Ce Citește Liviu 64: Pierce Brown – Furia Roșie

   

Pierce Brown – Furia Roșie (Red Rising I: Red Rising, 2014) 506p., HC, 14×21, Paladin, București, 2016, Trad. Iulia Pomagă, Red. Roxana Coțovanu, 35 RON, ISBN 978-606-8673-25-7

Premii: Goodreads Choice Award for Debut Goodreads Author 2014

Nominalizări: Goodreads Choice for Young Adult Fantasy & Science Fiction 2014

Nota Goodreads: 4.22 (66243 Note)

Luna asta pare că am cam făcut abuz de distopii young adult, cam așa s-ar părea la prima vedere. Ei bine, cred că a fost doar rodul întâmplării, ori creierul a simțit nevoia și de ceva diferit, cert este că am citit trei romane de acest tip la rând și nu mi-a părut rău deloc (bine, Regele Magician este young adult, dar nu distopie, ci fantasy). Și uite cum s-a nimerit că toate trei m-au surprins extrem de plăcut: am început cu Legenda, de Marie Lu, despre care am scris aici, am continuat cu Regele Magician, despre care am scris aici (trecând peste dezamăgirea care a fost prima parte, însă auzisem lucruri bune despre părțile doi și trei ale trilogiei) și am ajuns la Furia Roșie, de care am auzit prima oară de la Tudor Ciocârlie, autoritatea incontestabilă în materie de lecturi noi, proaspăt apărute pe piața internațională. El a citit-o și a scris despre ea acum mult timp în revista Galileo Online (încerc să accesez site-ul, dar nu merge), dar eu am avut răbdare și am așteptat nu neapărat versiunea în limba română, ci definitivarea trilogiei, lucru ce s-a petrecut de-abia luna aceasta, dacă nu mă înșel. Iar când am auzit, nu mai rețin unde, că va apărea la editura Art, mi-am spus că trebuie neapărat să o citesc în limba română.

Ei, dar așteptarea chiar a meritat, căci am dat peste o carte nu excepțional de bună, dar cu mult peste media a ceea ce se scrie la ora actuală. Descrierea editurii: „În viitor, populaţia lumii e împărţită în clase având funcţii strict și clar definite, iar fiecărei clase îi corespunde câte o culoare. Darrow e un Roşu şi un Sondor al Iadului care lucrează în adâncul minelor de pe Marte pentru a face suprafaţa planetei locuibilă. La fel ca toţi cei din neamul lui, trudeşte din greu pentru a oferi un viitor mai bun generaţiilor următoare. Darrow va descoperi însă destul de repede că umanitatea ajunsese demult să populeze planeta Marte, iar cei ca el sunt ţinuţi drept sclavi de o clasă conducătoare decadentă, cea Aurie. Singurul mod în care se poate face dreptate în această societate abuzivă este ca Darrow să se infiltreze în mijlocul Auriilor, devenind unul dintre ei.” Iar de aici începe o poveste fascinantă, care pur și simplu nu-ți mai permite să lași cartea din mână: Darrow este modificat cu ajutorul a nenumărate operații ca să devină un Auriu, după care participă la o competiție pe viață și pe moarte între tinerii Aurii descendenți ai celor mai de seamă și mai bogate familii, o competiție ce se întinde pe aproape un an de zile pe suprafața terraformată a planetei Marte.

O competiție care le va aduce moartea multor adolescenți, în ciuda faptului că ei reprezintă spuma societății și elita elitelor. Pentru că și aici se aplică legea junglei, iar cel slab este sortit pieirii în lupta cu cel puternic (nu se aplică în toate cazurile, două exemple ar putea fi Darrow, care de fapt nici nu este Auriu la origine, dar pe care moartea iubitei sale soții, Eo, i-a oferit o determinare și-o hotărâre vecine cu nesăbuința sau chiar cu nebunia, sau Sevro, micuț și slăbuț după normele Auriilor, dar de o viclenie ce ar face de rușine chiar și o vulpe), chiar dacă face parte din familii precum Augustus sau Bellona, care stăpânesc aproape toată flota de nave care odată, demult, acum multe sute de ani, au reușit să îngenuncheze chiar și planeta mamă, Pământul.

Alianțe se construiesc și se destramă, adolescenții (trebuie să ținem cont că majoritatea au șaisprezece sau șaptesprezece ani) sunt repartizați în așa numite Case, în funcție de protectorii influenți care i-au ales pe fiecare, protectori care stăpânesc sateliți ai planetelor gazoase gigant, peste Lună, peste sateliții lui Marte sau peste întreaga planetă Marte. Și tot ce au acești adolescenți de făcut este să obțină cu orice preț stindardele celorlalte case, indiferent prin ce mijloace, indiferent că trebuie să calce pe cadavre în drumul lor spre glorie, că trebuie să mutileze, să ucidă, să înșele, să manipuleze, să se lupte cu urși manipulați genetic, să doarmă în frig sau în zăpadă, să trădeze, să se dueleze cu orice tip de armă, să fie cusuți în burțile unor cai morți pentru a lua cu asalt castele, totul e permis, indiferent cine îți e părinte sau cât este acesta de influent. Iar Darrow, care nu mai are nimic de pierdut, care a fost asuprit o viață întreagă și tratat precum un nimic insignifiant, el, familia lui, soția lui, întregul lui neam de Roșii, nu ezită. Bun, mai ezită și el uneori, dar nu prea mult, căci ce e prea mult strică. Iar când ținta o reprezintă chiar un loc de Primus, un viitor loc pe o navă de război care îi va permite nu peste mulți ani să-și ajute semenii Roșii, atunci mai e loc de șovăire?

Cine se așteaptă la un roman mai ușor și mai cu perdea, să nu se ia de el. Însuși titlul său spune multe. Furia Roșie pe limba noastră, Red Rising în engleză, adică Roșul se ridică, Roșul își ia soarta în mâini și nu mai acceptă să fie umilit și batjocorit de către cei care se cred mai presus de toate și de toți. I-aș reproșa autorului frazele prea scurte. Însă aceste fraze scurte contribuie enorm la viteza acțiunii, căci este într-adevăr un roman de acțiune cu de toate: sânge, pișat, sudoare, trădări, înjurături, blesteme, răni îngrozitoare, drame teribile, de-asta am și spus că nu e un roman ușor de suportat. Dar cel puțin știi la ce să te aștepți când îi vezi titlul și coperta: o aripă roșie, nu albă, ca de lebădă delicată. Așa că știi că vei porni într-o călătorie de neuitat, alături de Darrow care îndrăznește să se ridice precum Icar spre soare, însă penele sale nu sunt lipite cu ceară, ci sunt întărite cu oțel și nano-fibre, iar ambiția lui Darrow nu este să atingă soarele, ci să-l cucerească. Mi-a plăcut mult cartea: este dură fără să dea în macabru, are dramă cât cuprinde, dar n-o dă niciodată în melodramatic, are un personaj carismatic care nu e supraom, care greșește și care admite când greșește, este un om de onoare, de cuvânt, determinat, ambițios și bun la suflet. Un conducător, cu arma lui în formă de seceră care îi va și aduce porecla de Secerător, numai că el nu e menit să reteze spice de grâu, ci destine.

PS: nu uitați, sâmbătă, 2 aprilie, de la ora 16:15, sunteți invitați la lansarea celor trei titluri noi ale editurii Paladin în cadrul târgului de carte SF și fantasy Final Frontier V, organizat de Bookblog la Connect Hub, pe bulevardul Dacia, la nr. 99. Vor vorbi Ionuț Bănuță, Michael Haulică și, cu voia dumneavoastră, Liviu, fan SF, tocmai despre romanul descris mai sus. Intrarea este liberă! 🙂

Posted by Liviu