GOTHIC SF : Interviu cu OLIVIU CRAZNIC

Cu un debut fulminant Oliviu Craznic ,nume necunoscut pina atunci ,a reusit sa adune numai pareri de bine iar cei ce au circotit impotriva lui au fost cuceriti apoi de stilul si scriitura lui pentru ca Oliviu stie sa scrie si o face cu vina si maiestrie. Dupa debut a mai scris o serie de povestiri pe care le-a risipit cu generozitate in diferite publicatii din care cea mai placuta publicului este Ultima Clepsidra aparuta in Antologia Steampunk: A doua Revolutie aparuta la editura MILLENNIUM BOOKS, editor Adrian Craciun omul care a declansat fenomenul Cititor Sf. In rindurile de mai jos va prezint in exclusivitate pentru BLOG-ul FANSF un interviu cu Scriitorul OLIVIU CRAZNIC.

Scriitor recent lansat pe piaţa românească de carte, acum doi ani, Oliviu Crâznic a spart toate barierele iar cartea lui de debut a fost primită cu laude …şi la sfîrsit a mai rămas Coşmarul reuşind ceea ce puţine cărţi o fac, să dai pagină după pagină şi la sfîrşitul cărţii să exclami – Mai vreau!

În rîndurile de mai jos vă prezint un interviu cu unul din cei mai tari scriitori de sf&f de la noi Oliviu Crâznic.

1.De ce roman gothic? De unde atâta fervoare pentru acest gen de literatură?

Roman gothic, pentru că este un gen literar pentru care am un respect deosebit şi care, din păcate, a fost mai puţin (ca să nu zic deloc) abordat în ultima vreme. Probabil că pasiunea pentru gothic provine şi de la faptul că am crescut într-un oraş de munte, Lupeni (Transilvania), bântuit de poveşti şi de legende, iar lecturile mele au fost întotdeauna legate de mister, de lumi stranii (trecute sau viitoare) şi de concepte medievale.

2.Fiindcă este un interviu nonconformist o să te întreb ce proiecte de viitor ai? Se zvoneşte că lucrezi la o antologie, ne poţi spune despre ce este vorba?

Proiectele de viitor sunt extrem de numeroase, prea multe pentru a fi menţionate toate. Multe se leagă de povestiri, antologii si reviste, împreună cu Millennium Books pregătesc şi câteva surprize despre care voi putea da detalii în curând. Aşa că am să menţionez doar romanele pe care le am in lucru, în diferite stadii, în ordinea probabilă a terminării acestora: Patruzeci şi Şapte (roman steampunk, colaborare cu Nicolae Voicu), Cer incendiat (military/space opera din seria Ermengaarde Saga), Călătorie în umbră (aventuri pe mare, lumi alternative, mistere, piraţi), Cărarea neagră (continuare la Coşmar, având în centrul poveştii pe adepţii lui Conrad Lorenz), Nouă ani şi după aceea (policier space opera). Dintre povestiri, le-aş menţiona pe cele din ciclul Ermengaarde Saga, o parte dintre ele fiind deja scrise, şi prequelul la Coşmar – Pivniţele Palatului Charron, terminat la rândul lui.

3.Cum a fost la debut? Ce feeling ai avut la lansarea cărţii?

Debutul a fost minunat, în primul rând datorită sprijinului şi prieteniei pe care mi le-au arătat oameni deosebiţi, pe care până în acel moment îi ştiam doar din auzite. Silvia Colfescu şi Ed. Vremea s-au ocupat cu foarte mare drag de lansare, iar faptul că Horia Ursu, Michael Haulica, Ştefan Ghidoveanu, Fanii SF, Dreaming Jewel şi atâţia alţii mi-au fost alături a însemnat enorm. A fost unul dintre cele mai frumoase momente ale vieţii mele.

4.Împreuna cu Nicolae Voicu pregăteşti un roman, ne poţi spune câteva cuvinte despre el?

Într-adevăr, Patruzeci şi Şapte este un steampunk a cărui acţiune se petrece în timpul revoluţiei de la… 1848, gravitând în jurul unor lupte pentru obţinerea dominaţiei asupra invenţiilor spectaculoase ale controversatului Carl Vasilescu. Asasinate, atentate, maşinării stranii (dar ale căror modele incipiente existau cu adevărat atunci, după cum am descoperit în cursul unei documentări extinse), şi multă aventură… Este, probabil, primul roman semnat (şi) de mine care va ieşi pe piaţă în viitorul apropiat, dintre cele la care lucrez, dar nu pot spune exact când se va întâmpla asta. Sper cât mai curând.

5.Ai publicat pe blogul Moshului SF o povestire tare faină, Mascarada învinşilor, despre care ai afirmat că face parte dintr-un ciclu, povesteşte-ne niţel despre această minunată povestire, cum ţi-a venit ideea? De ce ai optat pentru publicare pe blog şi nu într-o revistă?

Povestirea a fost scrisă la invitaţia expresă a domnului Ştefan Ghidoveanu, „Moshul SF”, căruia ii port un respect deosebit, prezenţa pe blogul domniei sale onorându-mă. Mascarada face într-adevăr parte din sus-menţionatul ciclu Ermengaarde Saga, din care momentan mai am terminate două povestiri, Transport periculos şi Echilibru, şi o nuvelă, Imperiul minciunilor. Personajul principal al poveştilor este o tânără, frumoasă si intrigantă principesă, experta în politică şi arta manipulării – o eroină care, mai degrabă decât să se ia la bătaie stil Xena, ştie să folosească arme tipic feminine pentru a ieşi din încurcăturile în care luptele pentru putere o fac să cadă. Titlurile enumerate sunt programate sa apară pe piaţă în acest an, să vedem exact când se va întâmpla.

6.Ce pasiuni are omul şi scriitorul Oliviu Craznic?

Muzica, filmele, cărţile, dar mai ales ideea de păstrare a valorilor umane şi de evoluţie a spiritului uman, idee la susţinerea şi răspândirea căreia încerc, aşa cum pot, să contribui.

7. Dintre scriitorii români cine ţi-a plăcut cel mai mult? Care sunt preferaţii tăi?

Bănuiesc că te referi la scriitori de SF&F, având în vedere specificul blogului. Sunt mulţi. Foarte greu de făcut o enumerare, dar i-aş recomanda, oricând şi oricui, cu drag, pe Liviu Radu, Michael Haulica, Mircea Opriţă, Costi Gurgu, Marian Coman, Florin Pîtea, Sebastian Corn, Ona Frantz, Ştefana Czeller, Ciprian Mitoceanu, Dan Doboş, Mircea Pricăjan, George Lazăr… si sunt sigur că am mai uitat câţiva foarte mari.

8. Pentru ca in viata fiecare dintre noi are nevoie de un mentor sau de un far calauzitor, ce carte te-a marcat cel mai mult sau ce scriitor?

Scriitorii gothici ca LeFanu, Poe, Hawthorne etc. au însemnat foarte mult pentru mine, alături de alţi clasici specializaţi în neobişnuit, de la Wells la Doyle. Mai recenţi, i-aş aminti pe Herbert, Brunner, Crichton, MacLean, Dick, Heinlein, Bester, terminând cu Stackpole, Reynolds, MacLeod si nu vreau să uit romanele de capă şi spadă, de la Feval la Dumas, care mi-au modelat fără îndoială personalitatea. Zic eu, în bine. În ceea ce priveşte activitatea literară, pot spune că mă inspiră şi îl am ca model pe Michael Haulica, a cărui luptă neobosită pentru dezvoltarea literaturii fantastice mă face, mereu, să îmi spun că se poate, şi să nu mă opresc din drum.

9.De unde motivaţia pentru scris, ştiind bine că în România nu se poate trăi din scris?

Eu cred (sper) că se va putea trăi din scris, dacă ne vom lupta pentru asta. Deocamdată, motivaţia îmi vine de la editori şi cititori, a căror încredere în mine mă onorează şi mă obligă (în sensul bun).

10.Esti colaborator la Gazeta SF unde ai şi publicat două povestiri, cum a luat naştere această colaborare? Ce planuri ai în viitor?

Colaborarea a venit ca urmare a invitaţiei lui George Sauciuc, creatorul fanzinului, care şi-a exprimat aprecierile pentru scrierile mele şi mi-a oferit, totodată, posibilitatea de a participa alături de el la încercarea de a extinde sfera literaturii fantastice, prin debuturi şi/sau promovări ale scrierilor de calitate. Planuri de viitor – Gazeta va fi întotdeauna importantă pentru mine şi probabil că voi rămâne mult timp colaborator al ei, mai mult sau mai puţin activ după cum mi-o va permite timpul. Mai colaborez, de asemenea, cu Suspans (unde scriu despre mistere) şi cu EgoPHobia, iar în curând se vor mai adăuga doua colaborări importante pe listă, la care lucrez deja.

11.Care este mesajul tău pentru cititori şi public atunci când scrii?

Mesajul meu este unul cât se poate de simplu: în fiecare carte găsim situaţii care, dezbrăcate de metafore, ne pot spune multe despre noi sau despre cei din jur, despre cum trebuie sa trăim sau despre cum nu trebuie să trăim. Fiţi atenţi la aceste situaţii. Cartea este un mijloc de evoluţie personală. Sper să îmi reuşească transmiterea acestui mesaj şi oamenii să rămână cu ceva mai mult decât simplul divertisment din scrierile mele.

12.Ultima clepsidră,  povestire publicată în Antologia Steampunk apăruta la Millennium Books, a încântat foarte mulţi cititori, de unde ţi-a venit inspiraţia pentru această superbă povestire?

În dosarele Poliţiei Metropolitane referitoare la Jack Spintecătorulşi în cele referitoare la Torso Killer, am găsit unele elemente care mi-au inspirat scena-cheie din poveste. De asemenea, numeroasele discuţii cotidiene auzite în ultimul timp pe ideea că „Timpul se scurtează” au avut şi ele contribuţia lor.

13.În încheiere câteva cuvinte pentru cititori si fani.

Nu pot decât să le mulţumesc din suflet pentru că mi-au fost mereu alături, şi pentru că entuziasmul arătat m-a motivat, în primul rând, să continui, aşa cum am arătat mai sus. Şi îi felicit pentru dragostea lor pentru literatură – e unul dintre lucrurile care ne pot face, pe toţi, mai buni.

Deasemeni va multumesc si eu daca cititi acest interviu, a relatat de la fata pc-ului fanul sf numarul 1 Nicu

aka voicunike.