin marionete si iubiti de carton sau raufacatori de mucava, sau detectivi de o amabilitate exagerata si imposibila.”

Cod Bare :9786067531596
Numar pagini344
PrefataLucian Pricop
AutorConstantin Chirita
EditorEditura Roxel Cart
SerieLiteratura romana contemporana
Ingerul alb Chirita

Detectivi, cazuri irezolvabile, rivalizand cu naratiunile marii literaturi politiste occidentale.

Atunci cand aparentele sunt greu vizibile!

Un caz interesant este volumul „Ingerul alb”, parte a „Trilogiei în alb”. Aici, doctorul Alexandru Tudor vine din celelalte doua carti ale seriei („Trandafirul alb” si „Pescarusul alb”). Și vine cu tot cu aparatul de detectare a crimei, doar ca poposeste în complet alt cadru decat în romanele anterioare. și nu doar atat: detectivul roman este însotit de alti specialisti de „faima mondiala”: Achile Pommot, Larry L. King, Georges Graisset. Achile Pommot este evident o replica a personajului celebru de policier, Hercule Poirot, personajul care circula în multe dintre romanele semnate de Agatha Christie, dar si Poirot este rezultatul a doi predecesori, doi detectivi: Hercule Popeau (al scriitoarei Marie Belloc Lowndes) si Monsieur Poiret (al lui Frank Howel Evans), dar si cu ceva influente din Sherlock Holmes (al lui Arthur Conan Doyle). Asadar, identitatea detectivului creat de Chirita este o identitate literara multipla.

Daca opera lui Constantin Chirita ar fi fost doar „Trilogia în alb”, posteritatea literaturii sale ar fi meritat un statut privilegiat în istoria culturii noastre scrise; a fost un creator de atmosfera si caractere, un bibliofil, un intelectual etic, care declara într-un interviu acordat lui Florin Mugur: „Ne-am crescut copiii lasandu-i sa-si traiasca firesc atat copilaria, cat si adolescenta. Nu au învatat sa citeasca de timpuriu. Calitatile lor, cu care ma mandresc, sunt calitati morale. Nu mint, nu însala, nu sunt niciodata falsi”. Istoria noastra ar arata altfel daca valorile pe care le invoca parintele „Ciresarilor” ar fi si ale noastre, ale cititorilor lui, pentru ca si alte romane ale sale precum „Pasiuni” (1962), „Livada” (1979) sau „Romantica, prima carte: Cea mai frumoasa poveste de dragoste” (1986) ar trece pe primul raft, acolo unde le plaseaza chiar literaturitatea lor.

Cod Bare :9786067531572
PrefataLucian Pricop
Numar pagini288
AutorConstantin Chirita
EditorEditura Roxel Cart
SerieLiteratura romana contemporana

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.