„Strada Ficțiunii” în haine noi + Noutățile Grupului Editorial All la Gaudeamus 2016

Posted: Noiembrie 7, 2016 by fansf in În curs de apariție, Evenimente, Știri, Fantasy, Lecturi, Non-SFFH, Noutate, Pagina partenerilor, Thriller
Etichete:, ,

Editura All

La cinci ani de la lansare, începând din 2016, colecția „Strada Ficțiunii” se prezintă în haine noi, pe măsura creațiilor literare pe care le oferă publicului. Cititorii pot alege înfățișarea fiecărei cărți, având opțiunea unei coperte cu o imagine reprezentativă sau a unei supracoperte elegante, pe carton special. Până acum, au apărut în haine noi volumele Domnii Golovliov, de M. E. Saltîcov-Șcedrin, În umbra eșafodului, de Carol Birch, Așa ceva nu ți s-ar putea întâmpla niciodată, de Jon McGregor, Povestea asasinilor mei, de Tarun J. Tejpal, Senilitate, de Italo Svevo, Ochiul furtunii, de Patrick White și Gâtul girafei, de Judith Schalansky. Toate titlurile noi își așteaptă cititorii cu prețuri speciale la standul Editurii ALL din cadrul Târgului Internațional de Carte Gaudeamus din perioada 16-20 noiembrie 2016. Facelift-ul colecției se înscrie într-o serie mai largă de acțiuni și evenimente care marchează aniversarea a 25 de ani de la înființarea Grupului Editorial ALL.

<strong>DOMNII GOLOVLIOV</strong> <strong>ÎN UMBRA EȘAFODULUI</strong> <strong>POVESTEA ASASINILOR MEI</strong> <strong>SENILITATE</strong>

Link-ul direct: www.all.ro/categorii/strada-fictiunii-in-haine-noi/.

Lansată în 2011, „Strada Ficțiunii” este una dintre cele mai tinere colecții de literatură de pe piața de carte din România și a fost concepută din dorința de a aduce publicului român autori de primă mână și titluri de referință din literatura universală. Colecția și-a construit treptat o identitate puternică, remarcându-se prin cărți care explorează contexte sociale și trenduri literare specifice, de la patriile absurde și dezumanizante ale lui Iuri Dombrovski și Yan Lianke, până la lumile stranii, postapocaliptice, din textele lui Jim Crace și Jon McGregor, trecând prin universurile livrești, inteligente și pline de culoare ale lui Italo Calvino și Gonçalo M. Tavares. Cu peste 100 de titluri traduse din peste 10 limbi, „Strada Ficțiunii” vorbește astăzi, în tot atâtea feluri, despre om și despre poveștile sale. Și o face într-un mod irezistibil.

<strong>GÂTUL GIRAFEI</strong> <strong>OCHIUL FURTUNII</strong> <strong>AȘA CEVA NU ȚI S-AR PUTEA ÎNTÂMPLA NICIODATĂ</strong>

Și un roman fantasy pe care l-am zărit pe Bookblog și am furat coperta de acolo:

„Colți-lungi” de Alex Cuc vă invită într-o lume fantasy populată de zeități și creaturi exotice, dar și de fani ai trupei AC/DC și întinderile nemărginite de beton. Colți-lungi, căpetenia nemuritoare a celui mai mare trib de pe Amazon reușește să unească sub comanda sa populația băștinașă împotriva omului alb și a zeității malefice ce sălășluiește în fluviu. Însă războiul dintre junglă și oraș abia a început și nu se va sfârși după prima luptă.

Blogul Fanului Science Fiction își lărgește orizonturile, pentru că doar ce-am început colaborarea și cu Grupul Editorial All. Iar noutățile nu au întârziat să apară. Eu mi-am ales următoarele volume, pe care am de gând să le citesc în perioada următoare, o perioadă ce se anunță a fi deosebit de aglomerată:

Povestea asasinilor mei, de Tarun J. Tejpal: Roman inspirat din biografia autorului.

Cu accente de thriller și ecouri kafkiene, presărată cu umor negru, suspans și erotism, „Povestea asasinilor mei” este un roman despre putere, identitate și echitate.
Într-o duminică dimineața, un jurnalist de investigație faimos în presa din New Delhi află de la televizor că tocmai a fost salvat de la moarte. Complotul de asasinare a fost dejucat de poliție, iar cei cinci ucigași plătiți să îl elimine au fost arestați. Înainte să își dea seama despre ce este vorba, jurnalistul este pus sub supravegherea permanentă a guvernului până la finalizarea procesului. În câteva ore, viața i s-a schimbat radical. Cu toate că este păzit zi și noapte de indivizi bine înarmați, încearcă să își desfășoare activitățile obișnuite. Se străduiește să găsească o sursă de finanțare pentru revista pe care o conduce, îi face vizite regulate unui guru faimos și își continuă relația extraconjugală, tumultuoasă și plină de pasiune, cu Sara. o intelectuală activistă pentru egalitatea de gen, emanciparea marginalilor și o societate echitabilă. Deranjată de pasivitatea amantului său și sceptică față de buna-credință a autorităților în soluționarea cazului, Sara demarează propria investigație. Așa vor ieși la lumină poveștile cutremurătoare ale celor cinci suspecți. Cu toții provin din clase sociale defavorizate și au fost victime ale violenței extreme, mizeriei și abuzurilor. O Indie brutală, nemiloasă, îi ia astfel locul Indiei fascinante din discursurile occidentale, sub a cărei strălucire exotică se ascunde o realitate crudă.

Ochiul furtunii, de Patrick White: Un roman extrem de puternic, emoționant și grandios.

„Ochiul furtunii” explorează strălucit, cu o sensibilitate copleșitoare și cu ironie mușcătoare, caracterul și motivațiile umane. A fost publicat în 1973, anul în care Patrick White a primit Premiul Nobel pentru Literatură, și a fost ecranizat în 2011 cu Geoffrey Rush, Charlotte Rampling și Judy Davis în rolurile principale.
Cândva o femeie frumoasă și plină de viață, octogenara Elizabeth Hunter se află acum imobilizată la pat, în somptuoasa ei locuință din Sydney. Deși este dură, egoistă și autoritară, Elizabeth atrage în continuare admirația și respectul celor din jur. Pe slujitoare – trei infirmiere, o guvernantă și o menajeră – le înspăimântă și le fascinează în aceeași măsură. Copii ei, Sir Basil, actor celebru aproape de pensionare, și Dorothy de Lascabanes, fostă soție a unui prinț francez, vin din străinătate pentru a-și lua rămas-bun de la mama lor muribundă și a gestiona moștenirea. Explorând vârtejurile cumplite de dragoste și ură care definesc relațiile de familie, romanul urmărește povestea vieții lui Elizabeth Hunter. Prezentul se suprapune peste amintirile ei, într-o țesătură în care se inserează deopotrivă poveștile celorlalte personaje. Dincolo de activitatea și de statutul lor social, experiențele tuturor compun un tablou apăsător al singurătății.

Ding Visează, de Yan Lianke: Inspirat de scandalul epidemiei de SIDA care a decimat provincia Henan în anii ’90, romanul lui Yan Lianke spune povestea ignorantului sătuc Ding, care își plătește scump patima de înavuțire. Netulburat nici măcar de moartea propriului fiu, Ding Hui face avere cumpărând sânge de la săteni și transmițându-le necruțătorul virus. Ca să spele păcatele familiei, bunicul Ding înființează un cămin pentru bolnavi, dar idilica societate care se înjgheabă aici cade în curând pradă lăcomiei, vanității și rivalităților meschine. Între timp, Ding Hui își continuă cinic afacerile, vânzând sicrie la suprapreț și aranjând căsătorii între morți. Irizată de subtilul umor negru care l-a făcut celebru pe Yan Lianke, povestea sătucului Ding arată cum bizarele idealuri comuniste ascund adeseori sub masca lor patimile celui mai sălbatic capitalism.

Central Park, de Guillaume Musso: Guillaume Musso, „romancierul preferat al Franței” (Lefigaro.fr), prezintă un thriller irezistibil cu două personaje memorabile puse în situații incredibile. „Central Park” s-a vândut în 75.000 de exemplare în primele 3 zile de la lansare și a fost tradus în 19 limbi.

Alice și Gabriel n-au nicio amintire din noaptea care tocmai s-a încheiat. Cu toate acestea, n-o vor putea uita curând… Alice este o blondă zveltă de vreo treizeci de ani, căpitan de poliție în Brigada Criminalistică din Paris. Gabriel este un pianist de jazz american. Cei doi se trezesc la 8 dimineața pe o bancă din Central Park, New York, legați cu cătușe unul de altul. Nu se cunosc și nici nu își amintesc să se fi întâlnit vreodată. Mai mult decât atât, cu o noapte înainte, Alice a ieșit să petreacă împreună cu trei colege pe Champs-Elysées, iar Gabriel a cântat cu un saxofonist la Brown Sugar, un club de jazz din Dublin. Acum realizează că au rămas fără acte, fără bani și fără telefoane mobile. Iar dacă nu aveau deja suficiente motive să se alarmeze, Alice are cămașa pătată de sânge și din arma ei lipsește un glonț. La frică se adaugă disperarea. În mod evident, ceva grav se petrecuse în noaptea aceea și nu au altă soluție decât să afle ce s-a întâmplat. Adevărul pe care îl vor descoperi le va schimba viețile pentru totdeauna.

Porțile de Foc, de Steven Pressfield: „Porțile de foc. Epopeea unui supraviețuitor al bătăliei de la Termopile” oferă cititorului o poveste irezistibilă și o perspectivă unică asupra lumii antice.

În anul 480 î.H., două milioane de soldați persani conduși de regele Xerxes au construit un pod de corăbii peste Hellespont pentru a debarca în Grecia și a o cuceri. Într-o încercare disperată de a-i bloca pe invadatori, trei sute de spartani aleși au fost trimiși la trecătoarea Termopile. Steven Pressfield aduce la viață bătălia de la Termopile într-un roman monumental, foarte bine documentat, cu acțiune încinsă și analize psihologice fine. Soldații spartani și aliații lor au ținut cotropitorii pe loc șapte zile, dar, în cele din urmă, au fost copleșiți.

Romanul dă glas, chip și viață unora dintre spartanii care au luptat la Termopile, printre care regele Leonidas, campionul olimpic Polinikes, un tânăr luptător spartan pe nume Alexandros și comandantul Dienekes. Autorul explorează societatea spartană și eroismul luptătorilor săi, recreând un moment din istorie sub forma unei opere incredibil de captivante, inteligente și emoționante. Accentul cade pe destin, onoare, datorie și loialitate.

 Posted by Liviu

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s