Fotografia postată de Liviu Szoke.Fotografia postată de Liviu Szoke.

A sosit vremea bilanțurilor. Nițel cam târziu și după apariția unei recenzii (dar n-am mai rezistat, până nu uitam mare parte din ce-mi atrăsese atenția), dar e bine și acum, zic eu. Așadar, bilanțul pe 2018:

Aproape 26000 de pagini, căci din numărul afișat mai sus lipsește numărul de pagini al câtorva cărți, nu mai știu exact câte, deoarece librarii Goodreads sau cei care au creat intrările respective n-au considerat suficient de important și numărul de pagini al unei cărți (un exemplu este cartea lui Tomi Adeyemi, poate aude cineva și rectifică această scăpare). 58 de cărți, ceea ce înseamnă extrem de puțin, față de cele 82 de cărți citite în 2017 (însumând aproape 30000 de pagini).

Dar… a sporit numărul membrilor familiei, iar acum avem și o fetiță, Ema-Elena, în vârstă de aproape trei luni, așa că bănuiesc că se înțelege motivul acestui număr mic de cărți. Acesta, plus un nou serviciu, plus vizita de trei luni din Anglia, plus trezitul de dimineață: așa cum am spus de nenumărate ori, citesc noaptea, după ora zece, până pe la unu, să zicem; dar dacă în anii trecuți se ocupa soția de băiat dimineața, acum mi-a venit rândul; așa că nu mai merge cu trezitul la 8 sau 9 dimineața, de aici și adormitul seara în jur de ora 12, oboseală, stres, griji, se adună. Așa că am rămas în urmă și cu ținta de 75 de cărți pe 2018; dar poate recuperez în 2019, când mi-am fixat ca obiectiv 80 de cărți; sper să se poată.

Dar am tradus patru cărți: două de Yrsa Sigurdardottir, una de Robert Bryndza și preferata mea, „Bird Box”, de Josh Malerman, în curs de apariție la editura Corint, în colecția Leda Edge, pentru care voi scrie foarte curând o recenzie.

Așadar, bilanțul – 58 de cărți, dintre care:

– 14 SF

– 15 fantasy & young adult

– 1, chiar două romane horror, dacă socotesc și „Mobilul” lui Stephen King

– 21 thriller, mystery, policier

– 2 pentru copii

– 1 non-ficțiune

– 5 mainstream (deși niciun un autor de Nobel, din păcate)

– una singură în engleză, plus patru traduceri

Iată obiectivele pe anul 2018, pe care le repet aici ca să mă trag eu însumi de urechi:

Obiective pentru 2018:
– să citesc mai mult;
– să citesc măcar o carte de Lee Child, după ce în 2017 n-am citit niciuna;
– să citesc măcar cinci cărți în engleză, altfel am să încep să mă târăsc ca melcul când îmi voi îndrepta din nou atenția spre tentantele apariții de la ei; noroc cu traducerile, că altfel mi-aș ieși complet din mână;
– să citesc mai mult SF și fantasy, clar;
– să citesc mai mult mainstream și măcar un autor premiat cu Nobel;
– să traduc mai mult, măcar patru cărți, nu îndrăznesc să sper mai mult.
Dintre aceste obiective, am realizat cam puțin: am citit un roman de Lee Child și mai mult mainstream, dar niciun autor premiat cu Nobel, însă am tradus patru cărți, ceea ce nu-i de colea, dat fiind timpul alocat acestei îndeletniciri.
Seriale: și aici stau destul de prost – am văzut „Le Chalet”, o miniserie thriller franceză, și tot franceză a fost și miniseria „La Mante” (cu o Carole Bouquet impecabilă), am avansat binișor cu „The Big Bang Theory”, ajungând până la finalul sezonului 6, am terminat un sitcom cu „Dădaca” Fran Drescher („Living with Fran”), am mai terminat vreo două sitcomuri din care mai aveam doar vreo câteva episoade sau un singur sezon, dar mă văd nevoit să recunosc că mă prezint extrem de prost la acest capitol: n-am văzut „Westworld” (sezonul doi) „Elementary” (sezoanele cinci și șase) sau „The Man in the High Castle” (sezonul trei), ba nici măcar n-am terminat „Altered Carbon”, din care tot mai am ultimul episod (ca să vedeți și voi ce răbdare colosală am); filme, mi-e și jenă să mai zic, cred că n-am văzut decât vreo două horror, și nici acelea cine știe ce (m-a dezamăgit goticul lui del Torro, ăla cu frații perverși din casa bântuită).
Dar am planuri mari cu anul ce tocmai a început, așa cum se întâmplă de fiecare dată (clar trebuie să încep să mă organizez mai bine, dar poate după vreo patruzeci de ani, când vor mai crește copiii sau voi câștiga la loto și nu va mai trebui să muncesc).
Obiective pentru anul 2019 (pe lângă repetarea celor din 2018, ca să mă motiveze, după ce n-am bifat decât obiectivul cu traducerile și cu cartea de Lee Child):
– să petrec mai mult timp cu familia
– să citesc mai mult
– să văd mai multe seriale
– să văd mai multe filme
– să scriu mai multe recenzii pe blog (care anul acesta, în iunie, împlinește 10 ani)
– să traduc mai mult, mult mai mult, măcar cinci cărți, dacă nu chiar șase.
Ah, am uitat să spun că mi-au intrat în bibliotecă 220 de cărți, mai puține decât anul trecut, dar tot mult mai multe decât sunt în stare să citesc chiar și în doi ani buni.
Și, înainte de-a trece la treabă cu lista, un mic top al preferatelor, dar și al dezamăgirilor de anul trecut (nu neapărat în ordine):
1) „Furia Dimineții” (recenzie) și „Furia de Fier” (recenzie), de Pierce Brown – ați aflat părerea mea despre el, ca autor și ca persoană – un Brandon Sanderson în devenire, sper să-l țină determinarea și talentul până la adânci bătrâneți; pentru mine, „Furia de Fier” a fost cel mai frumos roman SF citit anul trecut;
2) „City of Miracles” (recenzie), de Robert Jackson Bennett – o încheiere perfectă și curajoasă pentru una dintre cele mai bune serii fantasy a ultimilor ani (depășită, poate, doar de de trei ori premiata cu Hugo serie a lui Jemisin;
3) „Castelul din nori s-a sfărâmat” (recenzie), de Stieg Larsson, și „Prizonieră în pânza de păianjen” (recenzie) (nu știu cum boii de la Hollywood au putut strica o poveste atât de frumoasă, urâțind în ultimul hal o actriță extrem de drăguță, deși Larsson n-a descris-o niciodată pe Lisbeth Salander ca alungând bărbații cu chipul ei), de David Lagercrantz – Larsson rămâne de neegalat, dar nici cu primul roman scris de Lagercrantz în seria „Millennium” nu mi-e rușine;
4) „Tenebre. Labirintul” (recenzie), de Daniel Timariu – rămâne cum am stabilit, Daniel scrie super, așa c-am să urmăresc îndeaproape această serie, pistonându-l să continue să scrie la ea;
5) „Un lung drum spre o planetă mică și furioasă”, de Becky Chambers – și la a doua citire stă la fel de bine în picioare: caldă, plăcută, plină de imaginație; sper ca Herg Benet să continue seria, altfel o voi citi în engleză; despre ea am scris pentru revista Argos;
6) „Stația Centrală” (recenzie), de Lavie Tidhar – se citește greu, dar chiar merită efortul; ar trebui să se vorbească mai mult decât s-a vorbit despre ea;
7) „Existență”, de David Brin – nu cred că s-a mai scris până acum o asemenea carte; și nu cred că se va scrie mult timp de-acum încolo; recenzia am scris-o din luna mai, rămâne să apară și Argos, ca să o puteți citi;
8) „Cină cu ficat și inimă”, de Mihael Apetrei – primul roman polițist românesc apărut în colecția Fiction Connection; și ce roman: doldora de referințe, inovator, plăcut de la prima până la ultima pagină; în plus, fondanta a fost senzațională, eu am mâncat-o singur pe toată;
9) „Râurile din Londra” (recenzie), de Ben Aaronovitch – o nouă serie urban fantasy, plină de umor englezesc sadea, creaturi care mai de care mai înspăimântătoare și personaje care mai de care mai sucite; de urmărit, episodul doi trebuie să apară în primăvară, la Herg Benet;
10) „Orașul de Bronz” (recenzie), de S.A. Chakraborty – parfum oriental, supereroi în orașul de bronz și o eroină care e suficient de enervantă cât să se facă plăcută; abia aștept continuarea;
11) „Nuferi negri” (recenzie), de Michel Bussi – un roman polițist cult, cu o desfășurare lentă, dar este poate cel mai bun roman polițist pe care l-am citit în ultimii ani; am scris despre el pe Bookblog; se pregătește un nou roman de acest autor la Polirom, deci vor fi trei traduse;
12) „Pădurea întunecată” (recenzie), de Liu Cixin – nu este chiar „Problema celor trei corpuri”, dar nici departe nu e de ea; mult mai ambițios și mai amplu, și-i iese în majoritatea timpului;
13) „Bird Box: Orbește”, de Josh Malerman – atâta am lăudat-o, că sper că v-am convins deja; dacă nu, sper să o facă recenzia de săptămâna asta; filmul dezamăgește crunt prin comparație cu cartea;
14) „1793. În umbra morții” (recenzia apare cât de curând pe Bookblog), de Niklas Natt och Dag – așa arată un roman istoric beton, situat, cine ar fi crezut, tocmai în Stockholmul ce nu izbutește să iasă din Evul Mediu nici măcar la 1800; sumbru, trist, crud și rece;
Dezamăgiri: „Mobilul” (Stephen King – cumva, parcă este și nu este Stephen King; m-a dezamăgit mult finalul), „Jocul minciunilor” (Ruth Ware – cred că mi-a devenit antipatică autoarea, deși probabil c-am să o citesc în continuare), „Assassin’s Creed I și II” (Oliver Bowden – când insulți inteligența cititorului, nu ai ce așteptări să ai de la el), „Cerneală” (Alice Broadway – se învârte în jurul cozii și nu transmite nimic, la fel și volumul doi, „Scânteie”, pe care doar ce l-am terminat), „Prințul nemilos” (Holly Black – personaj principal antipatic, pe care autoarea a vrut să-l facă altfel, dar i-a ieșit „altfel”) și cam atât.

Acestea fiind zise, să-i dăm drumul cu cărțile:

MY 2018 BOOKS
Mobilul by Stephen King Atlantida by Antoinette Wornik Marte de foc by Antoinette Wornik Noaptea eclipsei by Antoinette Wornik
Furia Dimineţii by Pierce Brown Jocul supraviețurii by Gin Phillips Castelul din nori s-a sfărâmat by Stieg Larsson City of Miracles by Robert Jackson Bennett
Prizonieră în pânza de păianjen by David Lagercrantz Dinte pentru dinte by David Lagercrantz Moștenirea by Yrsa Sigurðardóttir Fellside by M.R. Carey
Dispariția din Silver Water by Haylen Beck Tenebre. Labirintul by Daniel Timariu Jocul minciunii by Ruth Ware Minunata familie Marvel by Brian Selznick
Assassin's Creed by Oliver Bowden Ragdoll. Ultima ta zi by Daniel Cole Assassin's Creed by Oliver Bowden Cerneală by Alice Broadway
Grădina cu Fluturi by Dot Hutchison Asasin American by Vince Flynn După faptă și răsplată by Gillian Flynn Un politist in spatiu by Nic Dobre
Un lung drum spre o planetă mică și furioasă by Becky Chambers Stația Centrală by Lavie Tidhar Mici lucruri mărețe by Jodi Picoult O revoltată în Rusia bolșevică by Evghenia Iaroslavskaia-Markon
Wild Cards by George R.R. Martin The Reckoning by Yrsa Sigurðardóttir Cartea lucrurilor noi și ciudate by Michel Faber Când vina ne desparte by Liane Moriarty
Existență by David Brin Cină cu ficat și inimă by Mihaela Apetrei O mică favoare by Darcey Bell
Prințul nemilos by Holly Black Fata din gheață by Robert Bryndza Salonul VIP by Jens Lapidus Stockholm Delete by Jens Lapidus
Râurile din Londra by Ben Aaronovitch Orașul de bronz by S.A. Chakraborty Neîmblânziții by Jacob GreyThe Night Stalker by Robert Bryndza
Luna e o doamnă rea by Robert A. Heinlein Filiera de la miezul nopții by Lee Child Cele mai frumoase povestiri Science Fiction & Fantasy ale anu... by Michael Haulică Nuferi negri by Michel Bussi
Pădurea întunecată by Liu Cixin Urmașii de Sânge și Os by Tomi Adeyemi Busola by Mathias Énard Fata din Brooklyn by Guillaume Musso
Fotografia postată de Simona Stoica: Bookaholică şi autoare. Tinerele Elite by Marie Lu 1793 by Niklas Natt och Dag Societatea Trandafirului by Marie Lu
Eu și Moș Crăciun by Matt Haig Furia de Fier by Pierce Brown Casa de lângă lac by Kate Morton
Așteptări, speranțe, năzuințe:
Editura Paladin: Anul trecut ziceam că sper ca Paladinul să se trezească din amorțeală și să scoată cărțile pe care le așteaptă toată lumea; multe dintre dorințe s-au îndeplinit, nu și Sanderson, Leckie, Abraham și prima serie de Jemisin, cea cu regatele; au scos în schimb multe, multe bunătăți, multe adevărate surprize, inclusiv, pe final de an, o serie pentru cititorii mai tineri, ecranizată de însuși Peter Jackson (da, acel Peter Jackson, cel cu inelul care să le conducă pe toate); așteptări de la ei și confirmate (parțial) de Mihai-Dan Pavelescu: două volume, ultimele, se pare de Asimov, „Vrăjitorul” (Gene Wolfe), „Broken Angels” (Richard Morgan – refuz să folosesc titlul luat pentru ISBN, e prea ciudat), „Dark Age” (Pierce Brown), „Helliconia II” (Brian Aldiss), „Poarta lui Abbadon” (James S.A. Corey), „Inginerii Lumii Inelare” și „Tronul Lumii Inelare” (Larry Niven), „Assassin’s Creed IV” (o nouă serie, „Last Descendants”, dar se pare că va fi continuată și seria lui Oliver Bowden), „Shadow’s Edge” (Brent Weeks), „Traitor Baru Cormorant” (Seth Dickinson), „Cronicile din Amber” (Roger Zelazny), „Sleeping Giants” (Sylvain Neuvel), două romane de China Mieville („Railsea” și „The City and the City”, deși nu e sigur dacă vor apărea anul acesta), „Anathem” (Neal Stephenson), „Murderbot Diaries” (Martha Wells), „Raven’s Shadow” (Anthony Ryan), eu am să traduc un fantasy ceva mai altfel și or mai fi și altele. Măcar de-ar apărea câte au apărut în 2018, care, în opinia mea, a fost anul editurii Paladin în materie de SF și fantasy. Plus, să nu uităm, de surorile de grup editorial YoungArt, Art și Arthur (un nou volum de Ursula LeGuin în seria „Tehanu”, plus cine știe ce alte surprize).
Editura Nemira: deși mai nimeni n-a privit cu ochi buni transformarea colecției Nautilus în Armada (chiar și eu am deplâns renunțarea la brandul nostru național în materie de SF&F), eu înțeleg perfect manevra – cine nu se adaptează tendințelor, este condamnat la dispariție; ar fi multe de discutat pe această temă, însă librarii susțin următorul lucru, pe care am curajul să-l afirm și eu, oricâte critici mi-aș atrage: SF-ul nu se vinde; sau nu se vinde mulțumitor, cât să fie rentabil; cine scoate doar SF și nu are în spate și o divizie de nonfiction (manuale, culegeri, motivaționale, self-help sau lins în fund partidul) sau de cărți pentru copii, Irina Binder, Andrei Ciobanu sau Igor Bergler, este condamnat să închidă taraba, mai devreme sau mai târziu; așa că de-asta spun că înțeleg mutarea, zic eu inspirată, cu Armada: să nu scoți doar SF și Fantasy pentru oameni mari, ci și un horror care vinde, un urban fantasy sau polițiste (editura Trei o duce foarte bine cu niște autori de polițiste care se vând ca pâinea caldă, e drept că nu se bazează doar pe ei), ca să poți satisface o paletă de gusturi cât mai largă; eu însumi, dacă ar fi să am bani de-o editură, mi-aș încerca mâna nu doar cu SF și fantasy, ci și cu YA (mai ales YA), cărți pentru copii și polițiste; și niște mainstream, să fie mulțumită toată lumea; dar pentru astea îți trebuie milioane de euro, nu doar câteva sute de mii amărâte. 🙂
Acestea fiind zise, să-i dăm drumul și la așteptări (confirmate, majoritatea, altele doar dorințe): „The Heroes” (Joe Abercrombie), „Ship of Magic” (Robin Hobb), „Redemption Ark” și „On the Steel Breeze” (Alastair Reynolds), seria lui Trudi Canavan (încă nu știu care dintre ele, că are mai multe), „The Long War” (Terry Pratchett & Stephen Baxter), „Wolf Moon” (Ian McDonald), „The Invisible Library” (Genevieve Cogman), „Trail of Lightning” (Rebecca Roanhorse), „Annihilation” (Jeff Vandeermeer – deși s-ar putea să se înceapă cu un alt roman de-al autorului), „Summerlands” (Hannu Rajaniemi), „The Dispossessed” (Ursula K. Le Guin), „Something in the Water” (Catherine Steadman), „Autonomous” (Annalee Newitz), „A Breath of Snow and Ashes” (Diana Gabaldon), „Zburătorii Nopții” și „Fire and Blood” (George R.R. Martin), „Baptism of Fire” (Andrzej Sapkowski), „The Skull Throne” (Peter V. Brett – am auzit că va apărea în iunie), „Aurora” (Kim Stanley Robinson) și… ehei, dar măcar să apară toate aceste titluri. Mi-aș mai dori eu și altele, dar să fim sănătoși să le putem citi pe toate, iar Nemira să aibă viață lungă și să le scoată.
Editura Tritonic: aș vrea să fie continuate „Tenebrele”, în primul și-n primul rând (ai auzit, Daniel?), căci pentru mine e revelația ultimilor ani și, probabil, singura serie de urban fantasy autohtonă comparabilă, ca valoare, cu cele de export; tocmai am citit pe Facebook că va apărea un nou volum de Rodica Bretin, ultimul, în seria „Protectorii”, „Elysium”; în rest, trebuie ca mai întâi să realizez demult plănuitul interviu cu Bogdan Hrib, pentru a afla ce se pregătește în cuptoarele editurii Tritonic.
Editura Herg Benet: va urma un interviu, deocamdată Alexandru Voicescu mi-a dezvăluit următoarele – „Doi pot ține un secret” (TwoCanKeep A Secret) de Karen M. McManus (YA thriller, martie 2019); cartea de debut a autoare, „Unul dintre noi minte”, a stat timp de peste un an în top 10 bestseller New York Times, iar versiunea în limba română a fost timp de doi ani la rând (2017 și 2018) cea mai citită cartea de literatură străină a editurii Herg Benet; „Killman Creek” de Rachel Caine, a doua carte din seria „Stillhouse Lake” (thriller, mai 2019); „I Am WatchingYou” de Teresa Driscoll (Mystery/Thriller, mai 2019); „Don’tYouCry” de Mary Kubica (Thriller, mai 2019); „Moon Over Soho” de Ben Aaronovitch (Urban Fantasy, martie 2019), cea de a doua carte din seria Peter Grant; „Răzvrătiții” de Cristina Nemerovschi (Thriller, aprilie 2019). Eu mi-aș dori și „NOS4R2” (Joe Hill) și „A Close and Common Orbit” (Becky Chambers).
Editura Trei: ziceam anul trecut că dacă ai citi doar aparițiile editurilor Paladin, Nemira și Trei dintr-un an (presupunând că citești și polițiste), ai avea ce citi tot anul; ei bine, numai în 2018, editura Trei a scos 41 de cărți pe care le-aș citi oricând; asta așa, ca idee; din păcate, editura Trei a renunțat la colecțiile SF și Fantasy (continuă doar seria lui Brandon Sanderson, din care este tradus și volumul cinci, „Shadows of Self”), însă în minunata colecție Fiction Connection sunt câțiva autori și câteva autoare de-a dreptul senzaționali/e (fără a uita să menționez colecția Young Fiction – roman nou de Leigh Bardugho anul acesta), plus că vor apărea, în 2019, volume noi de Robert Galbraith și David Lagercrantz; și „Manhattan Beach”, de Jennifer Egan, că era să uit de ea.
Editura Corint: în colecția Leda Edge apare „Bird Box: Orbește”, de Josh Malerman, despre a cărei ecranizare vorbește toată lumea; romanul (un adevărat hit la public și critică la vremea lui) l-am tradus eu și urmează să apară luna viitoare; sunt serii cu adevărat interesante în această colecție, iar Shauki Al-Gareeb, coordonatorul, promite noi și noi surprize (distopii, YA-uri de care se va vorbi tot anul, polițiste, fantasy – „The Rook”, de Daniel O’Malley, „The Feed”, de Nick Clark Windo, sau „Kingdom of Copper”, de S.A. Chakraborty, printre altele); însă vom afla mai multe când voi realiza interviul cu Shauki, pentru care și-a dat deja consințământul.
Editura Crux: Gaudeamus 2018 a fost unul sărac pentru Crux, dar pentru primăvară (Final Frontier/Bookfest) se pregătesc volume de Oliviu Crâznic, Ana-Maria Negrilă, Florin Pîtea, M.M. Țara și, probabil, chiar și Șerban Andrei Mazilu.
Editura Pavcon: înțelesesem că vor scoate în colecția SF (care este un amalgam de SF, fantasy și horror), după numărul 100, și traduceri. N-a fost să fie, după ce-am văzut în anunțurile de pe Facebook, căci am văzut doar autori români. Dar nu ne pierdem speranța, iar multe dintre titlurile lor merită citite. Am văzut în schimb că vor scoate o antologie anuală cu povestiri ale autorilor publicați în colecția SF.
Editura Storia Books: cu Adrian Muraru am stat iar de vorbă la Gaudeamus și până la urmă tot am s-o conving să cumpere și ceva SF/Fantasy pentru oameni mari; încă n-am citit „Puterea”, de Naomi Alderman (despre care am auzit numai cuvinte de laudă) și „Inchiziția”, de Taran Matharu (al doilea volum al seriei „Novicele”), dar le va veni timpul cât de curând; pentru cine vrea o recomandare de la Storia, să șiți că a scos un excelent volum pentru adulți, „Imortaliștii”, de Chloe Benjamin, pe care îl găsiți pe site-ul editurii.
Editura Epica: nu știu când va scoate Tomi Adeyemi următorul volum, trilogia lui Laini Taylor a ieșit toată, mai rămâne continuarea lui „Cinder” (Marissa Meyer); eu am tradus, acum doi ani, un thriller de Emiko Jean, care va apărea anul acesta.
Editura Rao: de la Rao nu pot avea așteptări, pentru că e ca și cum aș încerca să ghicesc cum va fi vremea de ziua mea, pe 16 iunie, la ora 13:43:22. Dar se promiteau volume noi de Robert Jordan, Sebastien de Castell și Dean Koontz. Le aștept cu mare nerăbdare.
Surprize ar putea veni de la Vremea (vom vedea), Paralela 45 (volume de sine stătătoare, ascunse prin hățișul lor de colecții), Vellant, Humanitas sau Polirom (romane de Nnedi Okorafor sau Michel Bussi – cine știe, cunoaște) sau Litera (au apărut două romane SF în colecția Buzz Books, de Michel Faber și Elan Mastai, dar și multe thrilleruri foarte interesante), rămâne doar să auzim și noi de ele (eu sunt sigur că voi auzi, nu știu voi), ca să le putem cumpăra.
Ar mai merita menționate FinalChapter, Quantum Publishers, Berg, Eagle (H.G. Wells și Mircea Opriță) și Librex, dar aici sunt și multe volume dubioase (mai puțin la FinalChapter, unde nu se știe încă dacă va fi continuată sau nu seria „Dosarele Dresden”, deși tare mi-aș dori).
Acestea fiind zise, la mulți ani și lecturi plăcute să aveți!
Posted by Liviu
Reclame