Concurs Editura Polirom în parteneriat cu Biblioteca lui Liviu

După cum majoritatea știți, blogul FanSF și-a schimbat denumirea în Biblioteca lui Liviu. Am explicat într-o postare pe blog, dar și pe Facebook, motivele care m-au îndemnat să fac acest lucru.

S-au împlinit zece ani de când scriu pe acest blog, pornit inițial de Nicu „Voicunike” Voicu și Bebe „Librar” Ionescu, probabil cei mai mari fani SF din țară, dar de vreo cinci ani, cred, duc singur în spate acest blog și simțeam nevoia de o schimbare.

Dar să n-o mai lungim. Blogul FanSF a devenit Biblioteca lui Liviu, sub umbrela căruia vor intra (de fapt intră de ceva timp încoace) mai toate genurile literare: pe lângă SFFH, și mystery&thriller, cărți YA, pentru copii, literatură generală și chiar nonficțiune.

Și ce ocazie mai potrivită ar fi pentru a anunța și faptul că ieri am lansat și o pagină de Facebook dedicată acestui blog, adică Biblioteca lui Liviu, decât un concurs: așadar, editura Polirom pune la bătaie trei titluri pentru cititorii acestui blog.

Tot ce trebuie să faceți este să vă înscrieți la acest concurs cu o adresă de e-mail validă, să dați like și/sau follow paginii de Facebook Biblioteca lui Liviu (aici: https://www.facebook.com/LiviuSzoke) și a editurii Polirom (aici: https://www.facebook.com/polirom.editura/), plus să răspundeți , aici, în comentarii, la întrebarea: cum ați aflat de acest blog?

Câștigătorul celor trei volume oferite de editura Polirom (care vor fi expediate de editură, prin curier), vor fi extrași prin aplicația Random.org și anunțați luni, 4.05.2020. Mult succes!

Despre cele trei titluri oferite ca premiu:

Traducere din limba japoneză de Monica Tamaş

National Book Award for Translated Literature 2018

Ultimii copii din Tokio, ingenioasa distopie a scriitoarei japoneze Yoko Tawada, înfăţişează o Japonie devastată de o catastrofă ecologică şi izolată de restul lumii. Populaţia este în pericol de dispariţie. Limbajul se reduce treptat, cuvintele ieşind din uz fără să mai fie înlocuite. Efectele contaminării se resimt atît în natură, cît şi la nivelul speranţei de viaţă a locuitorilor. Copiii, din ce în ce mai slăbiţi fizic, sînt atît de fragili, încît medicii pediatri, neputincioşi şi epuizaţi de eforturile făcute pentru a-i salva, încep să se sinucidă. Puţini vor supravieţui închişi între graniţele arhipelagului tot mai sărac în plante şi animale. Bătrînii, rămaşi în putere cu mult după ce ating vîrsta de o sută de ani, nu pot decît să urmărească, chinuiţi de vinovăţie, dezastrul ce se desfăşoară sub ochii lor. Totuşi, nici unul nu se simte mai vinovat decît Yoshiro, crescîndu-şi strănepotul, Mumei, pe care imeni nu-l întrece în drăgălăşenie şi care devine tot mai înţelept pe măsură ce trupul i se şubrezeşte.

Ultimii copii din Tokio ne poartă dincolo de limitele a ceea ce înseamnă să fii om pentru a ne aduce aminte ce preţuim cel mai mult în lumea noastră sfîşiată de conflicte – propria umanitate.” (Sjón)

„Tawada este un discipol fidel al lui Kafka; el «a prezis realitatea», îi place autoarei să spună. Şi, cu toate că îi împărtăşeşte anumite preocupări – în ceea ce priveşte alteritatea şi evocarea vieţii animalelor – , misiunea ei este mai prozaică: ea oglindeşte realitatea. Deşi opera ei este descrisă frecvent drept stranie, nucleul său conţine întotdeauna o puternică critică socială.” (The New York Times)

„O reprezentare fantasmagorică a relaţiei tensionate pe care omenirea o are cu tehnologia şi lumea înconjurătoare.” (Asian Review of Books)

Traducere din limba italiană de Cerasela Barbone

Paolo Cognetti este autorul bestsellerului internaţional Cei opt munţi, cîştigător al Premiului Strega.

Cînd împlineşte patruzeci de ani, Paolo porneşte într-o călătorie în Himalaya, în regiunea Dolpo, alături de doi prieteni de aceeaşi vîrstă. Expediţia lor este mai mult decît un periplu printr-un loc aspru, maiestuos şi încă ferit de tumultul lumii contemporane. E în primul rînd un parcurs iniţiatic, o redescoperire a sinelui, ce uneori seamănă teribil cu un pelerinaj. Paolo porneşte la drum avînd în rucsac cartea cult a lui Peter Matthiessen, Leopardul de zăpadă, şi străbate aceleaşi locuri ca mentorul său dispărut, fiind frămîntat de aceleaşi întrebări şi confruntat cu aceeaşi măreţie a Himalayei. Aici, în Dolpo, în aerul tăios al înălţimilor, cei trei prieteni, însoţiţi de un grup de localnici, îşi redescoperă sufletul. Frigul, boala, întîlnirile cu călugării budişti sau cu sătenii din regiune, legăturile subtile care se creează între cei trei prieteni şi tovarăşii lor nepalezi sînt descrise de autor într-un ritm alert, ce nu ocoleşte explorările profunde ale propriei conştiinţe. Dar de ce să urci un munte fără să ajungi vreodată în vîrf? Pentru că, spune Cognetti, drumul e mult mai preţios decît piscul. Căci cine a văzut sacrul Kailash de pe creasta neprihănită a Muntelui de Cristal?

„Jurnalul lui Cognetti e o kora tibetană, o călătorie aparent întortocheată spre destinaţie, ce reprezintă de fapt un ritual neîntrerupt al tăcerii şi al singurătăţii celei mai depline… Fără să ajungi vreodată în vîrf. Călătorie în Himalaya ne face să ne identificăm cu acel loc, perceput în lumina explorării autentice, unde natura şi oamenii din jur modelează spiritul călătorului care le contemplă pe toate şi cade sub vraja lor, a forţei lor invincibile.” (Il Messaggero)

„Paolo porneşte la drum cu scopul de a se apropia de Tibetul real, de-acum înglobat de China şi anulat oficial, dar şi din motive personale, vrînd să-şi ia astfel rămas-bun de la «regatul pierdut» al tinereţii odată cu împlinirea vîrstei de patruzeci de ani.” Esquire (Italia)

„Printre oi albastre şi leoparzi nevăzuţi, Cognetti face o călătorie în sînul poeziei aspre a naturii.” (la Repubblica)

Premiul Uniunii Criticilor din Norvegia 2015

Traducere din limba norvegiană de Diana Polgar

Doi ani au trebuit să treacă pînă într-o seară de vară cînd, în insulele pe cît de izolate şi sălbatice, pe atît de maiestuoase ale arhipelagului norvegian Lofoten, doi prieteni au luat, în sfîrşit, hotărîrea: să plece într-o expediţie primejdioasă în largul mării, la vînătoare de rechini boreali. Specie ancestrală de dimensiuni impresionante, ce trăieşte sute de ani, rechinul boreal a stîrnit groaza şi imaginaţia pescarilor nordului din cele mai vechi timpuri. Se spune că ochii lui fosforescenţi, năpădiţi de paraziţi hipnotizează prada, iar carnea extrem de toxică poate să provoace transe halucinatorii. În barca lor pneumatică, înarmaţi cu echipamente de pescuit rudimentare, poveşti incredibile şi ambiţiile nemăsurate ale vînătorilor de balene legendari, naratorul şi Hugo Aasjord, artist excentric şi pescar experimentat, pornesc în căutarea acestui monstru enigmatic. Inspirată din fapte reale şi întreţesută cu poveşti uimitoare despre viaţa puţin cunoscută a oceanului, cu biologia, istoria, poezia şi legendele sale, Cartea mării este o celebrare a universului marin, a aventurii şi a prieteniei, dar şi un semnal de alarmă pentru protejarea unui ecosistem greu încercat de acţiunile oamenilor, dar atît de important pentru dăinuirea vieţii pe pămînt aşa cum o ştim astăzi.

„O expediţie de dimensiuni epopeice deschide calea informaţiilor fascinante despre mări şi oceane în această eco-aventură marină… Erudiţia, umorul înţepător şi scriitura simplă ale lui Strøksnes se contopesc într-o istorie naturală proaspătă, cuceritoare.” (Publishers Weekly)

„O carte pătrunzătoare şi fascinantă, evocînd figuri memorabile precum Ahab al lui Melville sau bătrînul lui Hemingway… Arta ingenioasă a lui Morten Strøksnes este aceea de a ne aminti încă o dată că prinderea peştelui mare este cea mai puţin importantă parte a poveştii.” (The Wall Street Journal)

„O carte extraordinar de captivantă… Un tur de forţă… O operă de meditaţie şi contemplare, cu un orizont larg şi deschis ca îndepărtatele linii de coastă ale nordului, pe care le evocă atît de frumos.” (The Spectator)

Câștigătoarea concursului organizat de Biblioteca lui Liviu în parteneriat cu editura Polirom este Kriss, poziția numărul 35 în rândul celor care au participat la concurs.

Kriss, te rog să-mi scrii datele tale (nume complet, adresă și număr de telefon) la adresa bibliotecaluiliviu@gmail.com, pentru ca editura să îți poată trimite premiul.

Vă mulțumesc tuturor pentru participare și vă invit, mâine, la un nou concurs!

Puteți urmări extragerea câștigătorului pe pagina mea de Facebook, aici: https://www.facebook.com/profile.php?id=100007516980374.

  1. Horia Nicola Ursu
  2. Topîrceanu Constanța
  3. Karla Dedu-Fotescu
  4. Marilena Trifan
  5. Miclea Nicoleta
  6. Andreea Petrică
  7. Nicolae Sorin
  8. Ovidiu Anemțoaicei
  9. Anca Florea
  10. Adrian Brătucu
  11. Teodora Matei
  12. Alexandra Dumitru
  13. Alexandru
  14. Roșca Rodica
  15. Victor Cobuz
  16. George Sauciuc
  17. Marin Oana
  18. Ionel Annamaria
  19. Dana
  20. Gheorghițoiu Mihaela
  21. Ramona Răican
  22. adindevetdvatri
  23. Reli R.
  24. Apostol Cristina
  25. Melniciuc M
  26. Iustin Pîrșan
  27. Alexandra T.
  28. Cristina M.
  29. Ioana Alexandra
  30. Mihai Tanasie
  31. Radu Dobre
  32. Serena
  33. athousandsummers
  34. Negoita Andreea
  35. CrisS
  36. Dospina Adrian-Catalin
  37. Elena
  38. oanalambrache
  39. Zsolt
  40. Mari
  41. Andreea Luiza
  42. Diana Ilie
  43. Sabina Badila
  44. Leonid Balan
  45. Carolina
  46. Gheorghidiu Andrei Stefan

50 de gânduri despre &8222;Concurs Editura Polirom în parteneriat cu Biblioteca lui Liviu&8221;

  1. Irina Drexler zice:

    Mă bucur că Diana Polgar (Urian), traducătoarea celei de-a treia cărți care face parte din acest concurs (”Cartea mării”), a postat pe Facebook link-ul către această inițiativă.

    Apreciază

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.