Semnal editorial 18 + Fragment în avanpremieră: Josh Malerman – Bird Box: Orbește

Fotografia postată de Simona Stoica: Bookaholică şi autoare.

Fragment în avanpremieră:

Doi

Mai sunt nouă luni până la nașterea copiilor. Malorie locuiește cu sora ei, Shannon, într‐o clădire închiriată pe care n‐a zugrăvit‐o nimeni. S‐au mutat aici cu trei săptămâni înainte, în pofida îngrijorării arătate de prietenii lor. Malorie și Shannon sunt amândouă femei inteligente și populare, dar când sunt împreună, au tendința să devină nițel cam recal‐ citrante, lucru vizibil încă din ziua în care și‐au cărat împreună cutiile în casă.

— Mă gândeam c‐ar fi mai bine să iau eu dormitorul cel mare, a zis Shannon, rămasă pe holul de la primul etaj al casei. Dat fiind că eu am șifonierul mai mare.

— Ei, și tu, i‐a răspuns Malorie, ținând în brațe o ladă pentru sticle de lapte plină cu cărți necitite. Priveliștea e mai fru‐ moasă din camera aia.

Surorile s‐au ciondănit îndelung pe această temă, conștiente amândouă că nu făceau decât să dea dreptate familiei și prietenilor luându‐se la harță încă din prima lor seară petrecută împreună. În cele din urmă, Malorie s‐a arătat de acord să dea cu banul, care, surprinzător, a căzut în favoarea lui Shannon, fapt pe care Malorie încă îl mai suspectează c‐ar fi fost o făcătură.

Astăzi, Malorie nu se gândește la lucrurile mărunte pe care le face sora ei și care pe ea o scot din minți. Nu curăță tăcută după Shannon, nu închide ușile dulapurilor, nu merge pe urma șirurilor de pulovere sau șosete aruncate pe holuri.

Nu pufnește, pasiv, clătinând din cap în timp ce pornește mașina de spălat vase sau când mută din loc una dintre cutiile lui Shannon rămase nedesfăcute în mijlocul sufrageriei, deși le stă în drum amândurora. În loc de toate astea, șade în fața oglinzii din baia de la parter, goală pușcă, și‐și examinează burta.

S‐a mai întâmplat să nu‐ți vină ciclul o lună, își spune în gând. Dar nu se consolează cu această idee, căci se simte neliniștită de ceva vreme, știind că ar fi trebuit să‐și ia măsuri de precauție cu Henry Martin.

Părul negru îi atârnă până la umeri. Buzele i se curbează în jos, într‐o strâmbătură curioasă. Își așază palmele pe abdo‐ menul plat și încuviințează încet din cap. Orice explicație i‐ar trece prin minte, se simte gravidă.

— Malorie! strigă Shannon din sufragerie. Ce tot faci acolo?

Malorie nu‐i răspunde. Se răsucește într‐o parte și‐și lasă capul pe un umăr. Ochii albaștri par cenușii în lumina slabă din baie.

Își sprijină palma ferm pe linoleumul roz care îmbracă chiuveta și‐și arcuiește spatele. Încearcă să‐și facă abdomenul să pară mai plat, de parcă acest lucru ar putea dovedi că nu adăpostește o viață în interior.

— Malorie! strigă iar Shannon. Se difuzează un alt reportaj la televizor! Se‐ntâmplă ceva în Alaska.

Malorie își aude sora, dar, momentan, pentru ea, nu prea contează ce se întâmplă în lumea de‐afară.

În ultimele zile, internetul a fost invadat de o poveste pe care oamenii o numesc „Raportul Rusia”. Potrivit acestuia, un bărbat care călătorea pe locul pasagerului într‐un camion pe o autostradă năpădită de zăpadă din apropierea orașului Sankt Petersburg i‐a cerut prietenului său, care conducea, să tragă pe dreapta și apoi l‐a atacat, smulgându‐i buzele cu unghiile. Pe urmă, și‐a curmat viața în zăpadă, folosind un mic fierăstrău găsit în cutia patului din cabină.

O poveste de‐a dreptul morbidă, însă una a cărei notorietate Malorie o pune pe seama modului aparent lipsit de sens în care internetul face celebre evenimente întâmplătoare. Apoi, însă, a mai apărut o poveste. Împrejurări asemănătoare. De data asta în Iakutsk, la vreo opt mii de kilometri depărtare de Sankt Petersburg. Acolo, o mamă, „zdravănă” din toate punctele de vedere, și‐a îngropat copiii de vii în grădina casei, apoi s‐a sinucis cu ajutorul marginilor ascuțite ale unor farfurii sparte.

O a treia poveste, în Omsk, Rusia, la aproape trei mii două sute de kilometri sud‐est de Sankt Petersburg, a apărut on‐ line și‐a devenit rapid unul dintre cele mai discutate subiecte de pe toate site‐urile de socializare. De data asta însă exista și‐o filmare.

Malorie a rezistat cât a rezistat în fața videoclipului care înfățișa un bărbat cu o secure în mână, cu barba roșie de sânge, încercând să‐l atace pe bărbatul nevăzut care‐l filma. În cele din urmă, a reușit.

Dar Malorie n‐a mai văzut și partea cu pricina. Însă Shannon, întotdeauna mai melodramatică, a insistat să‐i relateze știrea aceea înspăimântătoare.

Alaska, repetă Shannon, prin ușa băii. Asta e‐n America, Malorie!

Părul blond al lui Malorie trădează originile finlandeze ale mamei lor. Malorie seamănă mai mult cu tatăl ei: privirea intensă, profundă, și pielea netedă și fermă a unui nordic. Fiind crescute în Upper Peninsula1, visau amândouă să locuiască undeva mai la sud, în apropiere de Detroit, unde‐și imaginau că ar fi petreceri, concerte, slujbe de vis și o mulțime de bărbați.

Cea din urmă dorință nu s‐a dovedit tangibilă pentru Malorie până ce nu l‐a întâlnit pe Henry Martin.

— Sfinte Sisoe! răcnește Shannon. E posibil să se fi petrecut ceva și‐n Canada. E treabă serioasă, Malorie! Ce faci acolo?

Malorie dă drumul la robinet și lasă apa rece să‐i curgă peste degete. Își aruncă niște apă pe față. Privește în oglindă și se gândește la părinții lor, rămași în continuare în Upper Peninsula. Habar n‐au ei de existența lui Henry Martin! Nici măcar n‐a mai vorbit cu el din acea unică noapte petrecută împreună. Și totuși, iat‐o aici, legată, poate pentru totdeauna, de el!Ușa băii se deschide brusc. Malorie întinde mâna după un prosop.

— Isuse, Shannon!

— Malorie, m‐ai auzit? Povestea este pretutindeni. Lumea începe să spună că are legătură cu zărirea unei chestii. Nu e ciudat? Doar ce‐am auzit la CNN zicându‐se că există un lucru comun la toate aceste incidente. Că victimele au văzut ceva înainte de‐a ataca alți oameni și de a‐și curma apoi viețile. Îți vine să crezi? Îți vine?

Malorie se răsucește încet spre sora ei. Chipul îi este lipsit de expresie.

— Hei, Malorie, ești bine? Să știi că nu arăți prea bine.

Malorie începe să plângă. Își mușcă buza de jos. A înhățat prosopul, dar nu s‐a acoperit cu el. Stă în continuare în fața oglinzii, ca și cum și‐ar studia abdomenul dezgolit. Shannon observă acest lucru.

— Of, rahat! exclamă Shannon. Te temi că ești…

Malorie încuviințează cu o mișcare din cap. Surorile se apropie una de alta în baia roz, iar Shannon o ia în brațe pe Malorie, mângâind‐o pe părul negru și liniștind‐o.

— Bun! zice ea. Hai să nu ne panicăm! Hai să mergem să cumpărăm un test! Asta fac oamenii. În regulă? Nu‐ți face griji! Pun pariu că mai mult de jumătate dintre cele care fac asemenea teste nici măcar nu sunt gravide.

Malorie nu‐i răspunde. Doar oftează adânc.

— Bine! zice Shannon. Să mergem!

1 Una dintre cele două mari peninsule, cea de nord, care alcătuiesc statul Michigan, SUA (n. tr.).

 

Posted by Liviu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.